4,445 matches
-
pe cele ale unui imaginar al reînceputului, ale unui spațiu minunat al unei vieți noi într-o țară a posibilităților nelimitate. America, cu spațiile ei imense, a devenit la sfârșitul secolului al XIX-lea țara modernității, a viitorului și a utopiei concrete. Imagine și miraj al unei civilizații care începe de la zero, a cărei extraordinară dezvoltare simbolizează reușita materială și tehnică a unui întreg popor, ea este și aceea a unei renașteri cu riturile ei inițiatice aproape necesare. Țară de primire
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o greutate insurmontabilă, o epuizare. Ea îndepărtează, fragmentează și rupe legăturile: "Nu mă atinge". Este o luptă, o figură polemică a timpurilor de nenorocire. În oboseala sa, K. uită, se pierde, absentează 589. Totuși, este în oboseală un fel de utopie, fiindcă ea se vrea și refugiu, loc blând in care obositul va putea să uite brusc restul lumii pentru a se adânci în blănurile parfumate, într-o cameră de tinere fete precum o insulă a lui Circe, sau, pur și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un tratat de cocotologie, Miguel de Unamuno Jurnal de călătorie al unui filosof (vol. 1, 2), Hermann Keyserling Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare, Corin Braga Memoria colectivă, Maurice Halbwachs Omul dezrădăcinat, Tzvetan Todorov Partea blestemată, Georges Bataille Prin țările unei utopii apuse. Pledoarie pentru Europa Centrală, Rose-Marie Lagrave Revelațiile morții, Lev Șestov Scrisoare despre Insule, Costache Olăreanu Semnele Timpului, Thomas Carlyle Suferința ca identitate, Esther Benbassa Teoria rîsului, Henri Bergson Unduire și moarte, Dan Botta Viața și moartea imaginii, Régis Debray
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
opoziția față de tendințele economice și culturale dominante (tabuurile și atitudinea antioccidentală a gândirii islamice, a se vedea în acest sens Jihad vs. Cultură americană); societatea civilă și mișcările sociale. Privită din perspectiva conflictualistă umanitatea se confruntă cu aceeași problemă a utopiei aplicării universale a dialogului și se înscrie, mai ales în cadrul comunităților închise, tradiționaliste, cum sunt cele evreiești sau arabe, într-un context determinat de interactiune conflictuală, de monologări greu de direcționat pe făgașul consensului.255 Pornind de la dimensiunea religioasă a
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
1990). 240 A se vedea în acest sens situația din Irak. 241 Cf. lui Dacian Dună, op. cît., p. 2, "globalizarea, bine ilustrata de termenul enunțat de către Benjamin Barber încă din 1992 - "Mc'World" (definit de către Gearoid Ó Tuathail că "utopia piețelor libere și rețelelor de fast-food") se ciocnește cu tribalismul sau fundamentalismul, simbolizat de "Jihad" - reacția primordială, bazată pe mituri fundamentale, axiome morale și certitudini autoimpuse într-o lume în care frontierele colapsează (cazul talibanilor din Afganistan este sugestiv - distrugerea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
states which have long since become multiethnic and multicultural... A binational state în the Middle East would require the emergence, among Jews and Arabs alike, of a new political class. The very idea is an unpromising mix of realism and utopia, hardly an auspicious place to begin. But the alternatives are far, far worse". 1062 Ibidem; în mai 1998, în La Monde Diplomatique, în articolul "Why Israel Needs a Palestinian State", Shimon Peres aprecia: "Without two separate states, a binational state
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
vindem țara cui ne dă mai mult pe ea.<ref id=”1”>„Icoane vechi și icoane nouă“, în Eminescu, Opere, ed. cit., pp. 14-15. </ref> Critica eminesciană va acorda tradiției și elementului istoric local o pondere care trădează atașamentul față de utopia romantică a trecutului paradiziac, trecut de care sensibilitatea lui Eminescu este atrasă în mod irezistibil.<ref id=”2”>A se vedea Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie în conștiința românească, Editura Polirom, Iași, 1999, ediția a doua, pp. 117-143
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
acorda tradiției și elementului istoric local o pondere care trădează atașamentul față de utopia romantică a trecutului paradiziac, trecut de care sensibilitatea lui Eminescu este atrasă în mod irezistibil.<ref id=”2”>A se vedea Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie în conștiința românească, Editura Polirom, Iași, 1999, ediția a doua, pp. 117-143.</ref> Reflecția sa se naște din acest dialog tensionat dintre vocația regresivă și instinctul junimist al gradualismului și organicității. Discontinuă și vizionară, gândirea sa rămâne parte, până la un
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Germania. În această trans formare pentru împământenire stă o parte a puterii orcărui om de Stat. În această nouă gândire, în această renaștere a ideilor, multe se schimbă; unele se mai în tăresc, altele se slăbesc, unele se alungă ca utopii, altele se lărgesc prin elementul teluric al patriei, toate se transformă în momentul de a fi adaptate și însuflețite pentru trebuințele reale ale poporului român.<ref id=”1”>Ibidem, p. 123.</ref> Pe acest fundal al adaptării ca alternativă la
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
din „Era nouă“ are menirea de a puncta necesitatea unei rupturi. Odată cu Constituția de la 1866 și compromisul pe care ea îl ipostaziază, epoca luptelor revoluționare a ajuns la sfârșit. Viitorul nu mai poate fi așezat sub semnul unei mistici a utopiilor, după cum nu mai poate fi redus la invocarea unui set de concepte generoase. Epoca de la 1884 este a construcției lucide și de durată. Cuvântul de ordine pe care îl descoperim în pledoariile lui Carp este întoarcerea la realitate și încercarea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
serioase nu cer de la guvern libertatea de alegeri, ci o iau în neputință, ziceam, a și manifesta voința lor.<ref id=”1”>P.P. Carp, Discursuri parlamentare, ed. cit., p. 587. </ref> Și, dacă abordarea gradualistă le apare celor seduși de utopii umanitare ca o trădare a națiunii, ea devine, odată cu trecerea timpului, asemenea unei voci de Casandră ce anunță viitorul pe cale de a se constitui sub ochii tuturor. Vina istorică a elitei, vină în marginea căreia Carp glosează la 1914, este
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
clar că pentru a salva sistemul și propria lor piele trebuie să-l sacrifice pe primul-secretar. în atmosfera creată după cel de-al XX-lea Congres al PCUS, ideea înlăturării lui Rakosi prin „lovitură de palat” nu mai era o utopie, poziția sa slăbind semnificativ. Astfel, sub presiunea Biroului Politic, primul-secretar al CC al PMU a ținut un discurs în ziua de 18 mai, în fața activului de partid din Budapesta, cu o puternică tentă autocritică, recunoscând public responsabilitatea sa pentru „cultul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
reflex al istoriei politice, acela de a se încredința șirului de biografii la „nivel înalt”. Titlurile celor 8 capitole ale cărții se grupează în jurul câtorva poli explicativi: tragedia (războiul), mitul (indigenizarea comunismului în anii ’50-’60), iluzia (prosperitatea anilor ’70), utopia (drepturile obținute de Solidaritatea) și agonia (anii ’80). Se confirmă, astfel, tradiția demascării regimurilor comuniste est-europene ca fază incipientă a investigării lor. Autorul se aliniază deci, necondiționat, axiomei potrivit căreia irealismul sistemului comunist a provocat distrugeri uriașe realității preexistente. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
in American Life, Harper and Row, New York, 1986, lucrare ce ne sugerează următoarele `ntrebări: care s`nt „obișnuințele de suflet” ale românilor? Care este „caracterul național” al românilor? De asemenea, relevant pentru discuția prezentă: Sorin Antohi, Civitas Imaginalis. Istorie și utopie `n cultura română, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 1999; Daniel Barbu (coord.), Firea românilor, Editura Nemira, București, 2000, și studiul incitant al lui Daniel Barbu, Bizanț contra Bizanț, Editura Nemira, București, 2001. 42 Sowell, Conquests and Cultures..., ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vezi Paul și Jean Michelson, „Post-communist Romania: a Dysfunctional Society in Transition”, `n Adrian-Paul Iliescu, Mentalități și instituții: Carențe de mentalitate și `napoiere instituțională `n România modernă, Ars Docendi, București, 2002, pp. 61-97. 63 Sorin Antohi, Civitas Imaginalis: istorie și utopie `n cultura română, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 265-266. 64 Mikhail Heller, Cogs in the Wheel. The Formation of Soviet Man, Alfred Knopf, New York, 1988, pp. 31-32. 65 Ibidem, pp. 29-30. 66 Alan Keith-Lucas, Giving and Taking Help, University of
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
in France”, `n Roy Porter, Mikulás Teich (eds.), The Enlightenment in National Context, Cambridge University Press, Cambridge, 1981, p. 52. Pentru o prezentare generală a marxismului revizionist `n statele comuniste ale Europei Centrale și de Est, vezi Vladimir Tismăneanu, Mizeria utopiei, Editura Polirom, Iași, pp. 103-133. Henry H. Stahl, Probleme confuze `n istoria socială a României, Editura Academiei Române, București, 1992, p. 75. Aici trebuie menționat faptul că Stahl dăduse la tipar acest volum `nainte de 1989, `nsă apariția sa nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
postulează o relație între existență și conștiință prin care limitele experienței devin limitele gândirii, Clasa socială dispune de o conștiință de clasă pe măsura rolului ei social. 104 Succesiunea formelor conștiinței sociale pentru o clasă angajată în mișcarea istoriei este: utopie, viziune asupra lumii, ideologie. Metafora edificiului social - bază, structură, suprastructură - situează conștiința socială - respectiv cultura - în limitele unei construcții sociale. Toate aceste postulate respectă principiul hermeneutic al relației între gândire și expresie, limitând doar gândirea prin apartenența ei la o
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
se petreacă și că ne aflăm în hipertelie. Prin urmare "hipertelie" înseamnă că ne aflăm dincolo de reprezentarea sfârșitului iar conținutul acestui sfârșit, soluția care s-a promis tuturor problemelor noastre, s-a petrecut deja, dar altfel de cum o așteptam. Cerul utopiilor s-a coborât pe pământ și nici o Judecată de Apoi nu va avea loc, pentru că fără să fim conștienți am depășit punctul acesta. De fapt nu atât în postmodernitate ne-am afla, după Baudrillard, cât în postistorie: istoria s-a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
moral nu este perfectă, nu este pură, nici nu poate fi pură, fiind un compromis între majoritate și minoritate, o negociere continuă cu existența pentru a găsi soluții remediabile. Asta-i toată diferența față de o societate totalitară care promovează o utopie, și pe care încearcă să o instaureze prin teroare. A.V. Este firesc pentru un copil de 7-8-9 ani, când începe să citească, să fie încântat de poveștile lui Ion Creangă, așa cum și Dumneavoastră ați fost. Îl puteți considera unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Despre libertate în concepția lui Sartre sau Dacă nu avem pe cine să dăm vina, atunci pe Dumnezeu Cred că libertatea este o utopie. Omul nu poate fi cu adevărat liber fără să încalce libertățile altor oameni. E ca un joc de domino cu 7 miliarde de piese. Rasa umană se chinuie să le mențină-n nemișcare printr-un set de legi clare, stricte
A doua oară unu by Diana Dupu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92923]
-
se reclamă de la el performanță, abilitate, iscusință. Cititorul nu poate fi gratuit. Nu poate fi inapt și incapabil: el trebuie să dea tot ce poate în actul lecturii. Adică să trudească la fel de intens precum autorul. Convenabilă formulă și teorie, convenabilă utopie! Dacă toți cititorii ar fi așa, am călca direct pe stele! Scurta mea întâlnire la Budapesta cu Kertesz Imre și Esterhazy Peter a fost benefică și din alt punct de vedere: e o lecție magistrală să ai accesul (fie chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
ANDRAȘ Geografiile simbolice ale diferenței ideologice INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Introducere / 7 Capitolul 1: Cartografii simbolice, cartografii imaginate, cartografii inventate / 13 Capitolul 2: Cartografii ale Războiului Rece / 59 Capitolul 3: Spectrele lui Marx și (de)construirea Europei divizate sau mizeria utopiei comuniste / 91 Capitolul 4: Reprezentări heterotopice: între localizările reale și cele imaginare ale României / 119 Capitolul 5: România țara dizidenței anticomuniste și/sau țara utopică a dictatorului comunist dizident / 137 Capitolul 6: Distopii politice sau miturile răsturnate ale dictatorului exemplar
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și aspecte ale geografiei simbolice a unor spații reale sau metaforice, exemplele fiind nenumărate: Hugo Dyserinck 10 (la Aachen), Joep Leerssen 11 la Amsterdam, (studiază stereotipurile etnice sau naționale), Raymond Trousson 12 în Belgia (ale cărui domenii de interes sunt utopiile literare, identitățile naționale și miturile europene, călătoriile filosofice sau literare, imaginea Celuilalt), Gilbert Durand 13, Jean-Marie Carré14, Marius-François Guyard, Daniel-Henri Pageaux 15, Jean-Marc Moura 16, Raymond Corbey, în Franța (interesat de structurile antropologice ale imaginarului, studiile imaginilor și mirajelor, exotismul
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
41. Simularea realității este opusă reprezentării, aceasta din urmă trăgându-și seva din "principiul echivalenței semnului și realului (chiar dacă această echivalență este utopică, ea este o axiomă fundamentală)". Pe de altă parte, își continuă Baudrillard argumentația, simularea se hrănește "din utopia principiului echivalenței, din negarea radicală a semnului ca valoare, din semn ca răsturnare și sentință de moarte a referinței. Dacă reprezentarea încearcă să absoarbă simularea interpretând-o ca reprezentare falsă, simularea învăluie întreg edificiul al reprezentării înseși ca simulacru"42
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
teoria marxistă asupra ideologiei. El nu credea că vreo formă de gândire poate pretinde un "adevăr" absolut în afara jocului discursului toate formele politice și sociale de gândire sunt astfel cuprinse în jocul cunoașterii și puterii. Există o serie întreagă de utopii sau proiecte pentru guvernarea teritoriului, afirma Foucault într-un interviu intitulat Space, Knowledge, and Power, care s-au dezvoltat pornind de la premisa că statul e ca un oraș mare; capitalul e ca piața centrală; drumurile ca străzile. Statul va fi
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]