12,807 matches
-
nobil și imperativ, dădu de înțeles cooperatorului să dispară din Cabinet. Cooperatorul se evaporă. Mușuroiul era răsturnat, ca un ceaun de mămăligă, pe-o folie de plastic desfășurată pe blatul măsuței, printre hărți, grunji de tămâie, pendule și poze de vacă. - Dic la ciordoaică! Brava temperament! După cât văd, tovărășica poartă, în loc de chiloți, jar sub cur! îi descărcă, Genel, clientului o scuturătură de curent electric sub coaste. Și-apoi în gura mare: - Stimată doamnă, posedați o nobilă educație și un temperament, că
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
preparative cu totul exagerate, o despicară în trei, cu baioneta - părea o pasăre perfect adevărată, dar, când colo, nu era -, niciunul dintre ei nereușind să-și astâmpere foamea cu carnea ei de păcăleală. Mirosea concomitent a mortăciune, a urină de vacă și-a rumeguș. După o săptămână, își luară inimile în dinți (cercetînd și strungile dimprejur, și găsind liniște, dar fiind prea înrăiți de foame). Și, pe ocoluri ce nu le mai bunghea nici Regele, ca fost ciobănaș, coborâră spre București
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
meritat neapărat păstrat mumificat!... Câte mumii de împărați și de sultani n-ar fi bătut, prin trăsăturile lui agreabile, Răposățelul la fund! - Cine, tantelo Dragonela? Era rudă Răposatul cu Sultanul? - Taci, neglijento! Curg scamele de pe tine. Ca paiele la botul vacii... Știi că nu se înghesuia după onoruri. Uite ce guler strâmb ai!... Nu era rudă cu Sultanul. Poftim manșetă! Era amic... Se duceau vara în Alpi, la escaladat împreună. Spuneau că pe colțul primejdios al stâncii, nu se mai uită
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu se mai uită omul la prieten, dacă-i Sultan sau nu e Sultan. - Ai bocanci buni, ești Sultan... - Ce spun eu și ce înțelege ea! - Ai piolet ascuțit, ești Faraon... - Unde vezi, tu, gulerul strîmb? Ăsta nu-i guler, vaco. Așa-i modelul! - Și vreți să aflați cum mi s-a destăinuit într-o toamnă?!... Că era destăinuitor. O dată ce te simțea suflet de ispravă, ți se destăinuia... Era toamnă. Ploua. Era perioada aia, de îndată ce-l aduseseră de la Crematoriu, că nevastă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să nu pui muia când vezi atâta bănet?! Alți cirezari se îndreptau spre cârciumă, târând după ei vitele legate de coarne, niște boi cât streașină hanului, costelivi și murdari de balegă, viței roșcovani care mugeau ascuțit, neliniștiți, adulmecând, și câteva vaci leneșe însemnate cu fierarul roșu pe pântece. Ăștia rămaseră în soare posomoriți. De-abia dacă unu-ldoi vânduseră la prețul cerut și numai dacă găsiseră vreun prost. Or, boi nu cumpăra 65 oricine. Negustorii erau înțeleși. Nu se grăbeau. Așteptau la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
le învățase și numele. Ele erau scrise pe căruțele albastre, desenate pe la osii, cu flori: Cristu Surcel, Niculaie Apopii, Bulancea, Nenișor. Deasupra numelui vopsitorul adăugase cu știință: propietar. Untarii erau pricopsiți, aveau case la țară, locuri de arat și animale. Vacile dădeau câte douăzeci de litri de lapte pe zi, pe puțin. Veneau cu el la București, nu era departe. Dacă plecau la trei noaptea dintr-acolo, pe la începutul amiezii ridicau drumul de bârne al camioanelor. După ce se însuflețeau cu rachiu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gârlă. Oameni darnici, cu inimă largă. Nu se uitau la bani. Stăpânul îl tunsese din prima zi, și-l pusese să se spele. Pe vremea aceea avea doisprezece ani și abia învățase să buchisească și să socotească. Picat de la coada vacii, se speriase de ce văzuse în București. Când coborâseră din vagonul murdar al trenului care-i adusese din fundul Olteniei, taică-său îi spusese: ; - Numai cuminte să fii, că de rest are Dumnezeu grijă! Să asculți : și să te supui, că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
piele dinainte și cuțite ascuțite la brâu. - Bună dimineața, fraților! aruncă parlagiul, mohorât. - Bună dimineața, răspunseră câțiva. Dinlăuntru se simțea duhoarea mațelor deșertate. Se dezbrăcă tăcut, privind mersul repede al undițelor groase de oțel care cărau pulpe și dindărături de vaci, agățate și zvârlite de brațele puternice ale celor ce așteptau sub ele. 143 Începuse munca crâncenă a tăietorilor din prima repriză. Prin poarta de piatră erau împinse vitele. Acestea turbau de spaimă simțind mirosul veșted și cald al sângelui proaspăt
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ciorbă de SUS INIMA ROMÎNI! Ciorbă de bătături. Oasele dafi-le la cîini! 279 FELURI: Ostropel de văcuță cu Salată VERDE. Anghimaft cu orez. Ardei umpluți. Raci. Astăzi: FRIGANELE. BEȚI VINURILE NOASTRE: Muscat-Ottonel, Saba, Valea Dosului. Fripturi: Purceluș la MICA VITEZĂ VACĂ cu cartofi pai RIDICHI Accelerat Fudulii de berbec INIMĂ LA TAVĂ cu spanac Mititei, patricieni, debrețini la comandă. VIN NEGRU, Mamă, mamă Bere blondă și brună la halbă și la Tap. Dă chelnerului bacșiș și nu uita pe lăutari! V
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
toate cuvintele la care se gândește pentru o categorie. Apoi luăm aceste cuvinte și le clasăm în ordinea descrescătoare a aparițiilor (Postal și Lieury, 1994). Atunci când prezentăm categoria „Animal cu patru labe”, observăm că majoritatea se gândesc la câine, pisică, vacă și cal; la categoria „Floare”, persoanele întrebate se gândesc în primul rând la trandafir sau lalea, în timp ce scriitorii clasici cei mai citați sunt Zola, Balzac și Hugo. În privința desenelor animate, cele mai frecvente sunt Tintin, Asterix, Lucky Luke, Boule și
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
poate face să spunem prostii, așa cum fac copiii cu cele pe care adoră să le provoace în diverse jocuri. Un joc este bine-cunoscut: trebuie să repeți cât poți de repede „alb, alb, alb, alb...”, iar când ești întrebat: „Ce bea vaca?”, de cele mai multe ori, tovarășul de joacă va cădea în capcană spunând „lapte”, deși vaca bea apă. Greșeala se explică prin faptul că, fiind date cuvintele alb și vacă, a fost preactivat termenul lapte, care este ca un atlet gata de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
le provoace în diverse jocuri. Un joc este bine-cunoscut: trebuie să repeți cât poți de repede „alb, alb, alb, alb...”, iar când ești întrebat: „Ce bea vaca?”, de cele mai multe ori, tovarășul de joacă va cădea în capcană spunând „lapte”, deși vaca bea apă. Greșeala se explică prin faptul că, fiind date cuvintele alb și vacă, a fost preactivat termenul lapte, care este ca un atlet gata de start (iată, era cât pe ce să spun „gata să... fiarbă”!). Pentru mai multe
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de repede „alb, alb, alb, alb...”, iar când ești întrebat: „Ce bea vaca?”, de cele mai multe ori, tovarășul de joacă va cădea în capcană spunând „lapte”, deși vaca bea apă. Greșeala se explică prin faptul că, fiind date cuvintele alb și vacă, a fost preactivat termenul lapte, care este ca un atlet gata de start (iată, era cât pe ce să spun „gata să... fiarbă”!). Pentru mai multe detalii Collins, A.M.; Quillian, M.R., „Retrieval Time from Semantic Memory”, Journal of Verbal Learning
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
fi percepută ca o plasă vastă, în care cuvintele sunt asociate prin noduri cu cele care au aceleași silabe inițiale sau rime, rezultând aceleași fenomene de preactivare. Așa cum există o preactivare semantică (vezi supra, răspunsul „Alb” la întrebarea „Ce bea vaca?”), există și o preactivare lexicală (Quaireau, 1995). La fel ca în jocul în care se repetă foarte repede „burculiță, burculiță, burculiță...” și se pune întrebarea „Cu ce mănânci supa?”, iar interlocutorul răspunde cel mai frecvent „Cu o furculiță”, în loc să spună
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
apare atunci când conurile roșu și verde sunt stimulate în același timp. Multe vertebrate diurne au retine mixte, compuse din conuri și bastonașe; ele disting culorile, așa cum este cazul maimuțelor sau al păsărilor diurne (inclusiv găinile). Însă majoritatea animalelor (câinele, calul, vaca etc.) au retine alcătuite doar din bastonașe, insensibile la culoare. Nici măcar Majestatea Sa pisica nu pare să distingă culorile (Bonaventure, 1965). Au fost descoperite cele trei gene ale ființei umane care determină producerea celor trei pigmenți ai perceperii culorilor (Nathans
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
o performanță remarcabilă pentru regnul animal, având în vedere că acuitatea nu atinge decât 7 minute la bou, 18 la pești, 1° la albină; de cele mai multe ori, prietenii noștri animalele văd neclar, așa cum este cazul pisicilor, al câinilor și al vacilor. Probabil că zebrele sunt dungate pentru că leii, care sunt miopi, nu văd decât niște dungi în mișcare, fără să distingă clar un animal atunci când ele aleargă în turmă. Dimpotrivă, animalele de pradă ne depășesc din acest punct de vedere; astfel
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
-i îmboldise bărbatul să iasă atât de grabnic. Avusese chiar intenția să se ia după el, dar renunțase în cele din urmă. Copilul lor nu era făcut să-și petreacă toată viața la sapă sau la tăiat piatră, să mulgă vacile, că culeagă măslinile sau, în cel mai bun caz, să repare bocanci murdari de noroi și de bălegar. Era fiica lui Martello, unul dintre cei mai vârstnici țărani din sat, muncise la vreme de secetă și foamete, împreună cu taică-său
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de asta și o-nghit fără să le fie scârbă, cel mult zic oftând: "biata creatură mică pătrunsă într-o ditamai creatură". Prin grajduri, prin țarcuri siluiesc animalele să le satisfacă plăcerile, iar de-i privești în timp ce mulg caprele sau vacile e ca și cum ai asista la niște orgasme smintite, la spovedanii. Sigur că e mai bine să trăiești în odăile din palatele napolitane, căci legăturile cu oameni de o asemenea speță pot să te umple de murdărie și de scârbă. Dar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să emane o dragoste fără margini. Pentru a coborî la Arhiepiscopat, traversă vechile ulițe familiare lui, printre câmpuri aride și scorojite de secetă; unele fântâni secaseră, în prundișul râurilor deosebea câțiva oleandri, dar fără un strop de apă, iar puținele vaci păreau să fi supraviețuit foamei celei mai negre. Se oprise să vorbească cu câțiva țărani pentru a se informa și mai bine asupra acelei paragini și și pustiiri, să-i întrebe dacă grajdurile mai aveau ceva fân sau boabe uscate
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
unele femei își aruncaseră chiar fătul. Bărbații erau înarmați cu cuțite ale căror lamă lucea în lumina lunii. În dimineața aceea văcarul familiei Nobiliti aruncase de pe marginea acelui povârniș, obligat de autoritățile ce voiau să evite o eventuală epidemie, o vacă bolnavă de antrax. Înainte vreme, animalele bolnave erau arse, pentru că duhoarea infesta aerul zile-n șir, iar vântul o ducea în satele vecine, astfel că a fost emis ordinul de a se debarasa locul de animalele infectate, dându-le vânt
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
În privința muștelor, vai de cei mici care intră în gura celor mari35. Și-acum basta sau du-te în treaba ta și nu spune nimănui ce-ai auzit de la noi. Au ajuns din câteva salturi la locul cu pricina; carcasa vacii era aproape întreagă. Era un damf acru, două pisici o zbughiră și un nor de muște șuieră luându-și zborul. Luna lumina capul vacii care, de-o parte și de alta a gurii, avea sânge închegat și un ochi zdrobit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nimănui ce-ai auzit de la noi. Au ajuns din câteva salturi la locul cu pricina; carcasa vacii era aproape întreagă. Era un damf acru, două pisici o zbughiră și un nor de muște șuieră luându-și zborul. Luna lumina capul vacii care, de-o parte și de alta a gurii, avea sânge închegat și un ochi zdrobit din care încă se scurgeau câteva picături de lichid gelatinos. Era un spectacol înfiorător și Giandomenico n-ar fi vrut să mai fie în locul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu scoarțe și încărcat cu un monticul de perne curate. La o oră nehotărâtă din noapte fu zguduit de un cutremur. O forță fizică se izbea în casa de drugi și o clătina. Ioanide bănui a fi scroafa, poate vreo vacă. Sentimentul de singurătate pe care îl încerca la oraș când pașii tardivi se auzeau pe trotuar îl pierdu aci, mai ales când auzi frecvente accese de tuse. Spre ziuă, în crepusculul matinal, percepu o bâzâitură colectivă și insistentă pe deasupra capului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
arhitectonică va fi foarte anevoioasă, aci nu e liniște. Butoiescu-Botticelli râse politicos și nu răspunse nimic, deși nu admitea carența liniștii în această pustietate. Era obișnuit cu paradoxiile arhitectului. - Liniștea, iubitul meu, e un sentiment figurat, rezultînddintr-un contrast savant. Când vaca roade temelia casei și fluturii se strâng pe capul meu, asta este o indiscreție nepermisă. Liniștea se obține cu linii și spații. Dacă pe un promontoriu de stâncă faci un castel cu ferestre bine încheiate, cu săli mobilate familiar, când
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
artificialului ezoteric. Numeralul însuși nu este oare o formă de naturalizare a matematicului? Orice formulă, orice ființă artificială poate prinde corp - prin familiarizare și rodare - în universul culturii. Pentru copiii de astăzi, automobilul are firescul pe care îl are o vacă, ba mai mult, pentru majoritatea lor are chiar o doză sporită de firesc. Sau putem noi spune că formulele rămân în indiferență când termină prin a se încarna în mașini? - Tocmai asta e mai grav: că se incarnează numai în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]