15,023 matches
-
Capitolul 2 ISTORIA CHIRURGIEI CARDIACE ȘI VASCULARE ÎN ROMÂNIA Istoria și dezvoltarea specialității de chirurgie cardiacă și vasculară în lume și în România suscită încă interes. Istoria în general se bazează pe documente, fapte, evenimente, informații, mărturii, experiențe personale. Unele din aceste date implică interpretare personală. De
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
Capitolul 2 ISTORIA CHIRURGIEI CARDIACE ȘI VASCULARE ÎN ROMÂNIA Istoria și dezvoltarea specialității de chirurgie cardiacă și vasculară în lume și în România suscită încă interes. Istoria în general se bazează pe documente, fapte, evenimente, informații, mărturii, experiențe personale. Unele din aceste date implică interpretare personală. De aceea, prezentarea istoriei dezvoltării acestei specialități în România pretinde detașare, rigurozitate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
introdus elementele de bază ale chirurgiei în România. Este cel dintâi chirurg român care utilizează în explorări tehnica de radiologie (la un an după descoperirea razelor X de către Rontgen) și cel care a introdus rahianestezia. Elaborează tehnici noi în chirurgia vasculară. Este primul în lume care realizează dezobstrucția arterelor trombozate pentru restabilire de flux, prioritate recunoscută pe plan mondial, operație numită astăzi trombendart-erectomie. Realizează numeroase instrumente chirurgicale, precum și primul cateterism arterial, prima sutura arterială eversantă în literatură [2-4]. Thoma Ionescu (1860-1926
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
mondiale - NOESIS, 1979, aprilie, 71-78 [2]. Ion (Iancu) Jianu (1880-1972) se remarcă prin teza de licență „Sutura vaselor sanguine”, cu care a absolvit Facultatea de medicină în 1907, pentru care primește cailficativul „Magna Cum Laude”. Are contribuții originale în chirurgia vasculară, introduce în practică pensa ce-i poartă numele, descrisă și de Satinsky, folosită mult în chirurgia arterială și cardiacă. Realizează în 1909 prima reimplantare a unui antebraț. Efectuează primul în lume anastomoza la animal, realizată apoi la om de Bogoraz
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
în domeniul cardiovascular. Ca prioritate este primul în țară care a operat sindromul Leriche (Chirurgia, 1956, [3]). Efectuează numeroase studii asupra anginei pectorale. Realizează ligatura venei cave inferioare în insuficiența cardiacă ireductibilă (1957). Introduce la București și Timișoara primele proteze vasculare din Dacron din România (Chirurgia, nr. 5, 1950). Scrie numeroase monografii privind istoricul chirurgiei din România [2]. Ion Țurai (1907-1970, n. București) efectuează prima ligatură a unui canal arterial în România (1948). Studiază patogenia congelațiilor și răsunetul lor asupra circulației
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
fost profesor la Institutul de Medicină din Timișoara (1945-1981); director de clinică chirurgicală (1959 - 1981); rector al Institutului de Medicină din Timișoara (1946-1976); medic primar în chirurgie (1947). S-a dedicat studiilor de fiziopatologie și terapeutică chirurgicală în domeniul afecțiunilor vasculare, rezultatele cercetărilor sale regăsindu-se în numeroase publicații din țară și străinătate : Boala varicoasă (1953), Leziunile trombotice ale microcirculației în stările de șoc (1973); Ghid terapeutic în bolile cardiovasculare (1975); Angiografia în practica medicală (1977), ș.a. A fost preocupat de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
onoare al Asociației Scriitorilor Români, Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină din Timișoara. Membru titular (22 ianuarie 1990) al Academiei Române [2,3,11]. Eugen Cosma (1918-1980) a fost șeful Clinicii Chirurgicale II al UMF Cluj-Napoca. Introduce activitatea de chirurgie vasculară în Clinica Chirurgicală II, studiind bazele teoretice ale hemodinamicii în sistemul arterial și venos. Prin cercetări experimentale introduce în practica cotidiană vasculografia venoasă și arterială. Inițiază și organizează primul laborator de angiologie din țară în 1972. A decedat la Viena
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
1913). Absolvent al facultății de medicină din București în 1938. Devine asistent și medic primar în Clinica de chirurgie de la Spitalul Colțea (prof. N. Hortolomei), apoi la Spitalul Fundeni, București. Șef al laboratorului experimental, dezvoltă tehnici și instrumente de chirurgie vasculară. Efectuează cercetări clinice și experimentale în chirurgia vasculară. Tiberiu Ghițescu a realizat la 20 decembrie 1952 prima operație de chirurgie vasculară cu scop reparator din România (sutura termino-terminală de arteră umerală), apoi prima reconstrucție de arteră femurală cu autogrefon venos
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
în 1938. Devine asistent și medic primar în Clinica de chirurgie de la Spitalul Colțea (prof. N. Hortolomei), apoi la Spitalul Fundeni, București. Șef al laboratorului experimental, dezvoltă tehnici și instrumente de chirurgie vasculară. Efectuează cercetări clinice și experimentale în chirurgia vasculară. Tiberiu Ghițescu a realizat la 20 decembrie 1952 prima operație de chirurgie vasculară cu scop reparator din România (sutura termino-terminală de arteră umerală), apoi prima reconstrucție de arteră femurală cu autogrefon venos safen pentru extriparea unui anevrism arteriovenos postraumatic. Implantează
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
Colțea (prof. N. Hortolomei), apoi la Spitalul Fundeni, București. Șef al laboratorului experimental, dezvoltă tehnici și instrumente de chirurgie vasculară. Efectuează cercetări clinice și experimentale în chirurgia vasculară. Tiberiu Ghițescu a realizat la 20 decembrie 1952 prima operație de chirurgie vasculară cu scop reparator din România (sutura termino-terminală de arteră umerală), apoi prima reconstrucție de arteră femurală cu autogrefon venos safen pentru extriparea unui anevrism arteriovenos postraumatic. Implantează prima grefă liofilizată pentru refacerea arterei poplitee la un bolnav cu anevrism arterio-venos
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
cu autogrefon venos safen pentru extriparea unui anevrism arteriovenos postraumatic. Implantează prima grefă liofilizată pentru refacerea arterei poplitee la un bolnav cu anevrism arterio-venos (1962). În 1956, Ghițescu utilizează primul homotransplant de aortă [5]. A publicat monografii în domeniul chirurgiei vasculare și a chirurgiei cardiace experimentale. Practică și efectuează în echipă, în premieră la noi, cateterismul cardiac (1952). Tiberiu Ghițescu a dat chirurgiei vasculare un caracter de specialitate, este apreiciat ca promotor al chirurgiei vasculare moderne. Este pensionat în 1977 la
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
arterio-venos (1962). În 1956, Ghițescu utilizează primul homotransplant de aortă [5]. A publicat monografii în domeniul chirurgiei vasculare și a chirurgiei cardiace experimentale. Practică și efectuează în echipă, în premieră la noi, cateterismul cardiac (1952). Tiberiu Ghițescu a dat chirurgiei vasculare un caracter de specialitate, este apreiciat ca promotor al chirurgiei vasculare moderne. Este pensionat în 1977 la Spitalul Fundeni [2,3,10]. CHIRURGIA CARDIACĂ MODERNĂ După anul 1953, anul primei operații elective pe cord, pentru chirurgia cardiovasculară a început o
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
A publicat monografii în domeniul chirurgiei vasculare și a chirurgiei cardiace experimentale. Practică și efectuează în echipă, în premieră la noi, cateterismul cardiac (1952). Tiberiu Ghițescu a dat chirurgiei vasculare un caracter de specialitate, este apreiciat ca promotor al chirurgiei vasculare moderne. Este pensionat în 1977 la Spitalul Fundeni [2,3,10]. CHIRURGIA CARDIACĂ MODERNĂ După anul 1953, anul primei operații elective pe cord, pentru chirurgia cardiovasculară a început o perioadă de dezvoltare susținută care a culminat cu începerea operațiilor pe
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
cardiacă în SUA (Cleveland Clinic, Mayo Clinic). Între 1960 și 1965 este asistent universitar, șef de lucrări, Clinica de Chirurgie, Spitalul Fundeni. Contribuie la dotarea cu echipament pentru circulația extracorporeală și chirurgia pe cord-deschis în serviciul de chirurgie cardiacă și vasculară din Clinica de Chirurgie a Spitalului Fundeni. Sunt inițiate operații de înlocuiri valvulare și corecții de malformații cardiace congenitale la foarte scurt timp după apariția acestora în literatura de specialitate, în marile centre ale lumii. Marian Ionescu este un chirurg
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
în șoc. A introdus procedee noi în chirurgie. A implantat sistemul de asistare a inimii stângi Novacor. Autor a 750 de lucrări științifice (300 prim autor). A editat și colaborat la mai multe monografii, tratate de specialitate între care: Chirurgie vasculară - Bolile venelor și limfaticelor; Socul, Fiziopatologie, clinică, tratament, 1973. Monografie de referință în literatura medicală românească este premiată de Academia Română, 1975, Tratamentul în Cardiologie, 2003, Editura Medicală, Chirurgia Cardiovasculară, în Patologie Chirurgicală, sub red. N. Angelescu, Ecografia perioperatorie, 2005, Editura
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
C.C. Iliescu”, București. Autor al monografei „Ischemia acută a membrelor - o abordare practică” Editura Universitară „Carol Davila”, București, 2004 și a unei monografii despre anevrismele de aortă, colaborator la alte tratate și publicații de specialitate. Marina Păcescu, medic primar chirurgie vasculară, șef de lucrări, șef de secție Chirurgie Vasculară, Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C.Iliescu”, București. Marina Păcescu Autor și coautor a 250 de comunicări și postere, 27 de publicații științifice de specialitate în țară și străinătate. Dr. Păcescu este cea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
a membrelor - o abordare practică” Editura Universitară „Carol Davila”, București, 2004 și a unei monografii despre anevrismele de aortă, colaborator la alte tratate și publicații de specialitate. Marina Păcescu, medic primar chirurgie vasculară, șef de lucrări, șef de secție Chirurgie Vasculară, Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C.Iliescu”, București. Marina Păcescu Autor și coautor a 250 de comunicări și postere, 27 de publicații științifice de specialitate în țară și străinătate. Dr. Păcescu este cea mai distinsă personalitate a chirurgiei vasculare contemporane. Autor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
secție Chirurgie Vasculară, Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C.Iliescu”, București. Marina Păcescu Autor și coautor a 250 de comunicări și postere, 27 de publicații științifice de specialitate în țară și străinătate. Dr. Păcescu este cea mai distinsă personalitate a chirurgiei vasculare contemporane. Autor și coautor la 10 capitole în monografii și tratate (Tratat de patologie chirurgicală, Proca E. 1994; Tratat de patologie chirurgicală, Angelescu, 2001; Sistemul arterial aortic, Pop D. Popa, 1983; Chirurgie vasculară, arteriala și venoasa, Cândea, 2001). Mihail Liebhart
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
este cea mai distinsă personalitate a chirurgiei vasculare contemporane. Autor și coautor la 10 capitole în monografii și tratate (Tratat de patologie chirurgicală, Proca E. 1994; Tratat de patologie chirurgicală, Angelescu, 2001; Sistemul arterial aortic, Pop D. Popa, 1983; Chirurgie vasculară, arteriala și venoasa, Cândea, 2001). Mihail Liebhart (n. 1946) conferențiar universitar la disciplina Chirurgie cardiovasculară, din 2004, catedra M8, UMF Târgu Mureș, medic șef de secție adjunct chirurgie cardiacă adulți, doctor în medicină, membru în conducerea Colegiului Județean al Medicilor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
1977 - Chirurgie cardiacă Secția militară, București, - 26 aprilie 1991 - Chirurgie cardiovasculară, Timișoara, - 26 noiembrie 1991 - Chirurgie cardiovasculară Cluj-Napoca, - 2 iunie 1998 - Chirurgie cardiacă, Spitalul de Urgență Floreasca, București - 8 mai 2000 - Chirurgie cardiovasculară, Iași. În specialitatea de chirurgie cardiacă și vasculară sunt înregistrați peste 150 chirurgi medici primari, medici specialiști și medici rezidenți organizați în Societatea Română de Chirurgie Cardiovasculară a căror nume sunt menționate în Anuarul chirurgilor cardiovasculari din România redactat de SRCCV. Personalul medical specializat își desfășoară activitatea în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
care o separă de chirurgia generală. Se decide, din nou, schimbarea destinației noii clădiri a Spitalului Fundeni construită pentru alte specialități între care și chirurgia generală, devenind în cea mai mare parte, sediul unor unități de cardiologie, chirurgie cardiacă și vasculară. Profesorul Setlacec redevine șeful Clinicii de Chirurgie generală a Spitalului Fundeni, București până la retragerea sa din activitate în 1987. Separarea chirurgiei cardiace de chirurgia generală, înscrierea chirurgiei cardiovasculare în nomenclatorul de specialități al Minsterului Sănătății, noua clădire în care se
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
care se începe activitatea, transferul ASCAR-ului (Centrul pentru asistența cardiacilor), unitate emblematică pentru cardiologia românească în deceniul 6 al secolului XX, în noul Centru Național de Boli Cardiovasculare de la Fundeni, București, ar fi trebuit să înscrie chirurgia cardiacă și vasculară din România pe coordonate moderne de performanță. Adevărata piatră de hotar în evoluția chirurgiei cardiace este așezată în 1976 de vizita doctorului Marius Barnard de la Spitalul Groote Schuur din Cape Town, Africa de Sud. Primul transplant cardiac la om efectuat de echipa profesorului
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
de chirurgie cardiovasculară din Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”: 1. Clinica I cu profil de copii, condusă de prof. Dan Făgărășanu; 2. Clinica II cu profil de adulți, condusă de prof. dr. Vasile Cândea; 3. Clinica III cu profil vascular, sub conducerea dr. M. Păcescu, șef de lucrări. După pensionarea profesorului Cândea conducerea Institutului revine profesorului dr. Cezar Macarie, iar șef al Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară este numit conf. dr. D. Gherghiceanu. Principalii operatori în clinică sunt profesorul dr. Vlad
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
alții. Doctorul Șerban Brădișteanu, șeful de secție Chirurgie cardiacă de la Spitalulul de Urgență Floreasca, București, este numit director general al Institutului de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” în 2003. Sub conducerea sa se renovează modern blocul operator de chirurgie cardiacă și vasculară și se organizează două secții de terapie intensivă modern dotate cu aparatură (șefi de secție dr. Filipescu și dr. Bubenek). În 2005 și până în prezent, profesorul dr. Cezar Macarie redevine director general al Institutului [10]. Institutul de de Boli Cardiovasculare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
de tehnici noi în chirurgia cardiacă din Iași. În 2008, Centrul de Cardiologie Iași devine Institutul de Boli Cardiovasculare „Dr. George Georgescu” Iași. INSTITUTUL DE BOLI CARDIOVASCULARE TIMIȘOARA Centrul Medical Timișoara are tradiții glorioase atât în chirurgia generală, în chirurgia vasculară cât și în cardiologie. Începuturile chirurgiei cardiovasculare din Timișoara sunt legate de clinica universitară de Chirurgie Cardiovasculară care a luat ființă în cadrul Spitalului „Victor Babeș” în 1990, împreună cu chirurgia toracică, șef de secție fiind numit dr. Virgil Ene. Profesor dr.
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]