5,858 matches
-
cu o structură mixtă, extrem de simplificată, servind ca mijloc de comunicare cu funcții foarte restrînse, îndeosebi în porturile de la Marea Mediterana. În perioada contemporană, sabirurile sînt practic ieșite din uz. Se deosebesc de pidginuri mai ales prin sursele foarte diverse ale vocabularului: franceză, provensala, spaniolă, catalana, italiană, greacă, arabă, turcă, prin numărul foarte redus de domenii semantice reprezentate (comerț, navigație) și printr-o structura gramaticala rudimentara (cîteva reguli de combinare a cuvintelor). Sinonim: lingua franca"212. Un exemplu de sabir care a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lor). Pidginul este definit în DSL drept "Limba vehiculara non-meternă, cu structura mixtă, servind, în mod nesistematic, ca mijloc de comunicare între vorbitori cu limbi materne diferite. [...] Unele pidginuri au dispărut, altele au evoluat în direcția creolizării. Pidginurile au un vocabular mai restrîns decît creolele, dar mai variat sub aspectul domeniilor semantice reprezentate decît sabirurile, si o structură gramaticala foarte simplă, caracterizată printr-o masivă reducere a formelor paradigmatice și prin extinderea analitismului. La baza lor stau - îndeosebi sub aspect lexical
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
printr-o masivă reducere a formelor paradigmatice și prin extinderea analitismului. La baza lor stau - îndeosebi sub aspect lexical - limbi europene moderne: engleză, franceza, italiană, portugheză, spaniolă, limbile indigene putînd furniza însă nucleul organizării gramaticale (de ex., pidgin English, cu vocabular englez și baza gramaticala furnizată de chineză). Apărute încă din secolul al XVI-lea, pidginurile mai au circulație îndeosebi în Africa și în Asia de sud și sud-est"213. Datorită faptului că limbile creole trec prin aceleași etape de formare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
-lea. În cea mai mare parte a cazurilor, în anumite condiții istorice, sociale și culturale, pidginurile s-au creolizat, devenind limbi cu o structură mai complexă sub aspect lexical și gramatical, utilizate în cele mai diverse situații de comunicare curentă. Vocabularul de bază al creolelor este împrumutat din limbile europene din care derivă, iar în morfosintaxă structurilor sintetice li se preferă cele analitice. Creolele sînt vorbite în America (de Nord, Centrala și de Sud), Africa, Asia (de Sud și de Sud-Est
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Oceania. Deși, de pildă, unele limbi creole cu baza lexicala romanica sînt numite limbi romanice din a doua generație, autoarea consideră că e vorba de o problemă încă nerezoltvată cea a clasificării genealogice a limbilor creole: "O limbă creola are vocabularul provenit din limba de bază, numită, după cum am văzut, lexificatoare, dar structura ei gramaticala este sensibil diferită de a acesteia (cu care nu este reciproc inteligibila, fiind o limbă distinctă de ea) și prezintă analogii mai ales cu cealaltă limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
italiene (mai ales din cel genovez), dar și din alte limbi romanice (spaniolă, portugheză, catalana, occitană). În timp, au intrat și cuvinte din greacă, turcă, arabă, malteza, ebraica. Lingua franca a fost o limbă folosită în mod aproape exclusiv oral. Vocabularul era alcătuit dintr-un număr redus de cuvinte, iar gramatică aproape că nu există, verbele fiind folosite, cel puțin la început, la modul infinitiv. Ethnologue consideră că o varietate a acestui pidgin se vorbește astăzi în insulele Mării Egee, avînd un
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
era alcătuit dintr-un număr redus de cuvinte, iar gramatică aproape că nu există, verbele fiind folosite, cel puțin la început, la modul infinitiv. Ethnologue consideră că o varietate a acestui pidgin se vorbește astăzi în insulele Mării Egee, avînd un vocabular tot cu predominantă italiană, la care se adaugă cuvinte din spaniolă, catalana, franceza, iudeospaniola și turcă, dar cu o sintaxa predominant arabă. Astăzi sintagma lingua franca apare uneori în relație de sinonimie cu cea de limbă vehiculara, care însă nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
studii care să traseze repere teoretice clare de separare între limbile creole și cele mixte. Cîteva exemple de limbi mixte: michif (franceză + cree) în Canada și SUA; mednîi aleut (aleută + rusă) în Rusia; mbugu (ma'a), vorbită în Tanzania, combină vocabularul cușitic cu gramatică bantu; media lengua (chaupi), vorbită în Ecuador, combină vocabularul spaniol cu gramatică quichua; camtho este un amestec de zulu - bantu și este folosită doar de tineri în Africa de Sud; limba români s-a mixat cu numeroase alte limbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și cele mixte. Cîteva exemple de limbi mixte: michif (franceză + cree) în Canada și SUA; mednîi aleut (aleută + rusă) în Rusia; mbugu (ma'a), vorbită în Tanzania, combină vocabularul cușitic cu gramatică bantu; media lengua (chaupi), vorbită în Ecuador, combină vocabularul spaniol cu gramatică quichua; camtho este un amestec de zulu - bantu și este folosită doar de tineri în Africa de Sud; limba români s-a mixat cu numeroase alte limbi, în special din spațiul european: angloromani (români + engleză), lomavren (români + armeana), caló
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Se aduce în discuție și turcă, limba uralo-altaică222. Unii romaniști ajung chiar să individualizeze limba română în context romanic prin "balcanismul" sau: "Sub aspect tipologic, română este cu siguranță o limbă romanica: ea are în comun cu limbile surori un vocabular latin moștenit, neologizarea orientată spre latină, restrîngerea declinărilor - realizată doar parțial în română - formarea articolelor, formarea de clitice, dezvoltarea unei morfologii a verbului, o sintaxa a propoziției de-a lungul axelor subiect-predicat-complement și predicat-subiect-complement. Din punct de vedere tipologic, română
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mazăre, melc, mire, mînz, murg, rata, stejar, strugure, șopîrla, urda, vatra, viezure, zimbru etc.; hidronime: Argeș, Buzău, Mureș, Timiș; oronime: Carpați; oiconime: Turda)251. Bibliografie specială: Beekes, Robert S.P., Comparative Indo-European Linguistics. An Introduction, John Benjamins, Amsterdam, 1995. Benveniste, Émile, Vocabularul instituțiilor indo-europene, vol. I. Economia, vol. ÎI. Vocabularul rudeniei, vol. III. Statutele sociale, vol. IV. Regalitatea și privilegiile sale, vol. V. Drept, vol. VI. Religia, traducere din limba franceză, note suplimentare și postfața de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 2005
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
șopîrla, urda, vatra, viezure, zimbru etc.; hidronime: Argeș, Buzău, Mureș, Timiș; oronime: Carpați; oiconime: Turda)251. Bibliografie specială: Beekes, Robert S.P., Comparative Indo-European Linguistics. An Introduction, John Benjamins, Amsterdam, 1995. Benveniste, Émile, Vocabularul instituțiilor indo-europene, vol. I. Economia, vol. ÎI. Vocabularul rudeniei, vol. III. Statutele sociale, vol. IV. Regalitatea și privilegiile sale, vol. V. Drept, vol. VI. Religia, traducere din limba franceză, note suplimentare și postfața de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 2005. Cavalli-Sforza, Luca; Cavalli-Sforza, Francesco, La génétique des populations
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Typology and Change, Oxford University Press, Oxford, 2012. *** Le roumain dans une perspective typologique / The Romanian Language from a Typological Perspective, număr tematic al revistei "Revue roumaine de linguistique", vol. LI, nr. 1, 2006. Macarie, Liliana, Limba catalana. Fonologie - Morfologie - Vocabular, Tipografia Universității din București, 1980. Maiden, Martin; Smith, John Charles; Ledgeway, Adam (editori), The Cambridge History of the Românce Languages, vol. 1: Structures, vol. 2: Contexts, Cambridge University Press, Cambridge, 2011, 2013. Mańczak, Witold, La classification des langues romanes, Universitas
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Marius, Introducere în etimologia limbii române, Univers Enciclopedic, București, 1999. Sală, Marius, Le judéo-espagnol, Mouton, La Haye-Paris, 1976. Sală, Marius; Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile Europei, Univers Enciclopedic, București, 2001. Sală, Marius, L'unité des langues romanes, București, 1996. Sală, Marius (coordonator), Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1988. Serbat, Guy, Linguistique latine et linguistique générale, Peeters, Louvain, 1988. Simenschy, Theofil; Ivănescu, Gheorghe, Gramatică comparată a limbilor indoeuropene, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1981. Simenschy, Theofil, Gramatică limbii latine
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și conservatoare ramură indo-europeană, datorită poziției geografice izolate. Două limbi vii (letona și lituaniana) și mai multe limbi dispărute. Printre acestea din urmă se numără prusiana veche, cea mai arhaica dintre limbile baltice. Se păstrează în această limbă un Glosar (Vocabularul de la Elbing) din secolul XIV; a dispărut la sfîrșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII, fiind înlocuită de germană după cucerirea Prusiei Orientale de către cavalerii teutoni. Lituaniana are 3 mîl. de vorbitori și letona 1,4 mîl. Bibliografie specială: Fraenkel, Ernst
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
basic english). Există o lungă lista de limbi artificiale și de diverse clasificări ale lor. Pomenim doar cîteva: Loglan - creată în 1955 de lingvistul James Cooke Brown, bazată pe logică predicatelor; lojban (1987) e derivată din loglan, dar cu un vocabular diferit. Toki pona - e o creație minimalistă cu 14 foneme și doar 120 de cuvinte; creată în 2001 de lingvista canadiană Sonja Lang. Interlingua (1924), latino sine flexione (1903), occidental (1922) sînt limbi naturaliste simplificate avînd la bază latină. Interslava
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
avînd la bază latină. Interslava (slovianski), limba recent creată (2006), bazată pe slavă comună; scopul a fost facilitarea comunicării între popoarele slave. Sistemfrater - este o limbă internațională a posteriori creată în 1957 de lingvistul vietnamez Pham Xuân Thái, avînd un vocabular paneuropean și o gramatică indoneziana. Volapük, creată între 1878-1880 de preotul catolic german Johann Martin Schleyer, este o limbă auxiliara a posteriori, aglutinanta, cu topica SVO. Timp de un deceniu a avut un succes fulminant, dar a fost aproape eliminată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care notează și vocalele 11. albaneză O Albania, Kosovo (republică recunoscută doar de o parte a comunității internaționale), Macedonia / N Grecia, Turcia, Italia, Șerbia, Muntenegru, România; două dialecte: gheg (la nord de rîul Shkumbi) și tosc la sud; elemente de vocabular (cîteva zeci de cuvinte) comune cu română, explicabile printr-un substrat comun sau printr-un vechi contact lingvistic; articolul hotărît enclitic, ca în română familia indo-europeană, limba izolată; considerată și singura limba vie dintr-un ansamblu de limbi traco-ilirice; aparține
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia amerindiana, ramura aymara; aglutinanta; polisintetica; SOV latină 26. aynu N Chină (Xinjiang-Regiunea Autonomă Uigură); limba unei populații nomade familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; unii lingviști o considera limba mixtă, cu o gramatică preponderent turcica (uigură), dar cu un vocabular preponderent iranian fără scriere 27. azera / adzerbaidjană O Azerbaidjan, Daghestan (Rusia) / OR Iran, Irak / N Georgia, Armenia, Uzbekistan, Siria, Turcia, Turkmenistan familia altaica, ramura turcica, grupul oghuz; armonie vocaliă; aglutinanta; SOV arabă, persano-arabă (Iran), chirilica, latină 28. azteca (nahua) LM
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba din Peninsulă Italica, si cu limbile semito-hamitice. O fază anterioară a limbii basce este aquitana (euskera veche). Caracterizată prin ergativitate, ca și georgiana (numită și gruzina, limba caucaziana), dar și ca eschimosa și tibetana. Influențe romanice și arabe în vocabular. Primele texte literare în sec. al XVI-lea. Limba ciudată și greu de învățat pentru un vorbitor de limbă indo-europeană. Într-o legendă basca se povestește că diavolul, vrînd să-i ispitească pe basci, a încercat mai întîi timp de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional; tonala; aglutinanta; SVO transcriere latină 41. bengali (bangla) O India (Bengalul occidental, Tripura), Bangladesh / N India (Assam, Orissa, Bihar, Jharkhand, Insulele Andaman și Nicobar); diglosie limba colocviala (bazată pe varietatea din Calcutta) - limba literară (vocabular și forme gramaticale arhaice). Rabindranath Tagore (Premiul Nobel, 1913) folosește limba vorbită familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental asamezo-bengali; SOV; adj. - subst. alfasilabar bengali, varianta a scrierii nagari orientala; provenită dintr-o scriere brahmică 42. berbera (tamazight) O Maroc
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
veche (sec. XI-XIV), medie (sec. XV-XVII), modernă (din sec. XVII); două grupe dialectale: boemiană și moraviană familia indo-europeană, ramura slavă, grupul slav occidental; SVO; accentuala latină 65. chamorro O Guam, Insulele Mariane (administrare SUA); unii o considera creola spaniolă (50% din vocabular de origine spaniolă); că și palauana, nu este o limbă microneziana, deși se vorbește în Micronezia; alți lingviști o considera limba mixtă (spaniolă + malayo-polineziană + japoneză + germană) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; aglutinanta; armonie vocalica; VSO + SVO + OSV; adj. - subst.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de J. Wychip etc.). Profundă mutație tipologica: trece de la tipul flexionar sintetic din engleză veche, la un caracter analitic, cu topica rigidă, în engleză medie și mai ales modernă. Unii o considera un fel de limbă mixtă, pentru că jumătate din vocabularul sau este de origine romanica, dar vocabularul de bază este preponderant germanic. Varietăți diatopice: britanică, irlandeză, scoțiana, americană, canadiană, australiană etc. Între engleză britanică și cea americană diferența de accent, intonație, fonetice, lexico-semantice, sintactice, stilistice. Varietăți diastratice: vorbirea populară londoneză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
trece de la tipul flexionar sintetic din engleză veche, la un caracter analitic, cu topica rigidă, în engleză medie și mai ales modernă. Unii o considera un fel de limbă mixtă, pentru că jumătate din vocabularul sau este de origine romanica, dar vocabularul de bază este preponderant germanic. Varietăți diatopice: britanică, irlandeză, scoțiana, americană, canadiană, australiană etc. Între engleză britanică și cea americană diferența de accent, intonație, fonetice, lexico-semantice, sintactice, stilistice. Varietăți diastratice: vorbirea populară londoneză (cockney, cokenay, cokeney) și argoul (slang). Baza
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Jammu și Cașmir), China, Pakistan familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul tibetan tibetana 209. ladino N Spania (pînă la sfîrșitul sec. XV), Turcia, Grecia, Bulgaria etc. limba artificială, creată de rabinii spanioli pentru a traduce și a predică textele sacre evreiești; vocabular spaniol, dar sintaxa (inclusiv topica) ebraica latină 210. lahu N Chină (Yunnan), Laos, Birmania, Vietnam, Thailanda familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul lolo-birman; SOV latină 211. lak O Daghestan (Rusia) familia caucaziana, ramura nakho-daghestaneză; ergativă, tipologie ritmica accentuala arabă (pînă în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]