4,138 matches
-
Nu are cum să vrea să facă asta. Știu că, În adîncul sufletului lui, nu-și dorește asta. Mă simt ca și cum ar fi fost ademenit de niște iele rele și tot ce trebuie eu să fac e să desfac cumva vraja. Dar cum? Ce să fac? Dacă-l sun, o să mă trimită scurt la plimbare și-o să-mi promită că mă sună mai tîrziu, lucru care n-o să se Întîmple. E-mailurile Îi sînt citite de secretare... nu prea e un subiect
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Sârbu, Emil Vora, pledează pentru poezia modernă, amenințată, afirmă el, de atrofierea sensibilității. B., unul dintre poeții minori afirmați de colecția „Adonis”, și-a publicat majoritatea poeziilor în caietele colective ale acestei colecții și în două plachete: Cenușiu (1936) și Vraja anotimpurilor (1943). Obedientă față de modelele sale - G. Bacovia și Paul Verlaine, din care tradusese -, poezia lui B. are o unitate tematică la limita monotoniei. Natura „neurastenizată”, cerul de „cenușă”, asocierea frecventă toamnă-moarte, „paloarea ftiziei în frunze” compun un arsenal poetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
noapte de vară citadină aduce acorduri de jazz și frenezia orașului cosmopolit. În poezia peisajului și a anotimpurilor se strecoară meditația trecerii timpului, dar, depășit de rigorile poeziei conceptuale, B. rămâne la un nivel îndeobște banal. SCRIERI: Cenușiu, București, 1936; Vraja anotimpurilor, București, 1943; Scurt comentariu critic la poezia lui Virgil Treboniu, București, 1945. Repere bibliografice: Virgil Treboniu, Poezia lui Paul Bărbulescu, RAZ, 1938, 46; Perpessicius, Opere, IX, 44; Manu, Reviste, 37, 156-157; [Paul Bărbulescu], ADLTR, B-66, V-55, V-56
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
degetelor strânse în pumn, ca semn al Încornoratului, folosit în unele țări, de pildă, în Italia, și ca mijloc apotropaic împotriva deochiului. Probabil, tot o funcție de ajutor, de a apăra conținutul paharului de un ochi rău sau de o altă vrajă, este și gestul cunoscut la mai multe popoare din Europa de a ține degetul mic ridicat atunci când duc la gură un pahar sau o cană cu băutură. De aici derivă și expresia folosită de englezi lifting the little finger - a
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Eugen Porn și Vico Mantegazza trimit din Italia, primul „Scrisori romane” (1911-1912), cel de-al doilea comentarii referitoare la viața socială și culturală (1913, 1920, 1921). Alte rubrici cu ecou în rândurile publicului sunt „Cronici ușoare” de George Ranetti (1909), „Vrăjile iernii” de Lazăr Iliescu și Tiberiu Constant (1909), „Filme” de Vartan Mestugean (1912-1916), „Însemnări” de Adrian Sulcină (1911-1916), „Rânduri vesele” de C. Cosco (1916). Ocazional, între 1914 și 1916, în paginile de cultură ale ziarului au semnat și A.D. Xenopol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
sorturile, familii bine închegate, educație zalmoxiană, practica mișcării și a competițiilor populare etc. etc. Toate aceste condiții au făcut ca medicina dacă să aibă caracter popular, iar experiența terapeutică naturistă să aibă rezultate atât de evidente încât practicile oculte precum vrăjile, descântecele, magia neagră să nu aibă prioritate, ca la alte popoare străvechi. Astfel, variata experiență medicală dacică s-a putut mai lesne apropia de medicina științifică și aceasta de ea, conferindu-i un caracter obiectiv și o anume reputație. Varietatea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
tineri și chiar se îndrăgostesc de tineri frumoși și viguroși. Ca și eriniile (divinități răzbunătoare), Ielele îi pedepsesc pe cei care le încalcă teritoriul și au curiozitatea să le vadă, îi urâțesc, după ce îi adorm cu cântecele lor pline de vrajă. Locul unde ele apar, cântă și dansează, rămâne pârjolit, de aceea oamenii le alungă de lângă casă punând un craniu de cal înfipt într-un par în fața porții. Cei care le văd și vor să rămână teferi, trebuie să se dea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vântoase etc. Tradiția le-a individualizat, dându-le nume ca: Ana, Rudeana, Ruxandra, Tiranda, Todosia, Trandafira ș.a., a stabilit și numărul lor 3, 7, 9. În ultima variantă, trei dintre ele desfigurează pe cei ce le privesc, următoarele trei fac vrăji de dragoste și de urât, ultimele trei ursesc copiii. Au și o conducătoare, Irodia, mama vrăjitoarelor și de aceea Ielele, Drăgaicele, Sânzienele sau Șoimanele se mai numesc și Irodițe. Știma Apei. Nimfele și sirenele au drept corespondentă, în folclorul mitic
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de dragoste, ode, pastorale, poezii de reflecție religioasă, cu conotații politice și 150 de scrisori. Reproducem un sonet: Cum, spre norocul meu, o, dulci coline, spre voi și-aceste limpezi de sorginte ape mă-ntorc, pe locurile sfinte de fire-mpodobite-n vrăji divine, acestei zile pot să-i spun senine și pot slăvi dorința mea fierbinte ce către voi m-a-mpins, când înainte zăcea-necată de dureri în mine. Acum vă văd, și-atât de dulce-mi este vederea voastră-ncât îmi uit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
îndrăzneață și lipsită de inhibiții, prințesa Cai Zong / Jadeita cea Mare se relaxa practicând înotul și călăria. Fiul liderului manciurian Nuerhachi, prințul Huangtaiji, aflând de escapadele sportive ale Jadeitei și ale surorii sale, le-a urmărit, s-a prins în vraja erotică a acestora. Tânărul prinț, Huangtaiji, a luat-o pe Cai Zong în haremul său, dar nu s-a mulțumit cu statutul de concubină și l-a convins s-o ia de soție. L-a ademenit și pe cumnatul ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ea Didier este iubirea vieții și-i mărturisește: M-oi închina doar ție și existența mea s-ar lumina ca-n farmec. Cei doi își doresc o lume a lor în care să-și tăinuiască și să-și trăiască iubirea. Vraja se rupe când vede cartea Cunună de iubire pentru Marion, își dă seama că Marie este de fapt curtezana cunoscută de mulți, Marion. Didier intră în altercație cu marchizul Saverny, a cărui viață fusese odată salvată de Didier. Ambii se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o strădanie plină de frumusețe, dar risipită în zadar, care punea doar în lumină propria lui goliciune interioară. I se părea fără noimă uitarea de sine cu care-l învăluia Komako și se mulțumea să-și contemple însingurarea a cărei vrajă s-a risipit violent odată cu incendiul ce a izbucnit într-o sală de proiecție a unui film, incendiu în care a murit și discreta și devotata Yoko. Chyio / Sayuri Arthur Golden, Memoriile unei gheișe Arthur Golden (n. 1957) s-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
unui tânăr abate iezuit). Prin Rosa Cabarcas, patroana unui bordel, jurnalistul vârstnic a cunoscut-o pe Delgadina. Și-a rezervat plăcerea de a o privi adormită, goală și neajutorată. S-a așezat s-o contemple pe marginea patului, subjugat de vraja celor cinci simțuri... i-a vegheat somnul. A trăit miracolul primei iubiri, al unei iubiri pure. A doua zi a reflectat asupra impresiilor trăite, asociindu-le cu alte experiențe erotice: A fost ceva nou pentru mine. Nu cunoșteam vicleșugurile seducției
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe drumul vânzării trupului. Revăzând-o, cu gene false, cu unghii vopsite, cu colier, cercei și brățară, emanând un miros de parfum ieftin, doritorul de trăiri spiritualizate s-a înfuriat, a lovit cu tot ce i-a căzut în mână, vraja se risipise și gândul i-a fost pervertit de amintirea unor experiențe cu femei decăzute... Casilda Armenta, Ximena Ortiz, Castorina... și astfel a revenit la duritatea vieții reale. Maria Paulo Coelho, Unsprezece minute Scriitorul brazilian Paulo Coelho (n. 1947) este
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vină să le vorbească apropiaților săi, și mai puțin încă faptul că o leoaică vine acolo ca să o sperie pe Tisbe, aș întreba eu, prin ce mijloc, presupus a corespunde adevărului acțiunii, acest perete devenea vizibil și invizibil? Prin ce vrajă îi împiedica el pe cei doi amanți să se vadă și nu-i împiedica pe ceilalți? Sau și mai bine, prin ce putere extraordinară exista el în natură, ca imediat să înceteze să existe." (Cartea II, cap. 6, "Despre unitatea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
socotit că a venit vremea să-l facă cunoscut tribului ca urmaș al său. Seara, când toți cei de pe afară s-au întors la adăpost, după ce au închis, după obicei, gura peșterii, s-au dus cu toții în fundul ei, la locul vrăjilor. Acolo, la lumina torțelor din rășină de brad, sub chipurile zugrăvite cu roșu, însemnînd viață, ale cerbului din pădure, ale păsării de pe cer și ale peștelui din apă, alături de desenul palmei lui, ca semn al puterii ce avea, a furat
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
se rezolvă problema alternanței anotimpurilor și a perioadelor de fertilitate. 2) Plângerile lui Dumuzixe "Dumuzi" - Mesopotamienii l-au preamărit pe acest zeu În multe texte care amintesc despre „căsătoria sacră” cu Inanna/Iștarxe "Iștar", În descântece Împotriva unor boli, În vrăjile pentru iubire, În celebrările anuale ale Învierii sale, În textul Visul lui Dumuzi și altele. În ceea ce privește tema tratată mai sus cea referitoare la moartea lui Dumuzixe "Dumuzi" și la coborârea sa În infern, o importanță aparte o au Plângerile Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
său hotărâtor În formarea lumii divine și În orânduirea Întregului cosmos. În mitul akkadian En¿ma eliș (tab. I, 59-71) se povestește un Enki a reușit să o imobilizeze pe cumplita Apsûxe "Apsû", soția lui Ti³matxe "Tia>mat", cu o vrajă puternică, pentru ca, mai apoi, să-l ucidă și să ia În stăpânire locuința sa omonimă, apsû. Enkixe "Enki"/Ea este, În mod obișnuit, zeul Înțelepciunii și demonstrează că aceasta Îi aparține ca nimănui altcuiva (vezi, de exemplu, mitul Adapaxe "Adapa
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu puteri catharctice deosebite, Enkixe "Enki"/Ea Însuși ajunge să fie socotit unul dintre patronii riturilor și ai preoților care le exercitau (³șipu etc.). În același timp, din En¿ma eliș reiese că zeul nostru stăpânește peste apsû cu ajutorul unei vrăji puternice. Ca zeu al Înțelepciunii, Ea sfârșește prin a fi considerat patron al tuturor științelor și meșteșugurilor, precum și al tuturor celor care le practică. Literatura și practica religioasă Îl amintesc cu plăcere că Enkixe "Enki"/Ea pentru bunăvoința sa față de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Hr.) sau la alte autorități de la curte. Conținutul profețiilor de la Mari era În principal unul politic, lucru ușor de Înțeles având În vedere faptul că destinatarul era Zimri-Lin. Nu lipseau Însă excepțiile, unele profeții având caracter religios. 6. Magia, jurămintele (vrăjile, exorcismele) și amuleteletc "6. Magia, jurămintele (vrăjile, exorcismele) și amuletele" La fel ca și În cazul divinației, care privește domeniul cognitiv, mesopotamienii considerau că zeii au pus la dispoziția omului, chiar și la un nivel episodic și limitat, artele magice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Conținutul profețiilor de la Mari era În principal unul politic, lucru ușor de Înțeles având În vedere faptul că destinatarul era Zimri-Lin. Nu lipseau Însă excepțiile, unele profeții având caracter religios. 6. Magia, jurămintele (vrăjile, exorcismele) și amuleteletc "6. Magia, jurămintele (vrăjile, exorcismele) și amuletele" La fel ca și În cazul divinației, care privește domeniul cognitiv, mesopotamienii considerau că zeii au pus la dispoziția omului, chiar și la un nivel episodic și limitat, artele magice, pentru a le mări capacitățile de acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de prezența unor corpuri străine, cum ar fi fragmentele de unghii sau păr) sau când se Întârzie până după momentul stabilit pentru celebrarea riturilor religioase, din cauza implicării În campanii militare, sau, pur și simplu, atunci când o persoană este lovită de vrăji malefice. Consecințele mâniei divine provocate de aceste violări nu Încetează până când nu se restabilește ordinea răsturnată prin celebrarea unui ritual potrivit. Comportamentul zeilor, aparent capricios, ține În realitate de conceptul conform căruia hitiții au parte de „dreptatea divină”, exprimată de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tip de ceremonie sunt, aproape În totalitate, ritualuri pe care le putem defini mai corect „anti-magie”, folosite În scopul de a oferi un remediu cu ajutorul formulelor și faptelor magice la situațiile anormale provocate de impuritatea adusă de „păcat”, cauzat de vrăji și/sau de mânia unui zeu (vezi „miturile zeului dispărut”) (Haas, 1988a). Referitor la magie, care Însoțește orice moment al vieții omului, de la naștere până la moarte, se consideră că ea este de origine divină și nu există dubii asupra eficacității
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
interzicerea explicită de a le folosi. Murșili al II-lea pune pe seama riturilor de magie neagră boala și moartea soției, iar ¾attușilli al II/III-lea Îl acuză de asemenea practici pe pe adversarul său Armaxe "Arma"-Tar¿unta. Efectele vrăjilor negative se manifestă ca o „legătură” care Îl ține pe cel lovit de puterile malefice; de aici derivă o serie Întreagă de situații care merg de la boală la neputință, avort, foamete, molimă și moarte. Puterile răului sunt indicate de hitiți
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ritul respectiv, care se desfășoară În locuri stabilite departe de zona locuită - cel mai adesea pe malurile unui râu -, unde, de obicei, nu se celebrează culte sau sărbători. În zori, când la locul stabilit apare și cel care a solicitat vraja, Începe ritualul propriu-zis, care prevede o serie de gesturi, repetate de mai multe ori și Însoțite de recitarea formulelor magice cu scopul de a-i mări eficacitatea. Gesturile care țin de obiectul incantației sunt foarte variate: fire colorate și corzi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]