4,648 matches
-
situată la sud-vest. Acest lăcaș de cult are o catapeteasmă veche, care datează de la jumătatea secolului al XIX-lea. Biserica a fost pictată abia în anul 1965 de către Eremia Profeta (1914-2002). La intrarea în curtea bisericii, înspre est, a fost zidit un turn-clopotniță, în care se afla un clopot de pe vremea maicii Olimpiada (1838) și unul rămas de la Eufrosina Lazu (1851). În prezent, prin curtea acestei biserici se intră în cimitirul actual al mănăstirii, amplasat spre nord-vest. Turnul-clopotniță este o construcție
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
atunci mort, iar mănăstirea fusese deja închinată. Mănăstirea este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov din 10 aprilie 1587 prin care Petru Șchiopul dăruiește mănăstirii de la Muntele Sinai șase fălci de vie de la Cotnari ale hatmanului Balica. Mănăstirea zidită de hatmanul Balica a fost înfrumusețată de urmașul său, Isac Balica, mare vistiernic și apoi hatman al Moldovei, decapitat de Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615, 1621-1623) după bătălia de la Cornul lui Sas din 1 iulie 1612. În toamna anului
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Cu toate acestea, războaiele și proasta administrare a averilor sale de către călugării greci au dus mănăstirea la starea de ruină. După cum relatează ""Cronica anonimă"" tradusă de Alexandru Amiras și ""Cronica Ghiculeștilor"", în anii '20 ai secolului al XVIII-lea, biserica zidită de hatmanul Balica era cu totul stricată. Dorind ""să o ridice în starea altor mănăstiri mari"", începând din 1729, domnitorul Moldovei, Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748), a refăcut ansamblul ruinat al Mănăstirii Balicăi: a extins
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
renașterii italiene, având în mijloc o scară interioară. Inițial fațada opusă intrării în palat dădea spre grădină și lacul amenajat în jurul mănăstirii, pe unde se intra cu barca printr-o intrare cum erau cele pentru calești, care astăzi a fost zidită. Astăzi această fațadă iese din planul zidului mănăstirii spre exterior. În „palatul de pe ziduri“ a fost amenajat în anul 1841 paraclisul „Sf. Ecaterina“. Frumoasa și palatul domnesc din incinta ei au continuat să fie preferate ca reședință de vară mai
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
cheltuiala și osârdia enoriașilor arhitecți A. Ionescu și N. Sofronie, lucrările fiind executate sub coordonarea meșterului Giovani Masari. Acest lucru este atestat de o pisanie de pe o placă amplasată pe partea dinspre biserică a zidului turnului: ""Clopotnița bisericii Frumoasa Iași zidită în 1833 s'a renovat în 1952 cu sprijinul Î.P. Mitropolit Sebastian Rusan cu cheltuiala și osârdia Enoriașilor arhitecți A. Ionescu N. Sofronie Meșter Masari Giovani"". Turnul clopotniță și zidul de incintă au fost supuse unor ample lucrări de
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
ctitorilor. Această refacere a mănăstirii se încheie cu strămutarea înaintașilor într-un mormânt comun. Transformarea ctitoriei în „criptă” a familiei Cantacuzino explică atât strădania lui Șerban de a reface mănăstirea în 1699 - 1700, cât și revenirea sa din 1703, când zidește în incintă un paraclis pe care îl întărește, după obicei. În august 1709 Șerban moare și va fi, la rândul său, înmormântat la Comana. Mormântul lui Șerban Cantacuzino nu se mai cunoaște la Comana; el a fost distrus o dată cu celelalte
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
Cetatea Șiria este o cetate monumente istoric (), datând din sec. al XIII-lea, zidită pe Dealul Cetății (496 m), de unde domină regiunea din jurul localității Șiria. Rolul îndeplinit de cetate era strategic, de apărare și economic având arondate 110 sate. Arhitectura cetății are câteva părți: corpul central clădit pe o stâncă de formă neregulată ovoidală
Cetatea Șiriei () [Corola-website/Science/306690_a_308019]
-
despre care se spune că este făcătoare de minuni. Tot aici se mai găsesc și moaștele sfinților Nicolae, Tecla și Filofteia. Data exactă a întemeierii mănăstirii nu este cunoscută. Conform unor izvoare documentare cunoscute indirect biserica mănăstirii a fost (re)zidită în 1443 de către călugărul Macarie de la Tismana. Tradiția consideră ctitori la zidirea bisericii pe urmașii despotului Serbiei Gheorghe Brancovici, care au donat o icoană mănăstirii. Mănăstirea a fost renovată în 1730, de către Giuriciko Lazarevici și fii săi Nicolae și Jivan
Mănăstirea Săraca () [Corola-website/Science/306703_a_308032]
-
aprig guvernator, poreclit Abu Nabut (""Tatăl ciomagului"", sau "Ciomăgarul") ( probabil din cauza obiceiului de a străbate localitatea cu o bâtă în mână) Yaffa cunoaște o perioadă de reabilitare, în care se reclădește și lărgește marea moschee Mahmudiye (în anul 1812), se zidește de asemenea o fântână rituală pentru caravanele de cămile pe drumul spre Ierusalim - Sabil al Shifa, cunoscut mai târziu ca Sabil Abu Nabut (1816) - se refac zidurile cetății, se amenajează târguri, se ridică o poartă la intrarea din est, se
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
în anii 1888-1894 lângă o catacombă dezvelită în anul 1834 și pe care tradiția bisericii pravoslave a identificat-o ca fiind mormântul sfintei Tabitha, văduva milostivă Dorkas , cea înviată de apostolul Simon Petru la Jaffa. Terenul pe care a fost zidită biserica a fost cumpărat de Misiunea ecleziastică rusă datorită eforturilor arhimandritului Antonin (Kapustin), renumit bizantinolog și arheolog. În 1914, după izbucnirea primului război mondial, personalul rus a fost expulzat, iar biserica a fost rechiziționată de autoritățile otomane pentru militarii turci
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
arhitectului Karl Romstorfer, și, mai recent, în perioada 1961-1975. Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter și etaj, pe a cărui fațadă estică se află stema Moldovei datată 1471. Turnul a fost zidit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviță, despre aceasta dând mărturie și stema de pe fațada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei și ale Țării Românești. Deoarece poetul Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici și cu alți participanți la
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
Holod și reședința de la Stâna de Vale. Cu o importantă sumă de bani (100.000 de coroane), episcopul Demetriu Radu a contribuit la construirea Bisericii Sfântul Vasile cel Mare din strada Polonă din București, în 1909. În anul 1910 a zidit "Biserica Pogorârea Spiritului Sfânt", din satul natal, Rădești. În 1912 s-a deplasat la Roma, pentru a interveni la revizuirea bullei papale privitoare la înființarea episcopiei maghiare greco-catolice de Hajdúdorog. În anul 1914 a început construcția "Academiei Teologice de la Oradea
Demetriu Radu () [Corola-website/Science/306911_a_308240]
-
miniatura de pe Tetraevangheliarul de la Humor este ""adevăratul și autenticul portret al marelui Ștefan"". La început, această ipoteză a fost contestată de către membrii Academiei Române, unul dintre principalii contestatari fiind Bogdan Petriceicu Hasdeu. În primele decenii ale secolului al XVI-lea, biserica zidită de vornicul Ivan s-a prăbușit din cauze necunoscute. Ruinele vechii mănăstiri se pot vedea și astăzi, la vreo 500 m de actuala biserică. Ruinele bisericii Humorul Vechi au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
la poziția 294, având codul de clasificare SV-II-a-A-05570.02. În anul 1641, domnitorul Vasile Lupu a împrejmuit biserica cu ziduri de piatră și a construit un turn masiv. Pe clădirea turnului se afla încastrată următoarea pisanie: "„Acest turn l-a zidit și împodobit evlaviosul și de Hristos iubitorul domn Io Vasile Voievod, din mila lui Dumnezeu stăpân și domn al întregii țări în anul 7149”". Turnul se află la nord-est de clădirea bisericii și făcea parte inițial din zidul de incintă
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, pan Luca Arbure, pârcălabul Sucevei, fiul bătrânului Arbure, pârcălabul Neamțului, a binevoit cu bunăvoința sa și cu inimă curată și luminată și cu ajutorul lui Dumnezeu și cu ajutorul domnului său, a început a zidi acest hram întru numele Tăierii capului cinstitului și slăvitului prooroc înaintemergător Ioan Botezătorul. Și s-a început în anul 7010, luna aprilie 2 și s-a sfârșit în același an, luna august 29"". După cum atestă o inscripție din naos, pictată
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
Gențiu, conform actului de vânzare-cumpărare atașat mai jos (vezi "Legături externe: Actul de vânzare - cumpărare teren). În istoricul Catedralei intra numele ctitorului protopop Iovian Mureșan care a păstorit-o în decurs de 38 de ani, sub conducerea căruia s-a zidit, s-a pictat și s-a sființit acest lăcaș de cult. Osemintele lui sunt așezate la loc de cinste sub altar. Piatră de temelie a fost pusă în anul 1926, iar lucrările au fost terminate în 1935. Caracteristică pentru această
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]
-
km de orașul Baia Mare și 43 km de orașul Dej. Mănăstirea Sfânta Ana-Rohia a luat ființă în anul 1923. Ctitorul ei este Nicolae Gherman, din satul de la poalele „Dealului viei”, deal pe care se găsește astăzi mănăstirea. Preotul ctitor a zidit mănăstirea în numele fiicei sale, Anuța, care a murit la vârsta de 10 ani. Astfel, în 1923, Nicolae Gherman a construit o bisericuță din piatră și cărămidă, care avea dimensiunile: 17,80 m lungime, 5,70 m lățime, 13 m înălțime
Mănăstirea Rohia () [Corola-website/Science/307833_a_309162]
-
transilvăneni (1589, 1749). În perioada modernă breasla s-a transformat în asociație profesională. De formă rectangulară, turnul a aparținut întâi breslei lăcătușilor, în secolul XVIII fiind atribuit cizmarilor. Breasla cizmarilor apare menționată încă din secolul XV. În peretele turnului sunt zidite 3 inscripții: însemnele breslelor lăcătușilor, ale cizmarilor și o a treia care consemnează faptul că în 1706 turnul distrus a fost dat breslei cizmarilor care l-a reparat pe cheltuiala sa în 1734. Turnul dogarilor este dispus în colțul de
Cetatea Aiudului () [Corola-website/Science/307859_a_309188]
-
din anul 1614, donație a acestui voievod. Deși nu sunt documente sigure în sprijinul acestei ipoteze, se poate crede totuși că a existat o biserică mică de lemn. Alte opinii presupun că acel clopot fusese comandat pentru bisericuța de pe Poartă, zidită de Ștefan Tomșa al II-lea în turnul de la intrarea în Curtea Domnească din Iași (cu hramul Sfintei Treimi). Prima mărturie despre Mănăstirea Bârnova o avem de la cronicarul Miron Costin care a lăudat osârdia și strădania binecredinciosului voievod Miron Barnovschi-Movilă
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
alți domni și mai multe, iară cu mai îndelungate vremi, în 40 de ani unii, alții în 20 de ani, iară elu în trei ani"". Înșiruind realizările domnitorului Miron Barnovschi pe plan bisericesc, cronicarul Miron Costin adaugă și că a zidit ""așijdere și Bârnova, lângă Iași, care apoi au fârșit-oă Dabije-vodă"" . Amintind din nou ctitoriile domnitorului, cronicarul umanist subliniază că ""și au urdzit și Bârnova pre numele său, supt dealul Pietrăria lângă Iași"". O altă mărturie este hrisovul domnesc scris la
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
a fost început de către Miron Barnovschi, dar neterminat, rămânând în această stare "„până la vreme domniei Mariei Sale raposatul mieu domn, ce scris mai sus, lui Evastratie Dabija vodă, carile dimpreună și cu noi, dintru bună dumnezeiască îndemnare apucându-ne, am zidit biserica până în desăvârșitu, iar cu alte, câte să cade sfintei mănăstiri podoabe și așezături fiind de l-au apucare moarte, n-au apucat să o împodobească și să o temeeze, ce noi în vieața noastră, când am avut vreme, am
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
și a înălțat zid de împrejmuire prevăzut cu creneluri și foișor de pază. "“Și văzând Grigore Voda, acolo la mănăstire, casele stricate și pustii..., s-a apucat cu cheltuiala sa și a făcut niște case minunate și un râmnic mare ziditu cu piatră prin prejur și deasupra râmnicului cerdacu cum se vede”". Mănăstirea Bârnova a avut multe moșii, printre care Buhaiul, Cascariu, Dumbrăvița, Puțineni (jud. Dorohoi), Bâlca, Păunești, Borșani, părți din Fierbinți și Haret (jud. Putna), Capotești, Petrești, Scânteia, Valea Satului
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
înlocuit catapeteasma cu cheltuiala preotului paroh Gh. Mereuță și a soției sale, Eufrosina, prin osteneala economului I. Mitescu din Iași. Cu această ocazie s-a amplasat o placă metalică pe peretele estic al pridvorului, având următoarea inscripție: ""Această sf. biserică zidită de fericitul ctitor MIRON BÂRNOVSKI V.V. la 1630, acum în anul 1902, catapiteasma ajungend în stare cu totul putredă s'a făcut din nou împreună și cu alte reparațiuni interne cu cheltuiala smeritului preot paroh GH. MIREUȚĂ și soția sa
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
și a înălțat zid de împrejmuire prevăzut cu creneluri și foișor de pază. "“Și văzând Grigore Vodă, acolo la mănăstire, casele stricate și pustii..., s-a apucat cu cheltuiala sa și a făcut niște case minunate și un râmnic mare ziditu cu piatră prin prejur și deasupra râmnicului cerdacu cum se vede”". Domnitorul a amenajat la Mănăstirea Bârnova o reședință de vară. În anul 1875, clădirea a suferit unele refaceri. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, latura stângă
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
s-a pictat biserica în stil neobizantin. Biserica a fost sfințită la 2 mai 2010 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Astfel, lăcașul de cult a fost sfințit pentru prima dată după rânduiala Bisericii Ortodoxe. Biserica a fost zidită în stil neogotic. Deasupra intrării în biserică se află un turn-clopotniță înalt (specific bisericilor romano-catolice și protestante), iar în biserică au fost păstrate bănci.
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]