42,645 matches
-
număr mare de telespectatori în Japonia și de persoane de diferite vârste în Statele Unite. Serialul anime a primit în mare parte recenzii pozitive din partea criticilor nord-americani, fiind lăudat pentru scenariu, personaje și mulțimea de secvențe de acțiune. Unii critici au judecat serialul ca fiind prea repetititiv. "YuYu Hakusho" îl are ca personaj principal pe Yusuke Urameshi, un delincvent care, făcând un act necaracteristic de altruism, este lovit de o mașină și ucis în încercarea de a salva un copil împingându-l
YuYu Hakusho () [Corola-website/Science/308034_a_309363]
-
și ucis în încercarea de a salva un copil împingându-l din calea autovehiculului. Fantoma sa este întâmpinată de Botan, o femeie care se prezintă ca fiind călăuza pe Râul Styx, ducând sufletele în „Lumea de dincolo” unde acestea sunt judecate pentru viața de apoi. Botan îl informează pe Yusuke că actul său i-a surprins pe cei din Lumea de dincolo și că nu i s-a pregătit încă un loc în rai sau în iad. Astfel Koenma, fiul regelui
YuYu Hakusho () [Corola-website/Science/308034_a_309363]
-
opinia politică unde tot individul se simte competent și obligat să spună ceva definitiv, să stabilească el și numai el adevărul, să se proclame autoritatea ultimă în domeniu. Opinii divergente și irelevante se mai formulează în teritoriile culturii, unde sunt judecate prin diferite criterii valorizante naive sau nepotrivite, diferite opere sau spectacole la modă, ori considerate de referință. Și sportul este bine dotat cu felurite opinii angajante, pătimașe, deseori contradictorii, greu conciliabile, violente, sistematic adverse. Sunt bine cunoscute nenumăratele controverse și
Opinie () [Corola-website/Science/308066_a_309395]
-
s-au împotrivit colectivizării. În anul 1950 a fost avansat la gradul de maior. Pentru a justifica mersul lent al lucrărilor la șantierul Canalului Dunăre - Marea Neagră, s-au luat măsuri să se însceneze un proces public în care să fie judecați o serie de muncitori ca sabotori. În iulie 1952, ministrul de interne Alexandru Drăghici a convocat la minister o ședință cu conducătorii Securității în care s-a stabilit organizarea unui proces public exemplar în legătură cu sabotajul de la canal, cerând ca toată
Nicolae Doicaru () [Corola-website/Science/308088_a_309417]
-
din București. I se anulează dreptul de pensie, îi sunt sechestrate bunurile mobile și imobile, iar soției sale, Lidia Siminel, fostă doamnă de onoare la Palatul Regal, i se impune domiciliu obligatoriu. Este purtat prin închisorile comuniste, fără a fi judecat. Abia după trei ani (în 1954) se emite mandatul de arestare și încep interogatoriile, dar și presiunile asupra familiei și rudelor apropiate. În procesul său, sunt audiați generalii Costin Ionașcu, Andra, Crețulescu, coloneii Ioan Lissievici, Runceanu, Borcescu, apoi istoricul Gheorghe
Victor Siminel () [Corola-website/Science/308085_a_309414]
-
dezvăluite de către Dumnezeu și trimise nouă prin ultimul său profet Muhammad". Pe planul învățământului, al politicii internaționale și al crimelor împotriva omenirii sau săvârșite prin mijloace tehnologice deasemenea, Șaria nu este compatibilă cu prevederile și organizarea de astăzi, cel puțin judecând după "Declarația de la Cairo" care precizează : ""Membrii Organizației Conferinței Islamice reafirmă rolul istoric și civilizator al comunității credincioșilor musulmani ("Umma") pe care Dumnezeu a făcut-o cea mai bună dintre națiuni și care a daruit umanității o civilizație universală și
Șaria () [Corola-website/Science/308133_a_309462]
-
mari orașe, precum și bombardamente atomice asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki. Japonezii au acceptat în cele din urmă capitularea necondiționată în fața Aliaților pe 15 august 1945. Tribunalul Militar Internațional pentru Orientul Îndepărtat s-a întrunit pe 3 mai 1946 pentru a judeca Crimele de război japoneze, inclusiv atrocitățile ca Masacrul de la Nanking. Împăratul Hirohito a primit totuși imunitate și și-a păstrat titlul. Războiul a costat milioane de vieți în Japonia și în alte țări, mai ales în Asia de Est, și
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
unii, inclusiv Bell, cred că pot face legătura conceptuală între mecanica cuantică și lumea observabilă). Dacă părerea lui Einstein sau cea a lui Heisenberg este adevărată sau falsă nu este o problemă empirică simplă. Un criteriu prin care am putea judeca succesul unei teorii științifice este puterea de explicare pe care aceasta ne-o dă, și până acum se pare că vederea lui Heisenberg a fost mai bună la a explica fenomenele subatomice. Principiul incertitudinii este enunțat în mai multe feluri
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
Zelea Codreanu și generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, în legătură cu asasinarea fostului prim-ministru I.G. Duca pe peronul Gării Sinaia, în data de 29 decembrie 1933, de către o echipă de trei legionari, numiți ulterior Nicadori. Generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, fiind militar, nu putea fi judecat decât de judecători cel puțin egali în grad cu el, astfel că s-a adoptat această formulă de tribunal. Procesul s-a ținut la Consiliul de Război al Corpului II de Armată, cu sediul la cazarma de la Malmaison, București. (azi
Constantin Petrovicescu () [Corola-website/Science/307483_a_308812]
-
făcut răspunzător de evenimentele violente din 21-23 ianuarie 1941, pe care lucrarea Pe marginea prăpastiei le denumește "Rebeliunea legionară", denumire adoptată ulterior și de istoriografia comunistă, începând cu Lucrețiu Pătrășcanu. În 1946, gen. Constantin Petrovicescu a fost arestat din nou, judecat împreună cu Ion Antonescu. În actul de acuzare prezentat în proces, lui Constantin Petrovicescu i se imputa de la început că a fost ""unul din principalii fruntași ai Mișcării Legionare"", ceea ce ""explică faptul că Horia Sima îi încredințează unul din ministerele cele
Constantin Petrovicescu () [Corola-website/Science/307483_a_308812]
-
și 200.000 lei amendă pentru procucare de documente publice interesând ordinea de stat" și la "10 ani detenție riguroasă, 5 ani de degradare civică și 50.000 lei cheltuieli de judecată pentru răvrătire". În același proces au mai fost judecați alți 90 de militari printre care generalul de corp de armată Nicolae Rădescu, generalul de brigadă Constantin Eftimiu și amiralul Horia Macellariu. Deși dispunea de o condiție fizică bună, starea de sănatate a generalului s-a deteriorat în penitenciarul Văcărești
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
civice. Sentința i-a fost comutată la închisoare pe viață iar după un an, în 1956 a fost amnistiat și eliberat din închisoare. A fost arestat la 20 octombrie 1944 sub acuzarea de crime împotriva populației civile evreiești în 1941. Judecat și condamnat la moarte de Tribunalul Poporului, la 22 mai 1945, condamnarea la moarte i-a fost comutată la muncă silnică pe viață, iar pedeapsa de degradare și pierderea drepturilor (pensie, decorații, medalii și apanajele consecutive) a rămas în vigoare
Constantin Trestioreanu () [Corola-website/Science/307505_a_308834]
-
al P.C.R. la 9 ianuarie 1950 de către ministrul Emil Bodnăraș, se propunea la punctul 9 (ultimul) al capitolului IV: „M.A.N. va trece în rezervă pe data de 15 ianuarie 1950 pe generalii Mihail Lascăr și Nicolae Cambrea”. Este judecat în anii '50 de Direcția Superioară Politică a Armatei (DSPA), imputându-i-se relații cu Casa Regală și ambasade străine. Este salvat însă de intervenția mareșalului sovietic Rodion Malinovski, care-l cunoștea. Soția sa a lucrat la Ministerul Alimentației Publice
Nicolae Cambrea () [Corola-website/Science/307503_a_308832]
-
După capitularea Germaniei, gen. Platon Chirnoagă a fost internat în lagărul de la Gleisenbach, de unde va fi eliberat în aprilie 1947. După eliberare va locui în Austria, Franța, și din 1968 la Stuttgart, în Germania. În 21 februarie 1946 a fost judecat în lipsă și condamnat la moarte, în baza Legii 312/1945, în cel de-al doilea lot al "criminalilor de război", principalii acuzați din "lotul" de 11 persoane, fiind acuzat că a făcut parte din "guvernul fantomă" de la Viena, constituit
Platon Chirnoagă () [Corola-website/Science/307502_a_308831]
-
Cicliști având gradul de locotenent, apoi căpitan. Urmează Școala Superioară de Război din Paris (1921-1923), la absolvirea căreia, generalul de divizie Debeney, comandantul școlii, îl caracteriza astfel: Ofițer bine dotat, inteligent, vioi, sclipitor, cu multă judecată și ușurință în a judeca. Lucrări foarte îngrijite, bine studiate, bine prezentate, care arată un spirit clar și ordonat. Vede bine terenul și ia hotărâri logice. Foarte muncitor. Ofițer de valoare, care s-a plasat cu totul în fruntea ofițerilor străini. Merita a fi în
Nicolae Tătăranu () [Corola-website/Science/307501_a_308830]
-
februarie 1945: Vasile Atanasiu aprecia că acuzele că generalul ar fi ordonat judecarea cetățenilor sovietici pentru „spionaj, defetism, comunism etc.” și că ar fi deportat evrei în Transnistria erau „complet neîntemeiate”, deoarece „nu avea calitatea, prin funcția ce avea, să judece, nici să ordone execuții” aducând ca dovezi declarațiile evreilor Leon și Eugenia Berman din Cernăuți. De asemenea, „n-a avut nici o legătură nici cu deportările, nici cu ghetourile”, acestea fiind de competența Guvernământului Bucovinei. Cu toate acestea, generalul va fi
Dumitru Carlaonț () [Corola-website/Science/307504_a_308833]
-
15 septembrie 1945, era dispusă eliberarea imediată. Pe 30 octombrie 1948, generalul a fost arestat din nou fiind acuzat că nu a făcut cunoscut autorităților informațiile privind organizațiile care urmăreau „să răstoarne prin complot forma constituțională a R.P.R.”. A fost judecat, dar a reieșit că nu a fost implicat în organizația condusă de Ștefan Tomescu și generalul Curta Olimpiu fiind achitat prin Sentința nr. 76 din 28 ianuarie 1950. La 11 aprilie 1950 Parchetul Curții București, Cabinetul I instrucție criminali de
Dumitru Carlaonț () [Corola-website/Science/307504_a_308833]
-
găsit moartea câteva mii de oameni din rândul populației pașnice evreiești”. Practic, erau reluate acuzațiile pentru care fusese achitat în 1945. Parchetul Curții București emite Rechizitoriul de urmărire nr. 97 din 13 aprilie 1950 dispunând trimiterea sa în judecată. Este judecat în vara anului 1951 și, prin Decizia penală nr. 1630 din 13 iunie a fost condamnat în contumacie la 12 ani muncă silnică și 10 ani degradare civică. A luat cunoștință de condamnarea sa târziu deoarece își schimbase domiciliul. După
Dumitru Carlaonț () [Corola-website/Science/307504_a_308833]
-
degradare civică. A luat cunoștință de condamnarea sa târziu deoarece își schimbase domiciliul. După apariția decretului de amnistie din 1955, la 10 octombrie cere prin avocat anularea deciziei Curții București și încetarea urmăririi sale. La 1 noiembrie 1955 contestația este judecată de Tribunalul Capitalei, Colegiul I penal care a dispus încetarea urmăririi penale constatând că procedura de anunțare a condamnării din 1951 nu respectase dispozițiile valabile la acea dată, că generalul locuise cu acte în regulă la noul domiciliu de la data
Dumitru Carlaonț () [Corola-website/Science/307504_a_308833]
-
guvernământ din R.P.R”. Tribunalul Militar al Regiunii 3 militare l-a condamnat la 21 martie 1960 la 7 ani muncă corecțională, la 4 ani interdicție corecțională și confiscarea totală a averii pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Recursul s-a judecat la 3 mai 1960, la Tribunalul Suprem, Colegiul militar, care i-a redus pedeapsa la 1 an și 2 luni închisoare corecțională și a dispus eliberarea sa, având în vedere că perioada cât a fost în arest depășea durata pedepsei
Dumitru Carlaonț () [Corola-website/Science/307504_a_308833]
-
avut loc între 1945 și 1949 în orașul Nürnberg, Germania, în Palatul de Justiție din Nürnberg. Primul și cel mai cunoscut dintre aceste procese a fost Procesul Principalilor Criminali de Război în fața Tribunalului Militar Internațional (TMI), în care au fost judecați 24 dintre cei mai importanți lideri ai Germaniei naziste, atât capturați cât și în contumacie. Dezbaterile proceslui s-au ținut între 20 noiembrie 1945 și 1 octombrie 1946. Al doilea set de procese ale unor criminali de război mai puțin
Procesele de la Nürnberg () [Corola-website/Science/307581_a_308910]
-
sânge rece a soldaților care au luptat pentru țara lor”. A adăugat însă că criminalii de război trebuie să plătească pentru crimele lor și că, în conformitate cu Documentul de la Moscova pe care-l scrisese el însuși, aceștia ar trebui să fie judecați în locul unde s-au comis crimele. Churchill s-a opus ferm execuțiilor „în scopuri politice”. Ministrul american al finanțelor, Henry Morgenthau Jr., a propus un plan pentru denazificarea totală a Germaniei, plan cunoscut ca „planul Morgenthau”. Acest plan prevedea dezindustrializarea
Procesele de la Nürnberg () [Corola-website/Science/307581_a_308910]
-
tribunale. Carta de la Londra, emisă la 8 august 1945, a constituit baza legală a Tribunalului de la Nürnberg. Acest document a limitat procesul la „pedepsirea principalilor criminali de război din țările europene ale Axei”. Aproximativ 200 de inculpați germani au fost judecați la Nürnberg pentru crime de război și 1.600 de alte persoane au fost judecate prin modalitățile tradiționale ale justiției militare. Jurisdicția tribunalelor a fost definită de Instrumentul de Capitulare a Germaniei. Conform acestui document, autoritatea politică pentru Germania fusese
Procesele de la Nürnberg () [Corola-website/Science/307581_a_308910]
-
de la Nürnberg. Acest document a limitat procesul la „pedepsirea principalilor criminali de război din țările europene ale Axei”. Aproximativ 200 de inculpați germani au fost judecați la Nürnberg pentru crime de război și 1.600 de alte persoane au fost judecate prin modalitățile tradiționale ale justiției militare. Jurisdicția tribunalelor a fost definită de Instrumentul de Capitulare a Germaniei. Conform acestui document, autoritatea politică pentru Germania fusese transferată Consiliului Aliat de Control, care, având putere suverană asupra Germaniei, putea decide pedepsirea pentru
Procesele de la Nürnberg () [Corola-website/Science/307581_a_308910]
-
războiului mondial. Limitarea judecării și pedepsirii de către tribunalul internațional la personalul țărilor Axei a dus la acuzații că ar fi fost vorba de așa-zisa „justiție a învingătorului” și că crimele de război comise de Aliați nu au putut fi judecate la rândul lor. Este, însă, obișnuit ca forțele armate ale unei țări civilizate să furnizeze soldaților ghiduri detaliate privind ceea ce este permis sau nu potrivit codului militar respectiv. Acestea conțin și obligațiile în baza tratatelor internaționale și cutumele războiului. De
Procesele de la Nürnberg () [Corola-website/Science/307581_a_308910]