41,111 matches
-
a traversat podul la 30 august 1880. În 2004, deschiderile inițiale au fost înlocuite cu cele moderne. În perioada 1881-1884, a fost construit un pod feroviar cu două niveluri peste Nipru la Ekaterinoslav după proiectul lui de Nikolai Beleliubski. Nivelul inferior era numai pentru trenuri, în timp ce nivelul superior ― pentru trăsuri. Lungimea podului era de 832 m. Podul a fost complet renovat în anii 1930-1950. În timp ce proiecta podurile feroviare peste râul Volga aproape de Tver în 1885 și peste Belaia la Ufa în
Nikolai Beleliubski () [Corola-website/Science/337214_a_338543]
-
însoțit de Keeler și alții, a mers într-o expediție științifică spre vârful Mount Whitney. Scopul expediției era de a studia cum radiația Soarelui era absorbită selectiv de atmosfera Terrei, comparând rezultatele de la mare altitudine cu cele găsite la nivelurile inferioare. Ca urmare a expediției, un pisc de 14.240 picioare aproape de Mount Whitney a fost numit "Acul Keeler”. În plus față de intervalul lui Keeler în inelele lui Saturn, craterul marțian "Keeler", craterul lunar "Keeler", precum și asteroidul , sunt numite în onoarea
James Edward Keeler () [Corola-website/Science/337287_a_338616]
-
al unuia înrudit, ca de exemplu cu: "Pleurotus cornucopiae var. citrinopileatus" (comestibil), "Pleurotus dryinus" (necomestibil, gust neplăcut), "Pleurotus eryngii" (comestibil), "Pleurotus ostreatus" cu variațiile lui, (cu toate comestibile) "Pleurotus ostreatus f. florida" (comestibil), "Pleurotus pulmonarius" (comestibil), "Lentinellus cochleatus" (de calitate inferioară), "Panellus serotinus" (comestibil, dar ceva amar), "Panellus stipticus" (necomestibil), sau chiar cu letal otrăvitoarea "Pleurocybella porrigens" de culoare mai închisă. "Pleurotus" conține 18 aminoacizi esențiali organismelor vii și este recomandat în alimentația diabeticilor, pentru combaterea anemiilor, dar și pentru mineralizarea
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
în oțet sau ulei. În anul 1910, în Franța s-au obținut primele exemplare de "Pleurotus cornucopiae" utilizând rondele de plop, incubate natural, îngropate și udate periodic. Capacitatea de creștere a miceliului secundar din cultura pură pe mediul malt-agar este inferioară celei de "Pleurotus ostreatus", și asemănătoare cu "Pleurotus florida". Acest miceliu se cultivă ușor pe medii granulate formate din boabe de cereale. În primul rând, ciuperca se crește pe substrat celulozic format din ciocălăi de porumb zdrobiți 50-70%, paie tocate
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
Granada CF , în plus a contribuit cu două pase decisive. Pe 21 octombrie, 2016 anunță renovarea acestuia până în anul 2022, prelungiind contractul 2 ani, si cu o clauză de reziliere de 100 de milioane de euro. Internațional în toate categoriile inferioare a belgiei, și-a făcut debutul internațional cu selecție belgiene absolute pe 28 martie 2015, în-tro victorie împotriva 5-0. La naționala de seniori Belgia din 2015, a fost unul dintre cei 23 chemați pentru a juca la Euro 2016. A
Yannick Ferreira Carrasco () [Corola-website/Science/337326_a_338655]
-
înrudit, ca de exemplu cu variațiile lui, cu toate comestibile, ca "Pleurotus ostreatus forma florida", respectiv "Pleurotus cornucopiae" (comestibil), "Pleurotus dryinus" (necomestibil, gust și miros de ciuperci, dar prea vâscos), "Pleurotus eryngii" (comestibil), "Pleurotus pulmonarius" (comestibil), "Lentinellus cochleatus" (de calitate inferioară), "Panellus serotinus" (comestibil, dar ceva amar), "Panellus stipticus" (necomestibil), sau chiar cu letal otrăvitoarea "Pleurocybella porrigens" de culoare mai închisă. Legendă: fără semn=comestibil; !=necomestibil; !!=otrăvitor; !!!=letal. În anul 1951, s-a dovedit că specia conține pleuromutilină care este un
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
trenurilor. Depoul Berceni este plasat în partea de sud a orașului, fiind legat de centura feroviară a Bucureștiului, ceea ce permite introducerea noilor trenuri în rețea prin acest depou. Are două nivele, unul subteran și unul la suprafață, accesul la nivelul inferior făcându-se între stațiile și . Depoul Industriilor este aflat la suprafață, în partea de vest a orașului, la capătul fostei Platforme Industriale Militari și în imediata apropiere a depoului RATB Militari. A fost dat în exploatare pe 19 august 1983
Depourile Metrorex () [Corola-website/Science/337381_a_338710]
-
amenajare și apoi de deschidere a galeriei „Unirea”, prevăzută cu transportor cu bandă. În august 1984 s-a inaugurat galeria „Unirea” iar un an mai târziu, la 10 august 1985, s-a dat În folosință releul de benzi transportoare . Etajele inferioare (III-X) au fost deschise printr-un plan înclinat în spirală situat la SV de etajele minei Trotuș. În prezent exploatarea sării se realizează la orizonturile X și XI mînă Trotuș iar activitatea de turism este concentrată la etajul IX . În
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
avea hampa confecționată din țeavă de oțel, căptușită la intrior cu hârtie absorbantă,pentru a împiedica pătrunderea umezelii și apariția ruginii. Vârful era de formă piramidală, cu patru muchii, având un disc la bază pentru a limita penetrarea. La partea inferioară, lancea avea un călcâi metalic solid, pentru a asigura echilibrarea atunci când era ținută în poziție orizontală. În partea de sus a hampei erau fixate patru semi-inele din alamă, pentru fixarea flamurei, iar la mijlocul acesteia se afla manșonul de prindere, confecționat
Lance de cavalerie, trupă, model 1908 () [Corola-website/Science/337419_a_338748]
-
Cartier General, comandantul Armatei 3, comandanții Divizilor 17, 9 și 19 Infanterie), după numai cinci zile de lupte, trupele bulgaro-germane ocupă Turtucaia. Pierderile suferite de armata română au fost foarte mari: 160 ofițeri și circa 6.000 trupe și grade inferioare, morți și răniți, plus 480 de ofițeri și circa 28.000 de alți militari luați prizonieri. Din capul de pod de la Turtucaia au reușit să se salveze circa 2.000 de militari care au fost evacuați peste Dunăre de vasele
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
de succesiune, el s-a decis pentru o carieră militară și în 1654 a devenit colonel în armata regelui Carol al X-lea al Suediei. În 1659 în timpul asaltului asupra Copenhaga Frederic a fost atât de grav rănit încât piciorul inferior drept a trebuit să fie amputat. El a fost promovat la rangul de general-maior (Generalmajor) și de atunci a avut un picior de lemn. Frederic a fost ales de regele Carol al X-lea ca "Statthalter" în Livonia, însă după
Frederic al II-lea, Landgraf de Hesse-Homburg () [Corola-website/Science/335887_a_337216]
-
A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1965). Și-a început activitatea la Institutul de Limbă și Literatură al A.Ș.M., unde a parcurs toate etapele de promovare în carieră: cercetător stagiar (1965-1974), cercetător științific inferior (1974-1985), cercetător științific superior (1985-1991), cercetător științific coordonator (1991-1995), cercetător științific principal (din 2001). Între anii 1972-1975 și-a făcut studiile la doctorat. În anii 1993-1994 a făcut un stagiu de perfecționare la Institutul de Lingvistică „I. Iordan și Al.
Elena Constantinovici () [Corola-website/Science/335915_a_337244]
-
datelor acceptate în prezent de majoritatea istoricilor literări cehi, s-a născut în 1820 că "Barbara Pankel" (sau "Bârbora Panklová" conform obiceiului ceh de folosire a formei feminine a numelui), la Viena că fiica a lui Johann Pankel din Austria Inferioară și al Teresiei Novotná, o servitoare de origine boema. În copilărie a trăit în apropiere de orășelul Ratibořice, iar bunica ei, Magdalena Novotná, a jucat un rol important în formarea viitoarei scriitoare. Němcová a scris mai tarziu românul sau cel
Božena Němcová () [Corola-website/Science/335932_a_337261]
-
primele unelte de acum aproximativ 2,5 milioane de ani ( de Homo Habilis) până la sfârșitul perioadei Paleoliticului, în jur de 10.000 BP. Aceasta vitrină de prezentare este împărțită în 8 părți ale tehnicii industriale litice: piese sculptate nesofisticate arhaice inferioare Paleoliticului, tăieri discoide,´´bifaz´´ ,tăieri Levallois de tip Musterian, sculptură laminara din Paleoliticul Superior, retușuri Solutrean și în cele din urmă industria microlitica. Este un exemplu foarte explicativ în sine al evoluției tehnologiei în 2 milioane de ani, oferind o
Muzeul de preistorie din Valencia () [Corola-website/Science/335938_a_337267]
-
două: suprafața articulară gambieră (tibia și fibula) și suprafața articulară tarsiană (talusul); ele sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin. sau articulația gleznei ("Articulatio talocruralis") este o articulație sinovială de tip ginglim (articulație trohleană), situată în regiunea gleznei membrului inferior, care leagă oasele gambei (tibia și fibula), prin intermediul talusului, de scheletul piciorului. Această articulație joacă un rol primordial în mersul omului, asigurând statica și mișcarea membrului inferior, în stațiunea bipedă. Zilnic solicitată, ea este cea mai predispusă articulație la entorse
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
o articulație sinovială de tip ginglim (articulație trohleană), situată în regiunea gleznei membrului inferior, care leagă oasele gambei (tibia și fibula), prin intermediul talusului, de scheletul piciorului. Această articulație joacă un rol primordial în mersul omului, asigurând statica și mișcarea membrului inferior, în stațiunea bipedă. Zilnic solicitată, ea este cea mai predispusă articulație la entorse, cel mai adesea la entorsele laterale ca urmare a unei inversiuni forțate a piciorului. Suprafețele articulare sunt în număr de două: suprafața articulară gambieră (tibia și fibula
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
diferite. Aceasta are importanță în elucidarea mișcărilor acestei articulații. Suprafața trohleară a talusului este mai lungă antero-posterior, decât suprafața tibiofibulară, permițând astfel mișcări ample de flexie dorsală și plantară a piciorului. Suprafața gambieră sau tibiofibulară este reprezentată de extremitățile distale (inferioare) ale ale tibiei și fibulei, care realizează o formațiune comparabilă cu o scoabă, formată în sus de fața articulară inferioară a tibiei, iar pe lături de fețele articulare ale maleolelor medială (de pe tibie) și laterală (de pe fibulă). Rezultă astfel o
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
permițând astfel mișcări ample de flexie dorsală și plantară a piciorului. Suprafața gambieră sau tibiofibulară este reprezentată de extremitățile distale (inferioare) ale ale tibiei și fibulei, care realizează o formațiune comparabilă cu o scoabă, formată în sus de fața articulară inferioară a tibiei, iar pe lături de fețele articulare ale maleolelor medială (de pe tibie) și laterală (de pe fibulă). Rezultă astfel o suprafață articulară concavă, în sens transversal, acoperită în toată întinderea sa de un strat de cartilaj hialin gros de 1
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
fibulă). Rezultă astfel o suprafață articulară concavă, în sens transversal, acoperită în toată întinderea sa de un strat de cartilaj hialin gros de 1,5-2 mm. În scoabă pătrunde trohleea talusului, care dă articulației o mai mare soliditate. "Față articulară inferioară a tibiei" ("Facies articularis inferior tibiae") este dreptunghiulară și prezintă o concavitate sagitală, care descrie un arc de circa 80° și o convexitate transversală ușoară, cu o creasta antero-posterioară cu vârful rotunjit. "Față articulară a maleolei mediale a tibiei" ("Facies
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
concavitate sagitală, care descrie un arc de circa 80° și o convexitate transversală ușoară, cu o creasta antero-posterioară cu vârful rotunjit. "Față articulară a maleolei mediale a tibiei" ("Facies articularis malleoli medialis tibiae") se află în continuitate cu față articulară inferioară a tibiei și formează cu ea un unghi obtuz deschis în jos și lateral; ea este convexă și triunghiulară. "Față articulară a maleolei laterale a fibulei" ("Facies articularis malleoli lateralis fibulae") este convexă și triunghiulară. Suprafața articulară tarsiană este formată
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
lung decât lat. Elementele acestui scripete sunt următoarele: două povârnișuri inegale (cel mai mare fiind cel lateral), un șanț antero-posterior și două margini, dintre care cea laterală este mai înaltă. Fața superioară a trohleei talusului se articulează cu fața articulară inferioară a tibiei. "Fața maleolară laterală a talusului" se articulează cu fața articulară a maleolei laterale a fibulei. Ea este concavă și triunghiulară, cu vârful în jos și baza în sus, care se continuă cu procesul lateral al talusului curbat spre
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
al Doilea Război Mondial. Începutul construcției a avut loc la data de 6 mai 1959, prin tronsul dintre Vösendorf din sudul Vienei și Leobersdorf, acest tronson fiind inaugurat la 26 mai 1962. În 1975, autostradă ajunsese până la Seebenstein în Austria Inferioară. Un prim segment de drum în Știria între Gleisdorf și Raaba fusese dejat deschis în 1969, urmând tronsonul dintre Pörtschach și Villach (numit la acea vreme "Wörthersee Autobahn") din Carintia în 1970. Autostradă a fost inaugurată complet cu un ultim
Autostrada A2 (Austria) () [Corola-website/Science/335972_a_337301]
-
polonez Józef Piłsudski. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial podul a fost distrus de trupele germane în timpul Revoltei din Varșovia, la 13 septembrie 1944. Această demolare a fost mult mai completă: toate deschiderile s-au prăbușit și doar pilele inferioare au rezistat. Primele planuri postbelice ale noului guvern polonez (comunist) prevedeau construcția unei structuri temporare de lemn pe pilonii existenți, dar lucrul pripit a făcut ca podul să se prăbușească. Refăcut pe piloni noi după proiectul lui Stanisław Hempel, podul
Podul Poniatowski () [Corola-website/Science/335940_a_337269]
-
zvonurile, a fost trimis în exil de către fratele său. Împăratul Otto al II-lea a făcut greșeala de a reacorda comitatul de Hainaut lui Reginar al IV-lea și Lambert I și l-a numit pe Charles Duce de Lotharingia Inferioară. Recompensând pe cel care a pus la îndoială onoarea soției regelui francilor, era o jignire adusă regelui însuși. În august 978 Lothar a organizat o expediție în Lorena însoțit de Hugh Capet în care au preluat controlul asupra orașului Aachen
Lothar al Franței () [Corola-website/Science/335941_a_337270]
-
osul trigon. există în mod normal la un număr mare de vertebrate inferioare, în special la axolotl. El se întâlnește destul de frecvent la marsupiale. După cum sugerează și numele, osul trigon are de obicei o formă triunghiulară, cu 3 fețe (anterioară, inferioară și posterioară), dar poate avea și o formă rotunjită sau ovală. Osul trigon este compus dintr-o parte corticală periferică și un centru spongios. De obicei, osul trigon are trei fețe: una anterioară, alta inferioară și a treia posterioară. Fața
Osul trigon () [Corola-website/Science/335960_a_337289]