42,265 matches
-
stații noi emit semnale de televiziune în standardul DVB-T2, cu lărgimea de bandă a canalului 8 MHz. În prezent, în regiunea transnistreană funcționează 19 stații de televiziune digitală terestră, care formează 2 rețele (multiplexuri), prin intermediul cărora sunt difuzate programe de televiziune din regiune, din Federația Rusă, precum și piratate. Potrivit estimărilor, semnalul acestor rețele poate fi recepționat de circa 30% din populația raioanelor adiacente zonei transnistrene, iar grila acestor programe nu este coordonată cu Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
Televiziunea în Republica Moldova () [Corola-website/Science/333872_a_335201]
-
un instrument din ce în ce mai integrat în procedurile companiilor. Un studiu din 2011 făcut de compania American Express a găsit o corelație clară între atenția unei companii pentru serviciul clienți și dorința clienților de a plăti mai mult pentru un serviciu bun. Televiziunea CBC a prezentat acest subiect în cadrul emisiunii televizate Marketplace, în luna ianuarie 2001. Organizațiile de mystery shopping recomandă ca în urma rezultatelor proiectelor de mystery shopping să fie utilizate modalități de motivare a angajaților. Concedierea sau mustrarea angajaților nu sunt recomandate
Mystery shopping () [Corola-website/Science/333899_a_335228]
-
cuplului format din profesoara Sædis Eilifsdóttir și ofițerul Páll Jacobsen; cântăreața are două surori mai mici. Înclinațiile sale față de domeniul muzical s-au manifestat de la o vârstă fragedă, iar la treisprezece ani Eivør a participat la o emisiune-concurs difuzată de televiziunea feroeză, pe care l-a și câștigat. În 1997 îi este acordat premiul pentru „Cea mai bună cântăreață” de către juriul Arsins Songrodd, distincție care cimenta statutul său de copil fenomen al muzicii din Insulele Feroe. Doi ani mai târziu, la vârsta
Eivør Pálsdóttir () [Corola-website/Science/333909_a_335238]
-
de la un asemenea eveniment, cei doi făcând echipa bună în filmul "Toy Story 3", dublând vocile a două personaje extrem de îndrăgite. În limba română, primul trailer a debutat dublat pe 18 septembrie 2010, filmul putând avea ca opțiune vedete de televiziune, așa cum și Deasupra tuturor, i-a adus pe prezentatorul de televiziune Mihai Bendeac în rolul lui Dug, si pe renumitul actor Victor Rebengiuc în rolul lui Charles Muntz. Se disting două vedete cunoscute din lumea televiziunii românești, actorul și prezentatorul
Povestea jucăriilor 3 () [Corola-website/Science/333044_a_334373]
-
Toy Story 3", dublând vocile a două personaje extrem de îndrăgite. În limba română, primul trailer a debutat dublat pe 18 septembrie 2010, filmul putând avea ca opțiune vedete de televiziune, așa cum și Deasupra tuturor, i-a adus pe prezentatorul de televiziune Mihai Bendeac în rolul lui Dug, si pe renumitul actor Victor Rebengiuc în rolul lui Charles Muntz. Se disting două vedete cunoscute din lumea televiziunii românești, actorul și prezentatorul Dragoș Bucur, prezentatoarea, modelul și actrița TV, Dana Rogoz. Stabilirea vocilor
Povestea jucăriilor 3 () [Corola-website/Science/333044_a_334373]
-
ca opțiune vedete de televiziune, așa cum și Deasupra tuturor, i-a adus pe prezentatorul de televiziune Mihai Bendeac în rolul lui Dug, si pe renumitul actor Victor Rebengiuc în rolul lui Charles Muntz. Se disting două vedete cunoscute din lumea televiziunii românești, actorul și prezentatorul Dragoș Bucur, prezentatoarea, modelul și actrița TV, Dana Rogoz. Stabilirea vocilor, împreună cu interpretarea replicilor fiecărui personaj au fost stabilită de către Ager Film, singurul studio de dublaj din România care poate dublă filmele Disney, în decizie unanimă
Povestea jucăriilor 3 () [Corola-website/Science/333044_a_334373]
-
cel al mesajului (știri cu și despre femei) și al receptării. În ceea ce privește actorul jurnalist, deși se constată feminizarea școlilor de jurnalism și comunicare în absolut toate țările lumii și creșterea numărului de reportere (40% în presa scrisă și 50% în televiziune conform ultimei monitorizări globale - 2000), efectul plafonului invizibil (imposibilitatea de a accede la funcții de decizie și control) continuă să se mențină. “Cum putem avea o democrație și o presă liberă” - se întreabă editorialista Barbara Reynolds- “când 95% din deciziile
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
emoțională, ‘conversațională” în cazul femeilor), stiluri diferite de vizionare (neîntreruptă de alte activități pentru bărbați, întreruptă, policronă pentru femei). Cercetări calitative au reflectat pe de o parte frustrarea femeilor față de reprezentările sexiste sau stereotipe pe care le oferă mai ales televiziunea, dar și confortarea unei viziuni “feminine” a existenței, așa cum apare în rețeta de succes a unor magazine feminine (Elle, Femme actuelle, iar în România Avantaje, Unica, și mai nou Cosmopolitan).” Aceste reviste sunt un medium contradictoriu dar important pentru femei
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
o analiză mai largă a conceptului care să nu se restrângă la atacator ca soldat străin. Deși perspectiva extinsă cere includerea drepturilor omului ca element al securității umane, se exclude fenomenul violenței domestice. Încă de la începuturile ei, în anii ’50, televiziunea a reprezentat un mediu de comunicare puternic influențat de cultura de masă. Televiziunea oferă o varietate de subiecte de discuție și pretinde existența la receptori doar a unui nivel minim de înțelegere, mizând masiv pe gratificarea emoțională a acestora. Petrecem
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
ca soldat străin. Deși perspectiva extinsă cere includerea drepturilor omului ca element al securității umane, se exclude fenomenul violenței domestice. Încă de la începuturile ei, în anii ’50, televiziunea a reprezentat un mediu de comunicare puternic influențat de cultura de masă. Televiziunea oferă o varietate de subiecte de discuție și pretinde existența la receptori doar a unui nivel minim de înțelegere, mizând masiv pe gratificarea emoțională a acestora. Petrecem tot mai mult timp în fața televizoarelor; în Statele Unite, cercetări efectuate încă din anii
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
Studii de piață realizate în România în 2001 au subliniat faptul că tinerii între 18 și 25 de ani petrec în medie cel puțin 3 ore pe zi uitându-se la televizor. Consecința directă a acestei prezențe cotidiene este considerarea televiziunii drept un factor determinant în procesul de socializare a copiilor și adolescenților. Programele de televiziune sunt consumate, de obicei, în cadrul familiei, într-un mediu domestic. Deși imaginile prezentate se doresc a fi o reflectare obiectivă a realității, camerele de luat
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
și 25 de ani petrec în medie cel puțin 3 ore pe zi uitându-se la televizor. Consecința directă a acestei prezențe cotidiene este considerarea televiziunii drept un factor determinant în procesul de socializare a copiilor și adolescenților. Programele de televiziune sunt consumate, de obicei, în cadrul familiei, într-un mediu domestic. Deși imaginile prezentate se doresc a fi o reflectare obiectivă a realității, camerele de luat vederi “decupează” numai o parte a vieții de zi cu zi, chiar și în cazul
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
într-un mediu domestic. Deși imaginile prezentate se doresc a fi o reflectare obiectivă a realității, camerele de luat vederi “decupează” numai o parte a vieții de zi cu zi, chiar și în cazul transmisiilor în direct. “Realitatea” oferită de televiziune este una selectivă, schematică, preconstruită, bazată pe stereotipuri. Televiziunea a constituit, încă din primii ani, un subiect de studiu pentru sociologi și antropologi. Inițial, cercetările au fost mai degrabă de tip cantitativ, luând în discuție subiecte precum influența programelor tv
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
a fi o reflectare obiectivă a realității, camerele de luat vederi “decupează” numai o parte a vieții de zi cu zi, chiar și în cazul transmisiilor în direct. “Realitatea” oferită de televiziune este una selectivă, schematică, preconstruită, bazată pe stereotipuri. Televiziunea a constituit, încă din primii ani, un subiect de studiu pentru sociologi și antropologi. Inițial, cercetările au fost mai degrabă de tip cantitativ, luând în discuție subiecte precum influența programelor tv (în special a celor cu conținut violent) asupra copiilor
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
încă din primii ani, un subiect de studiu pentru sociologi și antropologi. Inițial, cercetările au fost mai degrabă de tip cantitativ, luând în discuție subiecte precum influența programelor tv (în special a celor cu conținut violent) asupra copiilor și rolul televiziunii în viața socială și culturală. Deceniile 7 și 8 ale secolului XX au adus cu ele primele încercări de critică feministă a fenomenului televiziunii, cu accent pe studierea stereotipurilor promovate pe micul ecran. Statele Unite ale Americii au fost scena primelor
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
subiecte precum influența programelor tv (în special a celor cu conținut violent) asupra copiilor și rolul televiziunii în viața socială și culturală. Deceniile 7 și 8 ale secolului XX au adus cu ele primele încercări de critică feministă a fenomenului televiziunii, cu accent pe studierea stereotipurilor promovate pe micul ecran. Statele Unite ale Americii au fost scena primelor confruntări dintre organizațiile de femei și televiziuni (la început, cele locale), criticate pentru modul sexist de reprezentare a femeilor și pentru lipsa de interes
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
7 și 8 ale secolului XX au adus cu ele primele încercări de critică feministă a fenomenului televiziunii, cu accent pe studierea stereotipurilor promovate pe micul ecran. Statele Unite ale Americii au fost scena primelor confruntări dintre organizațiile de femei și televiziuni (la început, cele locale), criticate pentru modul sexist de reprezentare a femeilor și pentru lipsa de interes arătată față de subiecte importante pentru femei (Van Zoonen, 1994: 11). Studiile americane și europene din ultimii 30 de ani au arătat că imaginea
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
cele locale), criticate pentru modul sexist de reprezentare a femeilor și pentru lipsa de interes arătată față de subiecte importante pentru femei (Van Zoonen, 1994: 11). Studiile americane și europene din ultimii 30 de ani au arătat că imaginea femeilor în televiziune este tributară stereotipele de gen și practicilor discriminatorii. Se constată că, în general, bărbații apar în programele de televiziune ca având profesii superioare celor ale femeilor: ei sunt medici, ele sunt asistente; bărbații sunt avocați, femeile secretare; bărbații lucrează în
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
pentru femei (Van Zoonen, 1994: 11). Studiile americane și europene din ultimii 30 de ani au arătat că imaginea femeilor în televiziune este tributară stereotipele de gen și practicilor discriminatorii. Se constată că, în general, bărbații apar în programele de televiziune ca având profesii superioare celor ale femeilor: ei sunt medici, ele sunt asistente; bărbații sunt avocați, femeile secretare; bărbații lucrează în firme mari, femeile în magazine. Portretizarea incompetenței (ca apanaj al femininului) se extinde de la denigrare la victimizare și trivializare
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
ca apanaj al femininului) se extinde de la denigrare la victimizare și trivializare. Femeile celibatare, care nu se conformează modelelor tradiționale de dezvoltare personală, sunt prezentate la televizor ca fiind victime sigure ale agresorilor. Casnicele, femeile măritate sunt valorizate pozitiv deoarece televiziunea preferă să încurajeze rolurile tradiționale. Astfel, bărbații sunt lideri instrumentali, sunt activi, iau decizii acasă și la serviciu, pe când femeile sunt lideri emoționali, care rezolva exclusiv problemele gospodăriei. Reclamele de televiziune sunt construite pe aceleași coordonate sexiste: le arată pe
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
ale agresorilor. Casnicele, femeile măritate sunt valorizate pozitiv deoarece televiziunea preferă să încurajeze rolurile tradiționale. Astfel, bărbații sunt lideri instrumentali, sunt activi, iau decizii acasă și la serviciu, pe când femeile sunt lideri emoționali, care rezolva exclusiv problemele gospodăriei. Reclamele de televiziune sunt construite pe aceleași coordonate sexiste: le arată pe femei ca fiind dependente de bărbați, supuse, transformate în obiecte sexuale, neînțelegând cum funcționează niste aparate foarte simple, preocupate exclusiv de gospodărie, așteaptând laudele bărbatului venit de la serviciu ș.a.m.d.
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
știri, talk-show-uri, seriale de tip soap-opera etc.) și publicul căreia îi este adresat (în cazul nostru, femeile). Cum cele mai multe studii întreprinse în această direcție sunt nord-americane, britanice sau australiene, analiza fenomenului receptării s-a orientat mai ales spre serialele de televiziune și spre popularele emisiuni concurs (quiz shows). Aceste cercetări (Brown, 1994) au demonstrat că producătorii de televiziune privesc femeile în dubla lor calitate: de telespectatoare și de consumatoare. Relația simbiotică existentă între consumul de produse de uz casnic (detergenți, cosmetice
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
Cum cele mai multe studii întreprinse în această direcție sunt nord-americane, britanice sau australiene, analiza fenomenului receptării s-a orientat mai ales spre serialele de televiziune și spre popularele emisiuni concurs (quiz shows). Aceste cercetări (Brown, 1994) au demonstrat că producătorii de televiziune privesc femeile în dubla lor calitate: de telespectatoare și de consumatoare. Relația simbiotică existentă între consumul de produse de uz casnic (detergenți, cosmetice etc.) și consumul de televiziune generează un veritabil cerc vicios: emisiunile TV sunt realizate în așa fel
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
concurs (quiz shows). Aceste cercetări (Brown, 1994) au demonstrat că producătorii de televiziune privesc femeile în dubla lor calitate: de telespectatoare și de consumatoare. Relația simbiotică existentă între consumul de produse de uz casnic (detergenți, cosmetice etc.) și consumul de televiziune generează un veritabil cerc vicios: emisiunile TV sunt realizate în așa fel încât să fie urmărite de către femei, care, prin puterea lor de cumpărare “aduc” publicitate în programele respective. Cu cât femeile cumpăra mai multe bunuri, cu atât companiile își
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
realizate în așa fel încât să fie urmărite de către femei, care, prin puterea lor de cumpărare “aduc” publicitate în programele respective. Cu cât femeile cumpăra mai multe bunuri, cu atât companiile își permit să plătească mai mulți bani posturilor de televiziune, subvenționând diferite producții televizate. În România, abia în ultimul deceniu, televiziunea s-a impus ca bun de consum, parte a industriilor culturale și fenomen mediatic supus regulilor liberei exprimări și economiei de piață. La nivelul conținutului programelor de televiziune, din
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]