411,544 matches
-
limbi. De obicei a călătorit cu un grup de oameni care au servit-o, inclusiv o doamnă de onoare. De-a lungul vieții sale Theresa a făcut numeroase călătorii în alte țări, unde a colectat specimene din flora și fauna locală. Ea a scris o serie de cărți despre aceste excursii în care ea a descris istoria naturala a locurilor pe care le-a vizitat. Lucrările ei timpurii au fost publicate sub pseudonimul "Th. v. Bayer". În 1892 Theresa a devenit
Theresa de Bavaria () [Corola-website/Science/337420_a_338749]
-
Din această cauză, după vizita și a reprezentanților proiectul inițial al FIFA, a început să fie luate în considerare alte câteva zone - teritoriul uzinei Maslennikov, Vacă Insula, zona Plugarilor Roșii, hipodrom. Dar, în cele din urmă, fără consultarea cu populația locală, în noiembrie 2012, Guvernul a fost selectat pentru a construi în zona n. Sorokin Fermele și centre de radio. Samara Arena Stadium în construcție în districtul Kirov din Samara în limitele autostrăzii Moscova, autostradă Rakitovskogo, autostradă Volga, străzile din Tașkent
Cosmos Arena () [Corola-website/Science/337423_a_338752]
-
aliaților. La 7 ianuarie convoiul în care se afla a pornit spre Irkutsk sub protecția militarilor cehoslovaci, într-un climat de tensiune extremă, Punctul culminant a fost atins la Irkutsk, unde amiralul a fost așteptat de trupe ale noilor autorități locale - care îi doreau capul, într-un context în care corpul de armată cehoslovac devenise între timp necontrolabil. Pentru a-i fi Legiunii Cehoslovace asigurată trecerea și pentru a fi securizată zona critică a tunelurilor din jurul lacului Baikal, la 16 ianuarie
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
de armată cehoslovac devenise între timp necontrolabil. Pentru a-i fi Legiunii Cehoslovace asigurată trecerea și pentru a fi securizată zona critică a tunelurilor din jurul lacului Baikal, la 16 ianuarie 1920 doi ofițeri cehi l-au predat pe Kolceak autorităților locale compuse din menșevici și socialist-revoluționari, afirmând că acestea sunt ordinele lui Janin. Împrejurările predării amiralului au fost însă de așa natură, încât din punct de vedere militar garda cehoslovacă a fost depășită ca forță de cea locală. Aflat la depărtare
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
pe Kolceak autorităților locale compuse din menșevici și socialist-revoluționari, afirmând că acestea sunt ordinele lui Janin. Împrejurările predării amiralului au fost însă de așa natură, încât din punct de vedere militar garda cehoslovacă a fost depășită ca forță de cea locală. Aflat la depărtare și fără posibilitate de negociere pe plan local, generalul Janin a refuzat să ordone declanșarea unor ostilități. Odată cu amiralul a fost capturat și tezaurul imperial rus, aflat în trenul cu care s-a deplasat acesta. Premierul francez
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
acestea sunt ordinele lui Janin. Împrejurările predării amiralului au fost însă de așa natură, încât din punct de vedere militar garda cehoslovacă a fost depășită ca forță de cea locală. Aflat la depărtare și fără posibilitate de negociere pe plan local, generalul Janin a refuzat să ordone declanșarea unor ostilități. Odată cu amiralul a fost capturat și tezaurul imperial rus, aflat în trenul cu care s-a deplasat acesta. Premierul francez Alexandre Millerand i-a telegrafiat lui Janin pentru a-i cere
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
evreiesc în Palestina. Deși era văzut în Statele Unite că un om cu vederi de stânga, Brandeis se opunea conducerii economice centralizate în mâinile Organizației Sioniste Mondiale, inclusiv în materie de strângere de fonduri, si era pentru conferirea de libertăți organizațiilor locale și capitalului privat. În urma acestei crize, Brandeis și colaboratorii săi au părăsit conducerea Organizației Sioniste, dar a continuat să sprijine organizația până la sfârșitul vieții. În 1937 Brandeis a făcut eforturi să-l convingă pe președintele F.D.Roosevelt să se opună
Louis Brandeis () [Corola-website/Science/335798_a_337127]
-
a dat lui Ivan multe ocazii, ca „apărător al tutuor ortodocșilor”, să se amestece în chestiunile interne ale Lituaniei și să-i agite pe ortodocșii din Marele Ducat. Moscoviții au înaintat rapid peste forțele lituaniene la Breansk, Veazma, , , Putîvl. Nobilii locali, dintre care familia , s-au raliat adesea cauzei moscovite. Un alt atac a venit dinspre sud-est în , Volînia și Podolia. La 14 iulie 1500, lituanienii au suferit o grea înfrângere în ; a căzut prizonier. Înfrângerea a fost unul din motivele
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
fiind un "casus belli". În 1554, Livonia și Rusia semnaseră un armistițiu valabil cincisprezece ani în care Livonia accepta să nu intre in nicio alianță cu Polonia-Lituania. În ianuarie 1558, Ivan a reacționat invadând Livonia. Rușii erau considerați de țăranii locali a fi eliberatori de sub dominația germană asupra Livoniei. Multe cetăți din Livonia au capitulat fără opoziție, trupele rusești cucerind Dorpatul în mai, Narva în iulie, și au asediat Revalul. Întărite cu 1200 de "", 100 de tunari și aprovizionate cu muniții
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
malul nordic al Dünei, Bathory a redus privilegiile acordate de Sigismund , considerând teritoriul recucerit pradă de război. Privilegiile Rigăi fuseseră deja reduse prin din 1581. Poloneza a înlocuit treptat germana ca limbă administrativă și înființarea voivodatelor a redus influența . Clerul local și iezuiții din Livonia au îmbrățișat contrareforma într-un proces încuviințat de Bathory, care a acordat Bisericii Romano-Catolice venituri și moșii confiscate de la protestanți și a inițiat și o campanie de recrutare de coloniști catolici. În ciuda acestor măsuri, populația Livoniei
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
din partea unei facțiuni conduse de unchiul său, Carol de Södermanland (ulterior Carol al IX-lea), care revendica regența Suediei. Suedia a căzut într-un război civil în 1597, urmat de din 1598-1599, terminat cu detronarea lui Sigismund de către " "suedez. Nobilii locali au apelat la protecția lui Carol în 1600 când conflictul s-a extins asupra Livoniei, unde Sigismund încercase să incorporeze în Ducatul Livoniei. Carol a izgonit apoi forțele poloneze din Estonia și a , declanșând o serie de . În același timp
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
ameliora. Între timp, ea spera și că nu va da populației germane motive de a se plânge. Tactica nu s-a dovedit una bună: protestele și propaganda nazistă erau la ordinea zilei, chiar și în rândurile populației lituaniene, și guvernul local nu le putea împiedica. Naziștii hărțuiau fizic organizațiile lituaniene. La 1 noiembrie 1938, Lituania a fost presată să ridice legea marțială și cenzura presei. La alegerile din decembrie pentru , partidele pro-germane au primit 87% din voturi (25 de locuri din
Ultimatumul german din 1939 adresat Lituaniei () [Corola-website/Science/335882_a_337211]
-
special Marko Vidaković și Đuro Vukosavljević, ea a lansat o campanie de ajutorare intitulată „Acțiunea ”. Acțiunea se ocupa de copiii predominant sârbi, dar și de femeile deținute în diverse lagăre de concentrare, inclusiv în lagărul de la Jasenovac. Cu ajutorul comunității evreiești locale, care era obligată să-i susțină pe cei internați în lagăre, echipa ei a trimis provizii de hrană, medicamente, haine și bani, mai întâi la Lobor-Grad și apoi la alt lagăr aflat la Gornja Rijeka, ambele la nord de Zagreb
Diana Budisavljević () [Corola-website/Science/335868_a_337197]
-
a scăzut treptat, în parte din cauza asimilării; astăzi este aproape inexistentă, încă dinainte de 1945, când populația devenise aproape în totalitate germană. De la sfârșitul secolului al XIX-lea, dunele de lângă au devenit populare în rândul și de la școala de arte "". Hanul local al lui Herman Blode a constituit nucleul coloniei artiștilor expresioniști ("Künstlerkolonie Nidden"). Lovis Corinth a locuit aici în 1890, urmat fiind de alți artiști ca Max Pechstein, , Karl Schmidt-Rottluff și . Au vizitat zona pictori din Königsberg ca Julius Freymuth și
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
peisajului natural unic, și economia poate fi afectată. Construcția unei platforme petroliere marine () în apele teritoriale ale Rusiei, la 22,5 km de coasta cordonului litoral a provocat îngrijorări față de o posibilă scurgere de petrol. Între 2002 și 2005, ecologiștii locali din regiunea Kaliningrad și din Lituania au protestat împotriva planurilor companiei Lukoil de a exploata zăcământul, avertizând față de posibilele daune produse mediului și turismului (vitală sursă de venituri în zonă) în caz de . Aceste îngrijorări nu au căpătat susținere în
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
liberă ("complet independentă" sau "mai degrabă independentă"), iar 24% dintre români cred că presa "nu este nici independentă, nici dependentă". Constituția și legile țării protejează libertatea religioasă, iar în practică, guvernul respectă, în general, libertatea religioasă. Cu toate acestea, autoritățile locale nu au reușit să răspundă plângerilor de discriminare înaintate de către grupurile religioase minoritare. Lipsa progresului în ceea ce privește retrocedarea bisericilor greco-catolice transferate de către fosta guvernare comunistă Bisericii Ortodoxe Române, în toamna lui 1948, rămâne o problemă semnificativă. Au fost raportate cazuri de
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
mutări alternative ale frontierelor, Mesopotamia inclusiv Irakul au ajuns sub dominația turcilor otomani. În anul 1534 sultanul Soliman Magnificul a cucerit Tabrizul (orașul principal din Azerbaidjan) și Bagdadul din mâinile Persiei, ceea ce a dus la o ameliorare în viața evreilor locali. Recucerirea temporară a Irakului de către persanii safavizi în anul 1623 (Războiul Otomano-Safavid 1623-1639) a dus la înrăutațirea condiției evreilor, ceea ce a făcut ca în 1638, când turcii au recucerit regiunea, numeroși evrei să se alăture efortului de război otoman. Ziua
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
învățământ de stat și la posturi de salariați ai statului. au obținut prin concurs conducerea liniilor de import export ale Companiei Indiilor de Vest, compania regală britanică de navigație, care deservea legăturile dintre portul Basra și Asia de Est. Evrei locali au fost implicați într-o mare parte din comerțul exterior al țării, inclusiv cu Asia de Est. La recensământul din anul 1920 au fost numărați în Irak 87,488 evrei. Evreii și,apoi, și comunitatea creștină asiriană a sperat că
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
credință în locul arabilor de diverse religii; aceia sunt niște ignoranți, care nu înțeleg interesele vitale ale rasei (n.n. arabe)". Odată cu ascuțirea conflictului dintre evrei și arabi în Palestina și cu intensificarea propagandei naziste în Irak, aceste vederi asimilante față de evreii locali, s-au schimbat. În ciuda afirmarii repetate de catre evrei a loialității față de patria irakiană, au crescut actiunile de discriminare și represive față de evrei. În septembrie 1934, ca urmare a numirii lui Arshad al-Umari ca ministru nou al economiei și comunicațiilor, zeci
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
s-au stabilit cote neoficiale în ce privește numărul de evrei ce pot fi angajați în serviciile de stat sau admiși în licee și colegii. În 1935 au fost expulzați din Irak ultimii profesori evrei veniți din Palestina, iar președintele organizației sioniste locale a fost judecat, iar ulterior expulzat. După căderea regimului pro-nazist al lui Rashid Ali pașa al Kilani, în vreme ce trupele britanice se aflau la poarta Bagdadului, la 1-2 iunie 1941 a izbucnit în capitală un pogrom antievreiesc în cursul căruia au
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
loc jafuri contra evreilor și în alte orașe din țară. Pogromul din iunie 1941 a intrat în istorie sub numele de Farhud.Ulterior mișcarea sionistă a trimis în secret în Irak emisari din Palestina,care să-i antreneze pe evreii locali în metode de auto-apărare, pe care erau interesați să le însușească. Înaintea votului asupra planului ONU de împărțire a Palestinei între un stat evreiesc și unul arab, primul ministru irakian Nuri al-Said a avertizat diplomații britanici că dacă solutia ONU
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
în Israel toți rabinii, cu excepția rabinului Sasson Kaduri. Autoritățile irakiene au anulat puterile tribunalelor religioase ale evreilor și le-au transmis tribunalelor de stat, care s-au ajutat de conducători ai comunităților în probleme de stare civilă. Ultima nuntă evreiască locală despre care se știe, a avut loc în Irak în anul 1978. În timpul regimului Baas în Irak, mai ales în anii 1968-1973, evreii locali au suferit de numeroase persecuții, le-a fost îngradită libertatea de mișcare și li s-au
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
care s-au ajutat de conducători ai comunităților în probleme de stare civilă. Ultima nuntă evreiască locală despre care se știe, a avut loc în Irak în anul 1978. În timpul regimului Baas în Irak, mai ales în anii 1968-1973, evreii locali au suferit de numeroase persecuții, le-a fost îngradită libertatea de mișcare și li s-au expropriat averile. În anul 1969 9 evrei, trei musulmani și doi creștini au fost spânzurați în public la Bagdad sub acuzația foarte îndoielnică de
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
comunitară se concentra în jurul sinagogii „Meir Twik”, care era frecventată de circa 25 credincioși în zilele de sâmbătă și 50 de sărbători. În fruntea comunității statea Itzhak Ezra Abdallah. La sfârșitul Războiului din Irak 40 evrei, aproximativ jumătate din evreii locali, au emigrat în Israel. Cei 30-40 încă rămași se ocupă cu apicultura și cu tăbăcăria. În anul 2003 s-a închis ultima sinagogă din Bagdad din lipsă de suficienți participanți la rugăciune. După date ale Agenției Evreiești ar mai trăi
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
avut loc o serie mare de cutremure cu magnitudine mai scăzută, inclusiv în prefectura Oita. Cutremurele s-au soldat cu 41 de morți și circa 1000 de răniți. La data de 14 aprilie 2016, la ora 21:26 după timpul local (12:26 UTC), în prefectura Kumamoto, în apropierea orașului Kumamoto, la o adâncime de 11 km s-a produs un cutremur („foreshock”) cu magnitudinea de 6,2 după scara momentului seismic (M), sau 6,5 după scara de magnitudine a
Cutremurele din Kumamoto (2016) () [Corola-website/Science/335902_a_337231]