41,330 matches
-
147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), gârliță mică ("Anser erythropus"), gâsca sălbatică ("Anser fabalis"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris") lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață pitică ("Anas crecca"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâietoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), gâscă cenușie ("Anser anser"), gârliță mare ("Anser albifrons"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
intonației sunt direcția variației de înălțime (urcătoare, coborâtoare), caracterul mai mult sau mai putin brusc al variației de înălțime, curbă melodica (concava sau convexa) și nivelul (corespunzător în muzică registrului). Acesta poate fi, în mod obișnuit, grav, mediu, înalt și acut. Franceză standard are o intonație relativ monotona față de cea a majorității variantelor regionale ale limbii, din cauza liniei melodice a silabelor neaccentuate. Pe baza dialogului de mai jos, Pierre Delattre distinge zece intonații de bază în franceză (Nivelurile sunt notate cu
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
râuri, pajiști, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj (sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl adăpostește o gamă variată păsări cu specii de: rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâietoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), buhai
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), stârc
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
de păsări protejate: lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
credite/semestru, astfel încât numărul total de credite pe un singur semestru să nu depășească 45. Pentru studenții masteranzi din Uniunea Europeană, Universitatea nu pune la dispoziție locuri în cămine, acestora revenindu-le sarcina de a își asigura singuri locuința. Datorită lipsei acute de spații de locuire în orașul Linkoping, există studenți care nu își găsesc o locuință stabilă până în luna noiembrie, așadar aceștia sunt sfătuiți să își caute cazare din momentul în care au aflat rezultatele admiterii. Pentru asta ei își pot
Universitatea Linköping () [Corola-website/Science/330351_a_331680]
-
147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Printre păsările protejate semnalate în arealul sitului se află mai multe exemplare cu specii de: fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
Prostatita este o inflamație a prostatei (glanda sexuală accesorie masculină). Prostatita nu crește riscul apariției cancerului de prostată. Prostatita acută bacteriană este cel mai ușor de diagnosticat și de tratat. Se manifestă prin febră, frisoane, dureri abdominale, senzații de arsură în timpul urinării și urinări frecvente. Infecția tractului urinar este indicată de prezența bacteriilor în urină. Prostatita cronică bacteriană este o
Prostatită () [Corola-website/Science/329266_a_330595]
-
și de tratat. Se manifestă prin febră, frisoane, dureri abdominale, senzații de arsură în timpul urinării și urinări frecvente. Infecția tractului urinar este indicată de prezența bacteriilor în urină. Prostatita cronică bacteriană este o formă de prostatită de lungă durată (prostatita acută netratată sau recidivantă), asociată cu îngustarea uretrei ce devine un focar de infecție a tractului urinar. Prostatita nebacteriană este cea mai comună și cea mai puțin cunoscută formă de prostatită. Tratamentul prostatitei nebacteriene este de obicei individual și în funcție de simptome
Prostatită () [Corola-website/Science/329266_a_330595]
-
zile consecutive, și mai mult de 5 ori pe an, al acestor ceaiuri, poate afecta ficatul. Prostatodinia este o afecțiune neinflamatorie, neinfecțioasă, ce se caracterizează prin simptome și semne de prostatită și/sau dureri sau disconfort în regiunea pelviană. Prostatita acută și cea cronică bacteriană se tratează de obicei cu antibiotice din categoria Fluorochinolonelor: Ciprofloxacină, Levofloxacină. 1. Un extract din fructul unui palmier pitic Saw palmetto ("Serenoa repens") are efecte relaxante și în unele cazuri reduce semnificativ simptomele prostatitei. 2. Cura
Prostatită () [Corola-website/Science/329266_a_330595]
-
Pruritul anal idiopatic este de obicei cauzat de asocierea contaminării fecale a tegumentelor perianale cu traumatismul local. Monitorizarea ambulatorie a regiunii anorectale a arătat o relaxare exagerată tranzitorie a sfincterului intern, care predispune la scurgeri fecale în pruritul idiopatic. Diaree acuta la o persoană sănătoasă poate irita perineul, din cauza ștergerii frecvente a regiunii anale. Cantități mici de fecale duc la contaminare repetată a tegumentului perianal provocând în continuare o iritație. Apare un ciclu prurit-grataj, care menține traumatizarea tegumentului perianal. Pacienții cu
Prurit anal () [Corola-website/Science/328558_a_329887]
-
semne generale. Atașarea viermilor adulți de mucoasa intestinală poate provoca ulcerații mici ale mucoasei intestinale și poate duce la o inflamație locală ușoară a intestinului, însă leziunile mecanice sunt nesemnificative. Uneori "Enterobius vermicularis" pătrunde în apendice, unde poate provoca apendicită acută sau cronică. Femelele gravide, aflate pe mucoasa anală și pe tegumentele perianale, prin mușcăturile și mișcările lor târâtoare, provocă un prurit, principalul simptom al bolii. Acest simptom variază în intensitate în funcție de sensibilitatea individuală și de posibilitatea existenței unei componente alergice
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
migrării lor de la anus spre tractul urogenital, viermii pot vehicula germeni, cum ar fi colibacilii ("Escherichia coli"). La bărbat, cazuri de prostatită au fost descrise. Oxiurii pot penetra în uretra masculină, după un raport sexual anogenital, și provoca o inflamație acută. "Enterobius vermicularis" poate pătrunde în apendice, unde provocă o apendicită acută sau cronică. Prezența oxiurilor la acest nivel explică cele 40% din apendicitele acute la care nu se constată un obstacol evident. Prezența oxiurilor în apendicele ileocecal a fost observată
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
cum ar fi colibacilii ("Escherichia coli"). La bărbat, cazuri de prostatită au fost descrise. Oxiurii pot penetra în uretra masculină, după un raport sexual anogenital, și provoca o inflamație acută. "Enterobius vermicularis" poate pătrunde în apendice, unde provocă o apendicită acută sau cronică. Prezența oxiurilor la acest nivel explică cele 40% din apendicitele acute la care nu se constată un obstacol evident. Prezența oxiurilor în apendicele ileocecal a fost observată mult timp în urmă, dar rolul lor în patogeneza apendicitei acute
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
descrise. Oxiurii pot penetra în uretra masculină, după un raport sexual anogenital, și provoca o inflamație acută. "Enterobius vermicularis" poate pătrunde în apendice, unde provocă o apendicită acută sau cronică. Prezența oxiurilor la acest nivel explică cele 40% din apendicitele acute la care nu se constată un obstacol evident. Prezența oxiurilor în apendicele ileocecal a fost observată mult timp în urmă, dar rolul lor în patogeneza apendicitei acute este un subiect controversat. Prevalența prezenței oxiurilor în piesele anatomice din apendicectomii variază
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
acută sau cronică. Prezența oxiurilor la acest nivel explică cele 40% din apendicitele acute la care nu se constată un obstacol evident. Prezența oxiurilor în apendicele ileocecal a fost observată mult timp în urmă, dar rolul lor în patogeneza apendicitei acute este un subiect controversat. Prevalența prezenței oxiurilor în piesele anatomice din apendicectomii variază între 2,5-8,1%. Frecvența maximă a oxiuriazei apendiculare a fost constată înainte de vârsta de 15 ani. În cele mai multe cazuri, apendicele prezintă semne cronice sau subacute de
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
prezenței oxiurilor în piesele anatomice din apendicectomii variază între 2,5-8,1%. Frecvența maximă a oxiuriazei apendiculare a fost constată înainte de vârsta de 15 ani. În cele mai multe cazuri, apendicele prezintă semne cronice sau subacute de inflamație, rareori semne de apendicită acuta, catarală, flegmonoasă sau supurată. Oxiurii sunt de multe ori endoluminali (90% din cazuri), rareori intraparietali, deoarece ei nu pot penetra mucoasa decât în cazul în care aceasta este lezată. Majoritatea autorilor consideră că oxiurii sunt responsabili pentru tabloul dureros apendicular
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
pentru tabloul dureros apendicular funcțional, dar nu pentru apendicita organică și recomandă un tratament simplu antiparazitar în apendicopatia oxiurică. Atunci când paraziții ajung în cavitatea peritoneală, ei determină o peritonită pelviană și formarea unor granuloame. Oxiurii pot provoca o ileocolită eozinofilică acută, ulcerații ileale și colice, care pot mima boala Crohn la un examen endoscopic. Aceste forme invazive intestinale a oxiuriazei au loc atunci când există deja alte leziuni ale mucoasei. Uneori poate fi găsit un colon iritabil. A fost descris un caz
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
din navari și basci singurele zone care mai aminteau de vechile orânduiri de autoguvernare. Mai târziu, în secolul al XIX-lea, bascii s-au remarcat prin inițierea unor dezbateri intelectuale care să rezolve problema minoritară ce se contura tot mai acut. Momentul cel mai semnifictiv care a dus la imposibilitatea de a mai rezolva acest conflict s-a produs probabil în urma Războiului Carlist din 1872-1876, când bascii au început să fie reprezentați și percepuți ca un popor barbar, legat puternic de
Conflictul din Țara Bascilor () [Corola-website/Science/328686_a_330015]
-
HUST) și Masterul « Energii Curate și Regenerabile » al ParisTech (CARE), destinat studenților ce au obținut deja o diplomă în domeniul ingineriei sau într-un alt domeniu pertinent din punct de vedere științific, în discipline în care China duce o lipsă acută de cadre și ingineri calificați. Limba de predare este engleza, majoritatea profesorilor fiind europeni, însă sunt și profesori chinezi. Domeniile de studiu sunt energia solara (fotovoltaică și termică), energia eoliană, biomasa, geotermia, hidrogen și stocarea de energie, precum și eficacitatea energetică
Institutul Euro-Chinez pentru Energii Curate și Regenerabile () [Corola-website/Science/328799_a_330128]
-
aprilie, însoțită fiind de Dunois și alți comandanți francezi cunoscuți. Seară a fost aleasă pentru a evita ciocnirea cu inamicul. După eșuarea tratativelor cu William Gladsdale la Tourelle, a început pregătirea pentru scoaterea asediului. La data de 4 mai a acut loc prima ciocnire serioasă între apărătorii orașului și englezi. În dimineața zilea, Jean de Dunois și Étienne de Vignolles au condus atacul asupra bastionul englez Saint-Loup. Acesta era bine protejat, fiind apărat de 300-400 de soldați englezi. Ioana, care a
Asediul Orléans-ului () [Corola-website/Science/328826_a_330155]
-
și cancerigenă. Aflatoxina B este un toxic hepatic și precarcinogen, care inhibă sinteza de ARN mesager și induce formarea de tumori primitive ale ficatului (carcinom hepatocelular). În mai multe țări subdezvoltate, cum sunt Taiwan, India, Kenya aflatoxinele pot provoca îmbolnăviri acute la oameni (aflatoxicoze) care se manifestă prin dureri abdominale, vomă, edem pulmonar, convulsii, comă și uneori chiar moartea prin edem cerebral; apar leziuni la nivelul ficatului, rinichilor și inimii. Principalul producător de aflatoxine este "Aspergillius flavus", un mucegai din încrengătură
Aflatoxine () [Corola-website/Science/328840_a_330169]
-
într-o formă hidroxilată numita aflatoxina M sau M. Aflatoxinele M și M se regăsesc ulterior în lapte. Prezența fungilor "Aspergillius flavus" sau "Aspergillius parasiticus" într-o anumita probă nu indică faptul că proba conține niveluri ridicate de aflatoxine. Intoxicație acută a animalelor și omului cu cantități mari de aflatoxină se manifestă prin depresie, anorexie, diaree, insuficiență hepatică acută, icter, hemoragii, anemie și poate duce la moarte. La doze mari moartea poate surveni în câteva ore sau câteva zile, în funcție de doză
Aflatoxine () [Corola-website/Science/328840_a_330169]