41,971 matches
-
și Bogdan Petriceicu Hasdeu (sculptor Vasile Ionescu-Varo), Mihai Eminescu, Ion Creangă, A.D. Xenopol și Miron Costin (sculptor Richard Hette), Vasile Conta și Petru Poni (sculptor Ion Mateescu). După al Doilea Război Mondial clădirea a fost naționalizată, în ea mutându-se Biblioteca Universității care a înglobat fondul bibliotecii Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I”, devenind Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”. În 1947, Comisia de armistițiu a ordonat distrugerea Monumentului Unirii aflat în imediata vecinătate. Locul a rămas liber până în 1957 când a fost
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
Ionescu-Varo), Mihai Eminescu, Ion Creangă, A.D. Xenopol și Miron Costin (sculptor Richard Hette), Vasile Conta și Petru Poni (sculptor Ion Mateescu). După al Doilea Război Mondial clădirea a fost naționalizată, în ea mutându-se Biblioteca Universității care a înglobat fondul bibliotecii Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I”, devenind Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”. În 1947, Comisia de armistițiu a ordonat distrugerea Monumentului Unirii aflat în imediata vecinătate. Locul a rămas liber până în 1957 când a fost mutată aici statuia lui Mihai Eminescu
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
și Miron Costin (sculptor Richard Hette), Vasile Conta și Petru Poni (sculptor Ion Mateescu). După al Doilea Război Mondial clădirea a fost naționalizată, în ea mutându-se Biblioteca Universității care a înglobat fondul bibliotecii Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I”, devenind Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”. În 1947, Comisia de armistițiu a ordonat distrugerea Monumentului Unirii aflat în imediata vecinătate. Locul a rămas liber până în 1957 când a fost mutată aici statuia lui Mihai Eminescu, amplasată inițial în fața Universității.
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
spiritual al lumii elenistice. Două notabile realizări în domeniu sunt legate de numele lui Ptolemeu I. Prima a fost punerea bazelor complexului „Muzeion", un centru al activității științifice și culturale prevăzut cu un observator astronomic, o grădină zoologică și celebra bibliotecă din Alexandria. După exemplul lui Antigonos Monophtalmos care-și luase, în 307 î.e.n, titlul de rege al Asiei, în 305 î.e.n, Ptolemeu Lagos își luă titIul de rege al Egiptului, devenind Ptolemeu I, foudatorul dinastiei Lagizilor
Ptolemeu I Soter () [Corola-website/Science/330372_a_331701]
-
al Asiei, în 305 î.e.n, Ptolemeu Lagos își luă titIul de rege al Egiptului, devenind Ptolemeu I, foudatorul dinastiei Lagizilor. Trebui, în 305 i.e.n., să facă din nou față atacului lui Antigonos, pe care-l respinse. Crearea celebrei biblioteci îi este atribuită, în general, lui Ptolemeu al II-lea; acesta, însă, doar a îmbogățit-o. (Biblioteca număra, la un moment dat, 500 000, după alții 700 000, de manuscrise) în vremea lui Ptolemeu I, mai exact în 307 î.e.n.
Ptolemeu I Soter () [Corola-website/Science/330372_a_331701]
-
Ptolemeu I, foudatorul dinastiei Lagizilor. Trebui, în 305 i.e.n., să facă din nou față atacului lui Antigonos, pe care-l respinse. Crearea celebrei biblioteci îi este atribuită, în general, lui Ptolemeu al II-lea; acesta, însă, doar a îmbogățit-o. (Biblioteca număra, la un moment dat, 500 000, după alții 700 000, de manuscrise) în vremea lui Ptolemeu I, mai exact în 307 î.e.n., s-a refugiat la Alexandria Demetrios din Phaleron, om politic și filosof atenian, tiran al Atenei între
Ptolemeu I Soter () [Corola-website/Science/330372_a_331701]
-
în vremea lui Ptolemeu I, mai exact în 307 î.e.n., s-a refugiat la Alexandria Demetrios din Phaleron, om politic și filosof atenian, tiran al Atenei între 317 - 307 î.e.n.; acosta 1-a convins pe Ptolemeu I să organizeze o bibliotecă și a fost și primul ei custode. El a murit în 282 î.e.n., la Busiris, unde fusese exilat de Ptolemeu al 11-lea, in 283 î.e.n., când acesta s-a urcat pe tronul Lagizilor. A doua a fost ridicarea pe
Ptolemeu I Soter () [Corola-website/Science/330372_a_331701]
-
a moșteni principatul de Wolfenbüttel de la tatăl său în 1735. La sugestia preotului său, a fondat în 1745 "Collegium Carolinum", actuala Universitate Tehnică din Brunswick. De asemenea, el l-a angajat pe Gotthold Ephraim Lessing ca librar al "Bibliotheca Augusta", biblioteca ducală. Karl a încercat să promoveze dezvoltarea economică a statului său, de exemplu, el a fondat Compania de porțelanuri Fürstenberg și a decretat asigurarea obligatorie de incendiu. Cu toate acestea, el nu a reușit să țină finanțele de stat sub
Karl I, Duce de Brunswick-Wolfenbüttel () [Corola-website/Science/330409_a_331738]
-
și obiecte memoriale legate de Revoluția de la 1848, Memorandum, Unirea de la 1 Decembrie 1918); periodice - cărți; colecții de etnografie și artă populară (port, țesături, ceramică, icoane pe lemn și sticlă, obiecte din metal și lemn); numismatică (antică, medievală și modernă); bibliotecă (55.000 volume).
Muzeul Național al Unirii () [Corola-website/Science/330431_a_331760]
-
sfârșitul mileniului al II-lea, în pași echidistanți în scară logaritmică cu baza 10. Cu alte cuvinte, dimensiunile liniare a două cadre succesive cresc (sau descresc) cu un factor 10. În 1998, filmul "Powers of Ten" a fost selectat de Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii pentru a fi păstrat în National Film Registry, ca fiind „cultural, istoric sau estetic semnificativ”. Într-o după amiază însorită de început de octombrie, o pereche de tineri face un picnic pe pajiște într-un parc din Chicago
Powers of Ten () [Corola-website/Science/330427_a_331756]
-
o distanță 15 - 20 metri una de cealaltă , 3 persoane au decedat, iar alte 183 au fost rănite (din care 17 se află în stare critică, iar alte 25 în stare gravă). O a treia explozie a avut loc la Biblioteca J.F. Kennedy din Boston, după aproximativ două ore. Nu există informații despre eventuale victime în al treilea incident. Încă două dispozitive explozive au fost depistate în oraș și au fost dezamorsate, anunță surse din cadrul serviciilor de intervenție citate de CNN
Atentatul de la maratonul din Boston () [Corola-website/Science/329086_a_330415]
-
comunist din Țara Făgărașului, deținuți politici, Făgărașul devenind una din "închisorile din sistemul Gulagului românesc". În anii care au urmat (1965-1977) au fost făcute lucrări de reparații, restaurare și conservare. În prezent, cetatea adăpostește Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, precum și Biblioteca Municipală.
Cetatea Făgărașului () [Corola-website/Science/329105_a_330434]
-
O carte pe zi, Vestea de Mehadia, Carte și Arte, Pași, Revista Multiculturală, Conexiuni creștine contemporane, Phoenixmission, Poezie.ro, Studii dacologice, Rețeaua literară, Romanian VIP, Literblog, Curierul Zilei, Obiectiv de Ialomița, Răsunetul, Rost, Egophobia, Cuvîntul Liber, Scribd, Ziarul Văii Jiului, Bibliotecă Bucureștilor, Port@Leu, Vremea, Contrasens Roșiori, Dealul melcilor, Viitorul Prezent, Tînărul învățător, Jurnal de Dîmbovița, Unirea, Magazinul românesc, Axis Libri, Lumina Lină.
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
Prin aceeași lege a fost creată și Universitatea din Varșovia. Muzeul a fost creat ca instituție de stat, primul lui director fiind numit senatorul Justinian Kartnitski. Colecțiile de bază ale muzeului erau cele din Școala Artelor Frumoase și cele din Biblioteca Publică, precum și donațiile făcute de către negustorul Petru Fiorentini ce a trăit la Varșovia. De asemnea exponatele muzeului au fost întregite cu colecția de sculptură antică a regelui Stanislaw August Poniatowski. În această perioadă este de semnalat și achiziția de către muzeu
Muzeul Național din Varșovia () [Corola-website/Science/329135_a_330464]
-
ordinului călugărilor augustini, în al cărui palat a locuit vreme de un deceniu. Se spune că, în schimb, cardinalul l-a inițiat în greaca veche. În total Eliyahu Levita a trăit la Roma vreme de 13 ani. A copiat pentru biblioteca patronului său, manuscrise ebraice din domeniul cabalisticii și a scris cartea „Sefer Habahur”, care a fost tipărită mai întâi la Roma în 1518, și apoi la Isny în 1542. A dedicat această carte, ca și „Concordanța” pe care a publicat
Eliya Levita () [Corola-website/Science/329219_a_330548]
-
popular printre turiști fac excursii de o zi de la Varșovia printre pădurile parcului, dunele de nisip, și mlaștini. Principalul centru cultural al provinciei, și, alături de Cracovia, în toată Polonia, este Varșovia, care găzduiește zeci de teatre, Filarmonica Națională, Opera Națională, Biblioteca Națională și Muzeul Național. Varșovia are multe clădiri istorice magnifice și monumente, inclusiv cele din Orașul Vechi (fondată la începutul secolului al XIV-lea), și Orașul Nou (început în secolul al XV-lea), ambii au fost aproape complet distruși în timpul
Mazovia () [Corola-website/Science/329260_a_330589]
-
foarte multe activități educaționale și culturale, conduse de organizațiile secrete. Au fost create spitale, bucătării publice, orfelinate, centre de refugiere, facilități de recreere și un sistem de educație. Câteva școli erau ilegale și funcționau sub forma unor bucătării. Existau și biblioteci secrete, clase pentru copii și chiar o orchestră simfonică. Rabinul Alexander Zusia Friedman, secretarul general al Israelului din Polonia, a fost unul dintre liderii Tora din Ghetoul Varșoviei. A organizat o rețea secretă de școli religioase cum ar fi, școala
Ghetoul Varșoviei () [Corola-website/Science/329248_a_330577]
-
și poate să însemne Nina Arbore în arta românească și în dezvoltarea culturii secolului al XX-lea. Operele sale au fost incluse în multiple colecții publice: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă București, Muzeul Municipiului București, Bibliotecă Academiei Române etc. Mottoul după care lucra: „Urăsc tot ce-i vulgar și insistent, caut măreție și seriozitate clasică”. Debutează cu trei lucrări: Pălăria verde, Portret, Un bătrân, la Salonul Oficial al Artiștilor în Viață, București, 1912. În pictură, îndeosebi în
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
nu este urmărită în mod special, se poate totuși face cu ajutorul unui modul existent. Datorită adaptabilității, FreeCAD ar putea deveni folositor într-o plajă mai largă că cea în care este folosit la momentul actual. FreeCAD face uz de alte biblioteci cu sursă deschisă printre openCASCADE, Coin3D (o incarnare a openInventor), folosește Qt și Python pentru programare și scripting. Se considera extinderea performanțelor FreeCAD și în sectorul AEC, adăugarea de funcționalități BIM împreună cu un modulul arhitectural, extinderea suportului parțial pentru importul
FreeCAD () [Corola-website/Science/329318_a_330647]
-
a fost, de asemenea, perioada în care cercul de consilieri și șefi de cabinet au înconjurat cuplul prezidențial, denaturând informația spre și de la ei și ducînd la executarea lor în 1989. În 1985, Lăzărescu a fost numit responsabil de proiectul Bibliotecii Naționale, neterminat la moartea sa după o lună de comă, pe 27 noiembrie 1986.
Cezar Lăzărescu () [Corola-website/Science/328565_a_329894]
-
pentru marele cneaz Mihail Iaroslavici în 1305. Manuscrisul prezintă istoria de până la 1305, dar din motive necunoscute perioadele 898-922, 1263-1283 și 1288-1294 sunt omise. Manuscrisul a fost găsit și achiziționat de contele Alexei Musin-Pușkin în 1792 și oferit mai apoi Bibliotecii Naționale a Rusiei din Sankt Petersburg. Letopisețul Ipatiev datează din secolul al XV-lea. El incorporează numeroase informații din cronici kievene și galițiene din secolul al XII-lea, pierdute în prezent. Letopisețul este scris în dialectul estic al limbii slavone
Cronica vremurilor trecute () [Corola-website/Science/328594_a_329923]
-
religioasă este Votivkirche, care a fost construită după ce împăratul Franz Joseph a fost salvat în 1853 dintr-o tentativă de asasinat. Palatul Hofburg a fost prelungit cu o anexă, "Neue Hofburg" (Noul Hofburg), care adăpostește astăzi Muzeul de Etnologie și Biblioteca Națională a Austriei. Pe partea cealaltă a străzii, se află "Kunsthistorisches Museum" (Muzeul de Istorie a Artei) și "Naturhistorisches Museum" (Muzeul de Istorie Naturală), care au fost construite pentru colecțiile imperiale. Inițial, el ar fi trebuit să fie o aripă
Ringstraße () [Corola-website/Science/328616_a_329945]
-
În: "Amelia Pavel. Pictură românească interbelică". București, Meridiane, 1996, p. 112-113. Enea, Nicu. Flori. [Reproducere]. În: "Județul Bacău. "Bacău, Consiliul Județean; Muzeul de Artă și Etnografie Bacău, 1996, p. 93. Centenar Nicu Enea. 28 mai 1997. [Mapă ex libris]. Bacău, Bibliotecă Județeană “C. Sturdza”, 1997. Kalmuski, Doru. Radiografia unui destin artistic. [Nicu Enea]. Bacău, Muzeul de Artă, 1997. 107 p. Frunzetti, Ion. Despre melosul picturii moldoveanului Nicu Enea. Prefață catalogului expoziției Nicu Enea, Bacău, 1966. În: "Ion Frunzetti. Prietenii mei artiștii
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
pictată de Nicu Enea între anii 1937-1938]. "Deșteptarea", 10, nr. 2467, 13 iul 1998, p. 6. "Notă:" "Lucrarea a fost constituită pe baza unor materiale (cataloage, pliante, fotocopii, pagini de ziar) puse la dispoziție de domnul Viorel Savin, scriitor, directorul Bibliotecii Județene “C. Sturdza”, fost muzeograf la Casa memoriala “Nicu Enea”, dar cuprinde și descrieri bibliografice ale materialelor apărute în publicații periodice și volume din colecțiile Bibliotecii “C. Sturdza”. Criteriul de organizare al referințelor este cronologic."
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
pliante, fotocopii, pagini de ziar) puse la dispoziție de domnul Viorel Savin, scriitor, directorul Bibliotecii Județene “C. Sturdza”, fost muzeograf la Casa memoriala “Nicu Enea”, dar cuprinde și descrieri bibliografice ale materialelor apărute în publicații periodice și volume din colecțiile Bibliotecii “C. Sturdza”. Criteriul de organizare al referințelor este cronologic."
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]