41,971 matches
-
a lumii școlare și un pasionat cercetător al trecutului Blajului, pe care și-l dorea reînviat. A avut o deosebită iubire pentru Blaj după cum el însuși mărturisea: am prețuit Blajul istoric, și l-am venerat cu ardoare. A fost directorul Bibliotecii Centrale din Blaj, între 1919-1927, întocmind un prim regulament al Bibliotecii Centrale Arhidiecezane. În cei peste 30 de ani de activitate publicistică a scris multe și variate articole, cărți de popularizare, a ținut conferințe în cadrul Astrei și a colaborat la
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
care și-l dorea reînviat. A avut o deosebită iubire pentru Blaj după cum el însuși mărturisea: am prețuit Blajul istoric, și l-am venerat cu ardoare. A fost directorul Bibliotecii Centrale din Blaj, între 1919-1927, întocmind un prim regulament al Bibliotecii Centrale Arhidiecezane. În cei peste 30 de ani de activitate publicistică a scris multe și variate articole, cărți de popularizare, a ținut conferințe în cadrul Astrei și a colaborat la mai toate revistele și ziarele ce apăreau în Transilvania. Și-a
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
îi telefonează lui Rogers, prietenul său hacker de la CIA, și îi cere să spargă proiectul MK Ultra și să-l oprească pentru totdeauna. Jack și Anya pun la cale un plan. Agentul stabilește o întâlnire cu Waters și Schmitt la Biblioteca centrală, iar femeia îl anunță pe Jensen. După primirea acestui telefon, omul lui Jensen îl ucide pe Urich. După ce ies din casă, Jack și Anya sunt urmăriți de un elicopter din care se trage asupra lor, dar fostul agent CIA
Maestrul din umbră () [Corola-website/Science/328646_a_329975]
-
după programul imaginat de Albert Ilg (lista prezintă statuile de la stânga la dreapta): Aripa sălii de bal cu o sală de bal de aproximativ 1.000 m² aparține Centrului de conferințe de la Hofburg. O mare parte din este utilizată de Biblioteca Națională a Austriei. Aici se află sala de lectură a bibliotecii și Muzeul papirusului și Colecția de papirusuri. În plus, mai multe departamente ale Muzeului de Istorie a Artei sunt adăpostite în Noul Hofburg: Ephesos-Museum, Hofjagd- und Rüstkammer (una dintre
Noul Hofburg () [Corola-website/Science/328662_a_329991]
-
la dreapta): Aripa sălii de bal cu o sală de bal de aproximativ 1.000 m² aparține Centrului de conferințe de la Hofburg. O mare parte din este utilizată de Biblioteca Națională a Austriei. Aici se află sala de lectură a bibliotecii și Muzeul papirusului și Colecția de papirusuri. În plus, mai multe departamente ale Muzeului de Istorie a Artei sunt adăpostite în Noul Hofburg: Ephesos-Museum, Hofjagd- und Rüstkammer (una dintre cele mai importante colecții de arme din lume), Sammlung alter Musikinstrumente
Noul Hofburg () [Corola-website/Science/328662_a_329991]
-
Mihail Damascene. Copia V nu este datată. Există și un al patrulea manuscris, o copie incompletă ( M=codex Mutinensis gr. 179"), a manuscrisului P făcută de Andrea Darmari în 1560 - 1586. Două manuscrise (P și F) se află în custodia Biblioteca Națională a Franței din Paris, al treilea (V) se află la Biblioteca Apostolică Vaticană, iar ultimul t (M) este păstrat în Modena. Textul original în limba greacă a fost publicat integral de șapte ori. Ediția princeps, care se baza pe
De Administrando Imperio () [Corola-website/Science/328661_a_329990]
-
manuscris, o copie incompletă ( M=codex Mutinensis gr. 179"), a manuscrisului P făcută de Andrea Darmari în 1560 - 1586. Două manuscrise (P și F) se află în custodia Biblioteca Națională a Franței din Paris, al treilea (V) se află la Biblioteca Apostolică Vaticană, iar ultimul t (M) este păstrat în Modena. Textul original în limba greacă a fost publicat integral de șapte ori. Ediția princeps, care se baza pe manuscrisul V, a fost publicată în 1611 de către Johannes Meursius, el fiind
De Administrando Imperio () [Corola-website/Science/328661_a_329990]
-
Manchette, Pascal Quignard, Michel Tournier, Patrick Modiano, Jean-Marie Gustave Le Clézio, Lydie Salvayre und Édouard Glissant. Compania a realizat în anul 2003, cu 1000 de angajați vanzări de 226 de milioane de euro. În anul 2011, a fost organizată la Bibliotecă Națională a Franței o expoziție cu istoricul editurii, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la înființare.
Éditions Gallimard () [Corola-website/Science/328706_a_330035]
-
de băieți din Buzău. Valeriu Pantazi învățase să scrie și să citească de la 4 ani. Mama lui așteptându-și soțul de pe front, l-a învățat tainele scrisului, cititului și limba franceză învățată la Pension. Încă de pe atunci copilul citea din biblioteca bunicului „Misterele Parisului”, „Aventurile submarinului Dox”, „Viața lui Alexandru cel Mare” și alte cărți de istorie. Adolescent fiind a scris două romane și câteva poezii pe niște caiete care s-au pierdut. La liceu s-a remarcat la istorie, limba
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
în haremul sultanului Murad al II-lea al Imperiului Otoman. Coasta situată între Salonic și peninsula Kassandra a fost numită "„Kalamarija”" după ea -- "„Maria cea Bună”." Mara și rudele ei sunt menționați în „"Dell' Imperadori Constantinopolitani"”, un manuscris păstrat în Biblioteca Vaticanului. Documentul este cunoscut și sub numele de „manuscrisul Massarelli”, pentru că a fost găsit în documentele lui Angelo Massarelli (1510-1566). Masarelli este bine cunoscut prin funcția să de secretar general al Conciliului de la Trento, care a înregistrat evenimentele și discuțiile
Mara Branković () [Corola-website/Science/328758_a_330087]
-
Vaslui - d. 18 mai 1911, Iași) a fost un scriitor român, asociat cu semănătorismul. A urmat și absolvit Școala normală „Vasile Lupu” din Iași, ulterior fiind învățător la Școala Cursești, comuna Ivănești. A înființat, în 1897, împreună cu Mihai Pastia, prima bibliotecă sătească din județul Vaslui. În 1902 pleacă la Bruxelles cu o bursă de studii și obține titlul de doctor în științe juridice. A urmat, de asemenea, cursurile Institutului „Hautes Études” din Paris. Revenit în țară, va fi, pe rând, profesor
Ioan Adam (scriitor) () [Corola-website/Science/328770_a_330099]
-
două corpuri, primul ridicat la începutul secolului al XX-lea, cel de-al doilea ridicat între anii 1926-1932, pe spațiul actualei piețe. Casa Națională a fost realizată după proiectul arhitectului Konrad Bittner și a reprezentat sediul instituțiilor culturale ale Sucevei: Biblioteca Centrală, Muzeul orașului Suceava și Muzeul „Porumbescu”, Școala Română și Însoțirea orășenilor români, Casinoul funcționarilor români. Lucrările de excavare executate în anul 2011 în vederea construirii parcării subterane au scos la iveală fundațiile acestui imobil care a fost cândva reprezentativ pentru
Piața 22 Decembrie din Suceava () [Corola-website/Science/328797_a_330126]
-
trăiește într-o stare de amorțeală intelectuală și de acțiune, Daniel ajunge la concluzia că singura soluție rămâne colaborarea cu regimul. El îi cere lui Victor să-l ducă la institut pentru a fi reeducat. Înainte de plecare, Daniel îi dăruiește biblioteca sa tânărului Grégoire. El stă trei ani la institut, fiind reeducat de profesorul Fontaine (Mircea Albulescu). Succesul reeducării are ca efect publicarea cărții sale și numirea sa în postul de consilier principal al guvernatorului. Inadaptatul intelectual Jean Elby, singurul eșec
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
de criticul Radu Popescu, pe manșetele copertei. În cursul vieții autorului au avut loc două reeditări ale acestui roman: ed. a II-a (Editura pentru literatură, București, 1966, 260 p.) și ed. a III-a (Editura pentru literatură, București, Colecția Biblioteca pentru toți, 1968, 302 p.). Mărturisirea scriitorului că romanul ar fi fost scris „dintr-o răsuflare” pe parcursul unei săptămâni, adică de luni dimineața până sâmbătă „către ora șase”, se referă probabil doar la o primă versiune, ce ar fi fost
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
la Cairo un tipar arab, pe care îl furase de la Vatican. A fost primul tipar arab de pe Valea Nilului. Napoleon l-a utilizat pentru publicarea unor broșuri de propagandă în arabă. În plus, a înființat o academie literară cu o bibliotecă. Până atunci, populațiile din lumea arabă duceau în general o viață închisă, tradițională, nefiind interesați de progresele lumii de afară sau de schimbare. Acest contact cu Occidentul a constituit un prim impact care a declanșat mișcarea intelectuală ce a marcat
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
este o parte integrantă a Europei. Aceste școli nu aveau dotări adecvate, nu aveau destule cadre didactice specializate și nici un număr suficient de manuale în arabă, limba de predare. O singură instituția creată de Ismă'īl s-a consolidat ulterior: biblioteca națională, pe care a inițiat-o cu câteva cărți strânse din palate și moschei și care acum conține peste o jumătate de milion de volume. În timpul lui Ismă'īl, la Asiut a fost întemeiat (1865) un colegiu american, care încă
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
lui Congar « Vraie et fausse réforme dans l’Église » a contribuit, în mod cert, la posibilitatea însăși ținerii Conciliului Vatican II și se raportează faptul că Angelo Roncalli, viitorul Ioan al XXIII-lea, păstra această lucrare adnotată cu grijă în biblioteca sa. Începând din februarie 1952 Congar a trebuit să prezinte cenzurii cele mai mărunte texte și referate ale sale. În 1953, a publicat o nouă lucrare de importanță în opera sa, « Jalons pour une théologie du laïcat », lucrare care trece
Yves Congar () [Corola-website/Science/328839_a_330168]
-
al XIII-lea, a documentului realizat la începutul secolului al III-lea de Castorius. Acest document ar putea fi și o copie a hărții Imperiului lui Agrippa destinată socrului său, împăratul Augustus. Donată umanistului Konrad Peutinger, ea este astăzi la biblioteca din Viena, în Austria. În 11 file (6,80 m pe 0,34 m în total), Tabula Peutingeriana reprezintă lumea cunoscută în epocă, din Anglia în Africa de Nord și de la Atlantic în India. În secolul al XIX-lea, aproape de Roma, în
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
fost elev de al său o diplomă de onoare într-un cadru festiv - la căminul cultural, ca o dovadă de mare cinste a recunoașterii muncii depuse între anii 1929 - 1932. Prilejul a fost și o ocazie ca dascălul să doneze bibliotecii Căminului cultural din Bozed (căreia i-au fost puse bazele cu 40 de ani în urmă de către maioreștean), un număr de 500 de volume. s-a stins din viața la vârsta de 68 de ani, în 28 octombrie 1973. La
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
Bozed a reușit mobilizând ajutorul sătenilor și sprijinul administrației locale, să repare și să igienizeze clădirea școlii din localitate, după cum a reușit cu resurse proprii dotarea cu material didactic, înjghebarea unui început de muzeu școlar și punerea bazelor unei viitoare biblioteci școlare Pasiunea sa de culturalizare a lumii satului s-a materializat aici prin organizarea la început a unei echipe de tineret cu care a participat la serbări și comemorări, după care munca a continuat - sprijinită de un comitet local, prin
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
prezentat de elevii școlii. Rezultatele practice s-au văzut când în Bozed în urma cursurilor de alfabetizare ale adulților mulți au învățat scrisul și cititul, precum și când a fost plantată vița de vie pe terenuri altădată degradate și, a apărut prima bibliotecă sătească. Efortul său principal pe perioada în care a predat, a fost îndreptat spre ridicarea și prosperitatea satului natal, dar totuși "Iustin Handrea" a avut și în alte sate realizări de seamă. Astfel la Văleni fiind în funcția de director
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
nou post de învățător la scurt timp după venirea sa, după cum a înființat grădinița - cu o cantină pentru copiii săraci (lucru cu totul nou în acea epocă). Deasemeni a înzestrat școala cu un aparat de radio, a pus bazele unei biblioteci, a creat o pepinieră de pomi și o prisacă pentru albine, a desfășurat o campanie pentru plantarea de pomi fructiferi; a inițiat creșterea iepurilor și a porumbeilor de casă și a înființat un cămin cultural. Cea mai de seamă realizare
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
1944 cartea "Figuri ardelene". În această perioadă colecțiile învățătorului au fost transferate mai întâi la Făgăraș și apoi la București, la „Muzeul Satului”, de unde o parte se vor reîntoarce la Maiorești, de unde la moartea sa (1973) au fost cedate, alături de biblioteca sa, noului înființat muzeu din Reghin.
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
fost doctor docent al Universității din Lvov. În 1881 a primit funcția de profesor succesor lui Jagici la catedra de slavistică din Berlin. La Universitatea din Berlin a predat până în 1924. În 1889/1890 Brückner a descoperit „Predicile cruciaților” în Biblioteca din Petersburg, pe care le-a editat într-un volum și publicat. Înafară de asta Brückner a creat moștenirea literară pe la sfârșitul secolului XIX după poetul baroc Wacław Potocki. După primul război mondial din 1924 conducerea universității i-a adus
Aleksander Brückner () [Corola-website/Science/329402_a_330731]
-
Educație Publică- până în 1833, Asociația pentru Cărți Elementare- din 1810 ( președinte între anii 1810-1823). În anul 1812 s-a alăturat Confederației Generale a Regelui Polonez. Între anii 1816-1818 a predat la Universitatea din Varșovia, din 1818 a fost director al Bibliotecii Publice a Universității, extinzându-și înainte de toate colecția de cărți antice. În 1831 Biblioteca a avut în posesie peste 133 de mii de volume- a fost între timp cea mai mare bibliotecă din ținuturile poloneze. În anul 1819, Linde a
Samuel Bogumił Linde () [Corola-website/Science/329419_a_330748]