43,048 matches
-
Ciclonului Sidr. Publicația "People en Español" a desemnat-o pe Shakira, în numărul său din decembrie 2008-ianuarie 2009, personalitatea anului în domeniul activităților umanitare în cadrul distincțiilor Las Estrellas del Año. Pe data de 7 decembrie 2009 solista a susținut un discurs referitor la activitățile sale umanitare, în cadrul Universității Oxford. În timpul petrecut în incinta instituției artista a declarat următoarele: „acesta este modul în care vreau să fim văzuți de tinerii anului 2060: Faptul că misiunea noastră care vine în sprijinul păcii mondiale
Shakira () [Corola-website/Science/311634_a_312963]
-
lui Dej, a pus cercetătorii să caute prin arhive și să descopere până la urmă că "Grivița Roșie" era un fals istoric, o falsă legendă, iar celebrul trăgător al sirenei, Vasile Roaită, un "idol fals". Dispariția subită a lui Roaită din discursul propagandistic al PCR nu s-a datorat, așa cum s-a speculat în epocă, nevoii lui Ceaușescu de a fi singurul erou din ilegalitate, ci unei descoperiri neașteptate făcută de istoricii comuniști în arhivele Siguranței: Vasile Roaită nu numai că nu
Vasile Roaită () [Corola-website/Science/311671_a_313000]
-
Vasile Bîgu, Vasile Negoiță și Iacob Coțoveanu. Ei au fost acuzați de Gheorghiu-Dej și Gheorghe Vasilichi (susținuți, între alții, de Vasile Vîlcu, Simion Bughici, Mihai Burcă, Ștefan Voicu, Barbu Zaharescu, Ofelia Manole și chiar de soția lui Răceanu, Ileana Răceanu). Discursul cu principalele acuzații împotriva lui Doncea și a celorlalți veterani a fost rostit de Nicolae Ceaușescu. Un alt lider comunist, Leonte Răutu, i-a acuzat și de faptul că se pronunțaseră pentru o linie revizionistă și își exprimaseră simpatia pentru
Constantin Doncea () [Corola-website/Science/311672_a_313001]
-
pronaosului un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament și Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce în pictura murală maramureșeană motive decorative de inspirație barocă și rococo și un mod de reprezentare pictural și dinamic, străin tradiției post-bizantine
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
ne fut pas détruit" ("... și Parisul nu a fost distrus"). Pe 25 august, Charles de Gaulle, președintele guvernului provizoriu, și-a stabilit noul sediu în cadrul Ministerului de Război de pe strada Saint-Dominique, după care a ținut de la balconul primăriei pariziene un discurs însuflețitor în fața populației capitalei. Charles de Gaulle a amintit că Parisul a fost eliberat în primul rând prin lupta locuitorilor capitalei, cu ajutorul armatei franceze. De asemenea era amintit faptul că inamicul nu a fost înfrânt definitiv și că regiuni întinse
Eliberarea Parisului () [Corola-website/Science/311750_a_313079]
-
din mers atribuțiile defunctului guvern colaboraționist de la Vichy (1940-1944). Noua putere a unit pe 9 septembrie rezistența divizată din punct de vedere politic, care includea în acel moment anarhiști, comuniști, gaulliști și naționalști, într-o guvernare de „unanimitate națională”. În discursul său de la primăria Parisului, de Gaulle a insistat asupra necesității ca poporul francez să sprijine campania aliată în luptele pentru eliberarea restului Franței și să continue urmărirea inamicului în Benelux și Germania. De Gaulle dorea ca Franța să fie considerată
Eliberarea Parisului () [Corola-website/Science/311750_a_313079]
-
fusese rezultatul unor alegeri democratice. Totuși, la trei luni după eliberarea Parisului și la o lună după formarea „guvernului de unanimitate națională”, Uniunea Sovietică, Regatul Unit și SUA au recunoscut GPRF ca reprezentant legitim al Franței (23 octombrie 1944). În timpul discursului ținut la Paris imediat după eliberare, de Gaulle a afirmat că francezii nu trebuie să se mulțumească că, împreună cu aliații, vor fi capabili să alunge ocupantul german, ci vor trebui să-și dorească să continue lupta pe teritoriul german până la
Eliberarea Parisului () [Corola-website/Science/311750_a_313079]
-
eroi ai rezistenței executați de germani pe 16 august 1944. Istoricul francez Max Gallo a povestit evenimetele din Bois de Boulogne, iar o elevă pariziană a citit ultima scrisoare a luptătorului pentru rezistență de numai 17 ani, Guy Môquet. În timpul discursului său, președintele Sarkozy a anunțat că această scrisoare era citită în toate școlile din Franța pentru a-i cinsti pe luptătorii rezistenței. După discurs, corul Gărzii Republicane Franceze a intonat imnul partizanilor "Le Chant des Partisans". La scurtă vreme după
Eliberarea Parisului () [Corola-website/Science/311750_a_313079]
-
pariziană a citit ultima scrisoare a luptătorului pentru rezistență de numai 17 ani, Guy Môquet. În timpul discursului său, președintele Sarkozy a anunțat că această scrisoare era citită în toate școlile din Franța pentru a-i cinsti pe luptătorii rezistenței. După discurs, corul Gărzii Republicane Franceze a intonat imnul partizanilor "Le Chant des Partisans". La scurtă vreme după această ceremonie, președintele francez a călătorit la Berlin pentru a se întâlni cu cancelarul Angela Merkel, ca simbol al reconcilierii franco-germane. "La Libération de
Eliberarea Parisului () [Corola-website/Science/311750_a_313079]
-
el a afirmat că refuzul de a juca acest rol a fost cea mai mare greșeală făcută în întreaga sa carieră. Rolul a fost atribuit apoi actorului George C. Scott, care a câștigat Premiul Oscar. Filmul "Patton" începe cu faimosul discurs al generalului Patton către soldații Armatei a III-a, discurs ce are loc sub un imens steag american. În anul 1970, filmul a fost controversat pentru publicul american, pentru că prezenta clar idei războinice într-o epocă în care mulți tineri
Patton (film) () [Corola-website/Science/310997_a_312326]
-
a fost cea mai mare greșeală făcută în întreaga sa carieră. Rolul a fost atribuit apoi actorului George C. Scott, care a câștigat Premiul Oscar. Filmul "Patton" începe cu faimosul discurs al generalului Patton către soldații Armatei a III-a, discurs ce are loc sub un imens steag american. În anul 1970, filmul a fost controversat pentru publicul american, pentru că prezenta clar idei războinice într-o epocă în care mulți tineri manifestau împotriva războiului din Vietnam. Scenariștii filmului au trebuit să
Patton (film) () [Corola-website/Science/310997_a_312326]
-
american. În anul 1970, filmul a fost controversat pentru publicul american, pentru că prezenta clar idei războinice într-o epocă în care mulți tineri manifestau împotriva războiului din Vietnam. Scenariștii filmului au trebuit să înlocuiască unele cuvinte folosite de către Patton în discurs deoarece conțineau aluzii sexuale evidente și puteau duce la retragerea filmului de către autorități; în monologul de la început, cuvântul "fornicating" a înlocuit termenul "fucking" când Patton critică ziarul "Saturday Evening Post". Interesant este și faptul că vocea gravă a lui Scott
Patton (film) () [Corola-website/Science/310997_a_312326]
-
în monologul de la început, cuvântul "fornicating" a înlocuit termenul "fucking" când Patton critică ziarul "Saturday Evening Post". Interesant este și faptul că vocea gravă a lui Scott este practic opusă celei a lui Patton, care avea o tonalitate înaltă. În discursul său, Patton afirmă (atât în viață, cât și în film) că "Americanii nu au pierdut niciodată și nu vor pierde niciodată un război." Istoricul Shelby Foote a observat că acest fapt este un lucru ce stârnește mirare, deoarece bunicul lui
Patton (film) () [Corola-website/Science/310997_a_312326]
-
cetățenii de culoare nord-americani. Cele mai multe astfel de legi, și anume "Civil Rights Act", "Voting Rights Act", au fost promulgate sub președinția lui Lyndon B. Johnson. În timpul unui marș pentru libertate (28 august 1963) a pronunțat unul dintre cele mai celebre discursuri: "I have a dream" ("Am un vis"). L-a cunoscut pe John Fitzgerald Kennedy care i-a acordat sprijinul în lupta împotriva discriminării rasiale. a fost cel mai tânăr laureat al premiului Nobel pentru Pace în 1964 pentru lupta împotriva
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
1954, pe când avea 25 de ani, Martin Luther King a devenit pastor la biserica baptistă din Dexter Avenue, în Montgomery, Alabama. Ca mulți alți pastori de culoare, a fost influențat de cântecele gospel, din textele cărora va cita adesea în discursurile sale de mai târziu. Credința lui King se sprijinea pe exemplul învățăturilor evanghelice, de a-ți iubi aproapele și de a-l iubi pe Dumnezeu înainte de toate. Spre sfârșitul anilor '50, atunci când a început să militeze pentru drepturile civile ale
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
fost un succes, cu peste un sfert de milion de participanți, unul din cele mai impresionante mișcări de protest din epocă. Participanții s-au oprit în fața memorialului Lincoln din Washington DC. Cu această ocazie, Martin Luther King a ținut un discurs cu durata de cca. 17 min., cunoscut ulterior sub numele de "I Have a Dream" (Am avut un vis), discurs ce va deveni celebru. Partea cea mai cunoscută și mai citată, în care King se detașează oarecum de textul original
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
epocă. Participanții s-au oprit în fața memorialului Lincoln din Washington DC. Cu această ocazie, Martin Luther King a ținut un discurs cu durata de cca. 17 min., cunoscut ulterior sub numele de "I Have a Dream" (Am avut un vis), discurs ce va deveni celebru. Partea cea mai cunoscută și mai citată, în care King se detașează oarecum de textul original pregătit anterior, se datorează probabil Mahaliei Jackson, care i-ar fi șoptit la ureche: "vorbește-le despre vis". King a
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
că cei patru copii ai mei vor trăi într-o zi în mijlocul unei națiuni în care nu vor mai fi judecați după culoarea pielii, ci după calitățile lor."" "I Have a Dream" este considerat astăzi unul din cele mai bune discursuri din istoria Americii. Marșul ce a urmat, dar în special discursul emoționant al lui King, au contribuit din plin la promulgarea Civil Rights Act în 1964. Părintele mișcării de protest din St. Augustine, Florida, este considerat Dr. Robert B. Hayling
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
în mijlocul unei națiuni în care nu vor mai fi judecați după culoarea pielii, ci după calitățile lor."" "I Have a Dream" este considerat astăzi unul din cele mai bune discursuri din istoria Americii. Marșul ce a urmat, dar în special discursul emoționant al lui King, au contribuit din plin la promulgarea Civil Rights Act în 1964. Părintele mișcării de protest din St. Augustine, Florida, este considerat Dr. Robert B. Hayling. Fost ofițer de aviație, dr. Hayling a devenit primul dentist de
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
semn de recunoaștere a întregii sale activități în slujba populației de culoare, pentru combaterea discriminării rasiale prin proteste pașnice, în 14 octombrie 1964, Martin Luther King a primit premiul Nobel pentru pace, devenind cel mai tânăr laureat al acestuia. În discursul rostit cu această ocazie, l-a menționat pe Gandhi în calitate de pionier al luptei cu mijloace pașnice contra inechităților sociale. De altfel, l-a avut pe Gandhi drept model de-a lungul întregii sale vieți, și se pare că exemplul acestuia
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
vor ajunge în Montgomery, majoritatea renunțând pe parcurs. În 25 însă, alți protestatari se vor întoarce cu autobuze sau automobile proprii, astfel că numărul celor strânși se va ridica la 25 000 de persoane. Aici, Martin Luther King va rosti discursul "How Long, Not Long." După aceasta, King și mulțimea din jurul său se vor îndrepta spre intrarea în clădire pentru a înmâna o petiție guvernatorului George Wallace. În lipsa acestuia, petiția a fost înmânată unuia din secretari. Cele trei marșuri de protest
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
început să se pronunțe tot mai des în public contra escaladării conflictului armat din Vietnam. În 4 aprilie 1967, exact cu un an înainte să fie asasinat, în cadrul unei apariții publice la biserica Riverside din New York, King a ținut un discurs intitulat "Beyond Vietnam: A Time to Break Silence". În cadrul acestui discurs a condamnat politica americană în Vietnam, "ocupat ca o colonie americană". King se opunea războiului mai ales din rațiuni economice, susținând că acesta consuma resurse care ar fi putut
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
conflictului armat din Vietnam. În 4 aprilie 1967, exact cu un an înainte să fie asasinat, în cadrul unei apariții publice la biserica Riverside din New York, King a ținut un discurs intitulat "Beyond Vietnam: A Time to Break Silence". În cadrul acestui discurs a condamnat politica americană în Vietnam, "ocupat ca o colonie americană". King se opunea războiului mai ales din rațiuni economice, susținând că acesta consuma resurse care ar fi putut foarte bine fi folosite acasă, pentru combaterea sărăciei populației de culoare
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
vietnamezi, în mare parte copii. Toate aceste luări de poziție publice au cauzat retragerea sprijinului de care se bucura printre susținătorii albi, în principal al președintelui Lyndon B. Johnson, al liderilor de sindicat și al formatorilor de opinie din mass-media. Discursul "Beyond Vietnam" reflectă evoluția ideilor politice ale lui King în ultima perioadă a vieții sale. El vorbea despre necesitatea unor schimbări fundamentale în viața politică și economică a națiunii, pronunțându-se pentru o redistribuire mai echitabilă a resurselor, pentru a
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
particular și-a manifestat totdeauna interesul pentru socialism. King îl citise deja pe Marx, dar respingea totuși comunismul datorită ateismului declarat și totalitarismului politic al acestuia. În 15 aprilie 1967, Martin Luther King a participat și a ținut și un discurs la un marș contra războiului din Vietnam organizat în Central Park din New York. În 13 ianuarie 1968, King a făcut apel pentru un marș la Washington, contra la ce el numea "unul din cele mai crude și mai absurde războaie
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]