42,681 matches
-
și versatilitatea vocii lui Lyngstad. "Dagens Nyheter", ziarul de dimineață cu cel mai mare tiraj din Suedia, scria: "Un album de debut făcut cu profesionalism;... o personalitate discretă, dar sigură pe sine, care debordează de temperament, umor și gingășie. Și cântă într-un mod care te face să înțelegi că are ceva în cap, cu alte cuvinte, cântă într-un mod foarte inteligent. Acum înregistrează primul ei hit ajuns pe locul I în Suedia "Min Egen Stad" ("Orașul meu"). Toți ceilalți
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
scria: "Un album de debut făcut cu profesionalism;... o personalitate discretă, dar sigură pe sine, care debordează de temperament, umor și gingășie. Și cântă într-un mod care te face să înțelegi că are ceva în cap, cu alte cuvinte, cântă într-un mod foarte inteligent. Acum înregistrează primul ei hit ajuns pe locul I în Suedia "Min Egen Stad" ("Orașul meu"). Toți ceilalți viitori membri ai grupului ABBA au asigurat backgroundul vocal la acest cântec. Albumul este acum inclus în
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
ei hit ajuns pe locul I în Suedia "Min Egen Stad" ("Orașul meu"). Toți ceilalți viitori membri ai grupului ABBA au asigurat backgroundul vocal la acest cântec. Albumul este acum inclus în compilația EMI "Frida 1967-1972". Frida a continuat să cânte în cabarete, să facă turnee și să cânte la radio și televiziune. În continuare relația ei cu Andersson, și prietenia cu Björn Ulvaeus și Agnetha Fältskog au dus la formarea grupului ABBA. În 1972, după cinci ani petrecuți la EMI
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
Min Egen Stad" ("Orașul meu"). Toți ceilalți viitori membri ai grupului ABBA au asigurat backgroundul vocal la acest cântec. Albumul este acum inclus în compilația EMI "Frida 1967-1972". Frida a continuat să cânte în cabarete, să facă turnee și să cânte la radio și televiziune. În continuare relația ei cu Andersson, și prietenia cu Björn Ulvaeus și Agnetha Fältskog au dus la formarea grupului ABBA. În 1972, după cinci ani petrecuți la EMI Suedia, Lyngstad a schimbat compania de înregistrări și
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
trecut la Polar Music. Ea a înregistrat cântecul "Man vill ju leva lite dessemellan" ("Mai vrei să evadezi puțin din când în când"), care a devenit al doilea ei Nr.1 în clasamentele suedeze. La început, Lyngstad a ezitat să cânte cu prietenul ei Benny Andersson, cel mai bun prieten al acestuia Björn Ulvaeus și soția lui, Agnetha Fältskog. Primul lor proiect împreună a fost spectacolul de cabaret "Festfolk", lansat în iarna dintre anii 1970-1971. Anul următor, 'Frida' a concertat pe
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
Björn Ulvaeus și soția lui, Agnetha Fältskog. Primul lor proiect împreună a fost spectacolul de cabaret "Festfolk", lansat în iarna dintre anii 1970-1971. Anul următor, 'Frida' a concertat pe cont propriu, în timp ce ceilalți trei viitori membri ABBA au început să cânte împreună regulat. În cele din urmă, li s-a alăturat din nou. Andersson și Ulvaeus erau ocupați cu partea de producție pentru alți artiști, dar curând au descoperit calitățile vocilor combinate ale lui Lyngstad și Fältskog: ABBA a prins viață
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
organizației suedeze de mediu "Det Naturliga Steget". Organizația își dorea în rândurile ei o personalitate, pentru a ajunge mai ușor la public, iar în 1991 ea a devenit președinta organizației "Artister För Miljö" ("Artiștii pentru mediu"). În 1992, Lyngstad a cântat live la Festivalul Apei de la Kings Castle, Stockholm și a lansat un single de caritate, cu un cover după piesa lui Julian Lennon "Saltwater". Toate încasările au fost donate în scopuri caritabile. În 1993, la a 50-a aniversare a
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
Reconnection". Frida și George discutaseră de mult despre o colaborare, fiind prieteni buni. Albumul începe cu interpretarea unei piese tradiționale Morning Has Broken făcută celebră de Cat Stevens. Cântecul este un preferat al Fridei și s-a numărat printre cele cântate la biserică, la căsătoria Fridei cu prințul Ruzzo, în 26 august 1992. În 16 februarie 2011 BBC Radio 4 a transmis o piesă de 45 de minute, avându-i în distribuție pe Frida și pe autorul piesei Christopher Green, vechi
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
finală. În 2006, a participat în cadrul festivalului „Kënga Magjike”, cu melodia „Rreth zjarrit tënd”, plasându-se pe locul al patrulea, cu 154 puncte. I-a fost acordat și premiul Çesk Zadeja. Anul următor a participat la Festivali i Këngës 46, cântând „E para letër”, ieșind pe locul al zecelea din șaptesprezece, cu 11 puncte. În 2008, a participat din nou la Kënga Magjike, cu „Zeri im”, acumulând un total de 577 puncte. În 2010, a participat la Top Fest 2010, cu
Eneda Tarifa () [Corola-website/Science/335291_a_336620]
-
hotelului. Fosta vedetă este chemată la secție pentru a i se stabili identitatea. Acolo, McNulty raportează eronat numele omului ca fiind Jason Tavern, ajungând la concluzia că ar fi vorba despre un mecanic de motoare diesel din Wyoming. Taverner îi cântă în strună inspectorului, explicând diferența fizică față de original cu ajutorul chirurgiei estetice. McNulty acceptă explicația și-l eliberează. Până la finalizarea celorlalte verificări de identitate, îi înmânează lui Taverner un permis general, valabil o săptămână. Fosta vedetă pleacă la Las Vegas, unde
Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul () [Corola-website/Science/335319_a_336648]
-
Comuna Lelești a fost cunoscută renumită în Gorj pentru lăutarii săi, cei dintâi născuți odată cu începutul secolului al XX-lea. La Frătești, sat aparținător comunei Lelești, primul lăutar s-a numit Poițâră. El a cântat la o vioară având coardele din ață de mătase, pe care le freca, în loc de sacâz, cu zeamă de usturoi. Tot la Frătești a cântat banda lui Ion Stricăfer, rudă cu Lae Zlătaru din Lelești. Lăutar vestit a fost și vioristul
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
XX-lea. La Frătești, sat aparținător comunei Lelești, primul lăutar s-a numit Poițâră. El a cântat la o vioară având coardele din ață de mătase, pe care le freca, în loc de sacâz, cu zeamă de usturoi. Tot la Frătești a cântat banda lui Ion Stricăfer, rudă cu Lae Zlătaru din Lelești. Lăutar vestit a fost și vioristul Nicolae Lătărețu-Bosâncă, zis Nicolae al Paladii, care a cântat și în Taraful Gorjului. Din banda lui au mai făcut parte: soția, Veta Lătărețu (chitară
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
mătase, pe care le freca, în loc de sacâz, cu zeamă de usturoi. Tot la Frătești a cântat banda lui Ion Stricăfer, rudă cu Lae Zlătaru din Lelești. Lăutar vestit a fost și vioristul Nicolae Lătărețu-Bosâncă, zis Nicolae al Paladii, care a cântat și în Taraful Gorjului. Din banda lui au mai făcut parte: soția, Veta Lătărețu (chitară și voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Taraful Gorjului. Din banda lui au mai făcut parte: soția, Veta Lătărețu (chitară și voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971), care a cântat cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele său, basistul Costică Lătărețu zis Chițu, cu solista și chitarista Vica Puradici (n. 1914 - d. 1994) din Novaci, prima soție a lui Chițu Lătărețu, care a mai cântat cu Maria în
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
1971), care a cântat cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele său, basistul Costică Lătărețu zis Chițu, cu solista și chitarista Vica Puradici (n. 1914 - d. 1994) din Novaci, prima soție a lui Chițu Lătărețu, care a mai cântat cu Maria în Novaci la începuturile carierei sale. Aceștia au fost descoperiți de Constantin Brăiloiu în vara anului 1937. Brăiloiu a fost entuziasmat de vocea Mariei, înregistrând pe cilindri de fonograf câteva piese. A fost invitată și la București pentru
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
voce), Nicolae (vioară și braci), Ion (bas) și alți muzicanți recrutați în funcție de eveniment. După seria de înregistrări, soții Maria și Tică Lătărețu au rămas în București, începând să-și caute angajamente la diferite cârciumi și restaurante. Astfel au început să cânte la restaurantul lui Marcu Căciularu din strada Vespasian, din spatele Gării de Nord. În anul 1938 au cântat la restaurantul „Luna Bucureștiului“, iar din anul 1939 la restaurantul „Dorul Ancuței“ de pe strada Alexandru Lahovary. Altă bandă veche de lăutari din Lelești a fost
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
de înregistrări, soții Maria și Tică Lătărețu au rămas în București, începând să-și caute angajamente la diferite cârciumi și restaurante. Astfel au început să cânte la restaurantul lui Marcu Căciularu din strada Vespasian, din spatele Gării de Nord. În anul 1938 au cântat la restaurantul „Luna Bucureștiului“, iar din anul 1939 la restaurantul „Dorul Ancuței“ de pe strada Alexandru Lahovary. Altă bandă veche de lăutari din Lelești a fost cea condusă de vioristul Petre Zlătaru (n. 1906 - d. ?), care și-a vândut casa și
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
la restaurantul „Dorul Ancuței“ de pe strada Alexandru Lahovary. Altă bandă veche de lăutari din Lelești a fost cea condusă de vioristul Petre Zlătaru (n. 1906 - d. ?), care și-a vândut casa și s-a mutat la Târgu Jiu. El a cântat la Orchestra „Taraful Gorjului” și a înregistrat numeroase melodii la Radio Craiova. Din formația lui Petre Zlătaru au mai făcut parte: soția sa, Mariana Zlătaru (chitară și voce), fiica lăutarului Costantin Bobirci din Bârsești, Nicolae Lătărețu-Tapotă (braci) și Gore Stricăfer
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
de rezistență tot baladele (familiale, vitejești sau haiducești). De aici s-au cules și înregistrat mai multe balade, doine, dar și cântece propriu-zise sau jocuri. Între primii muzicanți din Ceauru s-a numărat Dumitru Ursu (n. 1880 - d. ?), care a cântat la vioară și vocal în prima parte a secolului al XX-lea. A cântat și în București, la restaurantul „Ciocârlia”, până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Un alt lăutar foarte vestit din Ceauru, care a cântat la începutul
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
înregistrat mai multe balade, doine, dar și cântece propriu-zise sau jocuri. Între primii muzicanți din Ceauru s-a numărat Dumitru Ursu (n. 1880 - d. ?), care a cântat la vioară și vocal în prima parte a secolului al XX-lea. A cântat și în București, la restaurantul „Ciocârlia”, până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Un alt lăutar foarte vestit din Ceauru, care a cântat la începutul secolului al XX-lea, a fost Gheorghe Luca (n. 1890 - d. 1953). Acesta era
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
care a cântat la vioară și vocal în prima parte a secolului al XX-lea. A cântat și în București, la restaurantul „Ciocârlia”, până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Un alt lăutar foarte vestit din Ceauru, care a cântat la începutul secolului al XX-lea, a fost Gheorghe Luca (n. 1890 - d. 1953). Acesta era viorist și solist vocal renumit în Gorj. A cântat și la București, unde a fost invitat de Constantin Brăiloiu să facă înregistrări pe discuri
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
celui de-Al Doilea Război Mondial. Un alt lăutar foarte vestit din Ceauru, care a cântat la începutul secolului al XX-lea, a fost Gheorghe Luca (n. 1890 - d. 1953). Acesta era viorist și solist vocal renumit în Gorj. A cântat și la București, unde a fost invitat de Constantin Brăiloiu să facă înregistrări pe discuri de gramofon pentru Arhiva Națională de Folclor. În calitate de solist instrumentist a cântat cu virtuozitate jocuri precum „Crăițele”, „Hora în două părți”, „Sinaia”, „Bordeiașul” etc. A
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
1890 - d. 1953). Acesta era viorist și solist vocal renumit în Gorj. A cântat și la București, unde a fost invitat de Constantin Brăiloiu să facă înregistrări pe discuri de gramofon pentru Arhiva Națională de Folclor. În calitate de solist instrumentist a cântat cu virtuozitate jocuri precum „Crăițele”, „Hora în două părți”, „Sinaia”, „Bordeiașul” etc. A murit la vârsta de 63 de ani, lăsând în urmă nouă copii, toți lăutari. Cel mai bun dintre fiii săi a fost vioristul Ionel Luca, care și-
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
fost vioristul Ionel Luca, care și-a format propria bandă din care au făcut parte membrii familiei și rudele apropiate: vioristul Aurel Luca, solista Ioana Luca, solista Natalia Boboluță, basistul Dumitru Luca, solista Maria Luca și acordeonistul Florin Cazacu. A cântat la Căminului Cultural Bălești, participând la toate manifestările organizate la nivel de comună sau naționale. A fost membru al Orchestrei „Taraful Gorjului”. Un lăutar cunoscut din Ceauru a fost Ion Trohonel, zis Purcel, poreclă legată de fizicul rotofei al lăutarului
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
la nivel de comună sau naționale. A fost membru al Orchestrei „Taraful Gorjului”. Un lăutar cunoscut din Ceauru a fost Ion Trohonel, zis Purcel, poreclă legată de fizicul rotofei al lăutarului. El s-a născut în anul 1908 și a cântat în prima jumătate a secolului al XX-lea la hora satului, la nunți, botezuri, hramuri, fiind un lăutar căutat datorită virtuozității sale interpretative. Se mai cântă și astăzi compoziția sa - "Sârba lui Purcel", care a intrat în repertoriul multor instrumentiști
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]