43,292 matches
-
com ACUM - Revista AgoraONline unde a colaboarat, luna de luna timp de 3 ani. Ultima apariție, luna august, 2006!(LITERNET) Este invitată la "Zilele Convorbirilor Literare", 22-24 aprilie unde citește din cărți precum și un grupaj inedit la Cenaclu U.S. Primește diplomă și premiu "Magna Cum Amiciție" (red. șef Cassian Maria Spiridon) după maratonul de poezie desfășurat în prezența unui numeros public la Atheneul Tătărași, Iași, aprilie 2005. Participa la emisiunea "Viața Cetății", TVR Iași. Apare în revistele On line în traducere
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
au fost atestate decât in perioada modernă iar locurile cu cea mai mare frecvență de astfel de nume nu a produs nici o evidența arheologică de așezari Cumane Pecenegii din Arpaș au fost consemnați în documentele regale maghiare ca posesori de diplome la 1222 iar satul Beșimbac (rebotezat recent "Olteț") se traduce prin "pârâul pecenegilor" ("în germană" "Bissen-bach"). Un hidronim de origine pecenegă este lacul Pecineagu din sud-estul grupei Munților Făgăraș Pecenegii și cumanii constituiau așa-numite caste "pastoralo-militare" și există documente
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
cu intdermitențe, până la debarcarea în această țară al corpului expediționar al lui Napoleon Bonaparte la începutul secolului al XIX-lea. Cumanii și pecenegii par a fi conviețuit în simbioză pașnică cu populatia româna, mulți din ei liberi și posesori de diplome nobiliare în Țara Făgărașului. În timp, au fost asimilați de populația ungară și română din zonă. Ducatul Făgărasului a fost sub Basarab I, un fief al românilor cu aprobarea regilor Ungariei. La începutul sec. XIII Țara Făgărașului nu era încă
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
crescut în Arad. Mama lui, Sofia Schuster, a fost săsoaică, tatăl lui, poetul Anton Söllner, a fost șvab. După ce a luat bacalaureatul în 1970, a studiat la Cluj fizica, germanistica și anglistica. A absolvit în 1975, cu o lucrare de diplomă despre lucrările timpurii ale lui Paul Celan. Student fiind, a lucrat ca redactor la secțiunea în limba germană a revistei Echinox. A lucrat apoi ca profesor de germană și engleză la un liceu din București. Din 1976 până în 1982 a
Werner Söllner () [Corola-website/Science/309534_a_310863]
-
vizând donații și arendări, vânzări, cumpărări și răscumpărări, zălogiri și reambulări de hotare în care sunt implicați domni de pământ și personalități înalte ale țării cum au fost Cristofor, Sigismund și Ștefan Báthory, George Basta și alții. Racovița apare în diploma latină a regelui Ungariei, Ladislau al V-lea, din anul 1453, prin care „Scaunul filial al Tălmaciului” a fost încorporat la cele „Șapte Scaune” ale provinciei Cibiniensis și dat în administrarea celor Șapte Juzi, Tălmaciul împreună cu alte șase comune românești
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
universitar 2009 - 2010 constituie un nou început pentru învățământul superior românesc, iar Universitatea Bioterra prin reorganizarea domeniilor de licență, a specializărilor și a planurilor de învățământ s-a racordat la “Implementarea procesului Bologna” în universitățile românești în vederea recunoașterii internaționale a diplomelor, în scopul integrării absolvenților în UNIUNEA EUROPEANĂ. În acest nou secol și mileniu, își deschide larg porțile tuturor tinerilor dornici de cunoaștere, de realizare pe plan profesional și oferind garanția unei pregătiri superioare în cadrul unei școli autentice racordate la un
Universitatea Bioterra din București () [Corola-website/Science/309601_a_310930]
-
Diploma Cavalerilor Ioaniți, acordată acestora de regele Ungariei Béla al IV-lea, oferă prețioase știri despre existența voievodatelor și cnezatelor românești conduse de voievozii Litovoi și Seneslau și de cnejii Ioan și Farcaș, precum și despre dezvoltarea economică a Țării Românești, ai
Diploma Ioaniților () [Corola-website/Science/309604_a_310933]
-
de Cultură, iar în timpul liber citește, sau își îngrijește livada și grădina din fața casei. Pe data de 30 septembrie 2005 Natalia Gliga a primit din partea Ministerului Culturii Și Cultelor, Direcția Județeană Pentru Cultură Culte Și Patrimoniu Cultural Național Mureș o Diplomă de Excelență "pentru contribuția adusă, timp de 50 de ani, la punerea în valoare a moștenirii culturale tradiționale de pe Valea Superioară a Mureșului, pentru promovarea cântecului popular românesc". Tot pe data de 30 septembrie 2005 Centrul Județean Pentru Conservarea Și
Natalia Gliga () [Corola-website/Science/309625_a_310954]
-
de 50 de ani, la punerea în valoare a moștenirii culturale tradiționale de pe Valea Superioară a Mureșului, pentru promovarea cântecului popular românesc". Tot pe data de 30 septembrie 2005 Centrul Județean Pentru Conservarea Și Promovarea Culturii Tradiționale Mureș a acordat Diploma de Onoare Nataliei Gliga la sărbătorirea a 50 de ani de activitate artistică. În aceeași zi Consiuliul Municipal Reghin, Primăria Reghin, Comisia de Învățământ, Cultură, Culte a acordat Diploma de Onoare Nataliei Gliga se acordă pentru întreaga activitate în slujba
Natalia Gliga () [Corola-website/Science/309625_a_310954]
-
Centrul Județean Pentru Conservarea Și Promovarea Culturii Tradiționale Mureș a acordat Diploma de Onoare Nataliei Gliga la sărbătorirea a 50 de ani de activitate artistică. În aceeași zi Consiuliul Municipal Reghin, Primăria Reghin, Comisia de Învățământ, Cultură, Culte a acordat Diploma de Onoare Nataliei Gliga se acordă pentru întreaga activitate în slujba folclorului și romanței. Pe data de 12 octombrie 2008 cu ocazia Balului Pensionarilor s-a acordat Premiul Special Nataliei Gliga.
Natalia Gliga () [Corola-website/Science/309625_a_310954]
-
1901, a fost cursa pentru descoperirea de noi substanțe și elemente chimice, ce au dezvoltat foarte mult chimia de la începutul secolului al XX-lea. Pentru ca un chimist să fie aprobat la un loc de muncă, acesta are nevoie de o diplomă de licență, iar pentru ranguri mai mari (de exemplu, pentru un loc de cercetare științifică), chimiștii au nevoie de o diplomă de masterat sau de doctorat. Însă, chimiștii trebuiau să aibă și o cultură generală în știință foarte dezvoltată, pentru
Chimist () [Corola-website/Science/309630_a_310959]
-
al XX-lea. Pentru ca un chimist să fie aprobat la un loc de muncă, acesta are nevoie de o diplomă de licență, iar pentru ranguri mai mari (de exemplu, pentru un loc de cercetare științifică), chimiștii au nevoie de o diplomă de masterat sau de doctorat. Însă, chimiștii trebuiau să aibă și o cultură generală în știință foarte dezvoltată, pentru a putea fi cercetători. La nivel de masterat, studenții în chimie tind să se specializeze în particular, unde pot aprofunda biochimie
Chimist () [Corola-website/Science/309630_a_310959]
-
în armata austro-ungară. După 1919 se alătură tulburărilor militante ce au inflamat Ungaria după unirea Transilvaniei cu România. În 1920 urmează școala de comerț din Berlin, după care urmează studii de științe politice, pe care le absolvă în 1923. Obține diploma de economist și doctoratul în știițe politice. Din 1924 începe să lucreze ca scriitor liber profesionist. Înființează la Brașov, împreună cu Gust Ongyerth, publicația de artă și literatură Klingsor, pe care o editează până în anul 1939. În calitate de redactor al revistei "Klingsor
Heinrich Zillich () [Corola-website/Science/309719_a_311048]
-
1863 și se înscrie la Școala de Desen organizată de Societatea pentru Susținerea Artelor. Lucrând cu Ivan Kramskoi, tânărul artist face progrese rapide și, peste doar un an, reușește să se înscrie la Academie. La absolvire obține cu lucrarea de diplomă Medalia de Aur și o bursă de șase ani, dintre care trei în străinătate. Călătorește prin Europa și se stabilește la Paris unde întâlnește pictura impresionistă franceză. Aceasta îi influențează mult opera, mai ales în privința culorilor și a luminii. Cu
Ilia Repin () [Corola-website/Science/309744_a_311073]
-
Fraților. Ei frecventau cursurile Școlii Normale din localitate. În urma cedări Ardealului de Nord, prin "Diktatul de la Viena", din 30 august 1940, Frații părăsesc Oradea, și-și continuă studiile la Școala Normală greco-catolică din Blaj, unde patru serii de Frați iau diploma de învățători. Ultima serie în 1946. În 26 iulie 1940 are loc, la București, un eveniment de mare importanță pentru viața Institutului F.S.C., în România: "Deschiderea noviciatului", cu șase novici români. Până în 1940, tinerii novici din România erau formați în
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
din Indianapolis, Vonnegut a lucrat la primul cotidian liceal din istoria S.U.A., "The Daily Echo" („Ecoul zilnic”). A studiat la Universitatea Cornell în 1941-1942, unde a fost editor executiv asociat al ziarului studenților, "Cornell Daily Sun", și a obținut o diplomă în biochimie. În timpul anilor petrecuți la Cornell, a fost membru al Fraternității Delta Upsilon, la fel ca tatăl său. Tot în acea perioadă s-a înrolat în Armata S.U.A.. Armata l-a trimis la Institul de Tehnologie Carnegie (acum Carnegie
Kurt Vonnegut () [Corola-website/Science/310035_a_311364]
-
părăsit Chicago pentru a lucra la relații publice în Schenectady, New York, pentru General Electric. Universitatea din Chicago avea să-i accepte mai târziu romanul "Leagănul pisicii (Cat's Cradle)" ca teză de masterat, remarcându-i conținutul antropologic și acordându-i diploma M.A. (Master of Arts) în 1971. Când se afla pe punctul de a abandona scrisul, Universitatea din Iowa i-a oferit lui Vonnegut un post de profesor la Atelierul de Scriere din Iowa. Cât timp a stat acolo, "Leagănul
Kurt Vonnegut () [Corola-website/Science/310035_a_311364]
-
Tatăl său, Ernst Martin Chladni (1715-1782), a fost profesor de drept la Universitatea din Wittenberg și n-a aprobat preocupările legate de științele naturii, așa că Chladni a studiat dreptul și filosofia la Wittenberg și Leipzig, unde a obținut în o diplomă de jurist în 1782. În același an a murit tatăl său, moment când Chladni renunță la avocatură și se dedică studiului fizicii. Chladni a murit în 1827 la Wrocław (Breslau), Silezia de Jos, localitate aflată azi în sud-vestul Poloniei. Una
Ernst Chladni () [Corola-website/Science/310044_a_311373]
-
(n. 26 decembrie 1953, Germania) este un membru al grupului electronic Kraftwerk. A studiat la Musikhochschule Rheinland și FH-ul din Düsseldorf, iar în 1980 a obținut diploma de calificare ca inginer (echivalentul german a unui "Maestru în Știință") în tehnologia sunetului și imaginii. Începând cu 1978 a lucrat cu Kraftwerk ca inginer de sunet, pentru prima oară a fost menționat pe albumul Electric Cafe și mai târziu
Henning Schmitz () [Corola-website/Science/310052_a_311381]
-
cursurile Universității din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, unde i-a avut ca profesori printre alte ilustre personalități pe Nina Façon, Alexandru Balaci, George Lăzărescu, Doina Derer și pe Marco Cugno (secția italiană și română). Lucrarea să de diplomă a fost primul studiu din lumea noastră universitară despre poezia și proza lui Cesare Pavese. A lucrat ca profesor de țară (1967-1971), bibliotecar la serviciul de schimburi internaționale al Bibliotecii Naționale (1971-1990), după 1990 redactor de pagina culturală la cotidianul
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
Palazzo Grimaldi, a citit balada "Miorița", tradusă de el însuși în limba italiană. Aplauzele publicului modican au confirmat frumusețea poetica și spirituală a celui mai vechi text din folclorul românesc. Criticului literar și poetului bucureștean i s-au decernat o diplomă semnată de Primarul orașului, Antonello Buscema, de Asesoarea pentru cultură, dott-ssa Annamaria Sammito și de Președintele Cafenelei Literare "Salvatore Quasimodo", prof. Domenico Pisana, precum și un medalion omagial "Caffé Letterario Salvatore Quasimodo". Cu prilejul călătoriei în cea mai însemnată insula a
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
i-a fost decernat la sediul Ambasadei Republicii Italiene din București de către Excelentă Să ambasadorul Diego Brasioli ordinul Stella d'Italia în grad de Cavaler pentru cărțile, studiile și conferințele sale dedicate promovării limbii și literaturii italiene în România, precum și diplomă aferentă semnată de președintele Republicii, Giorgio Napolitano Între 2000 și 2015 a publicat ediții bilingve, româno-italiene, apărute în România și în Italia, din operele unor poeți români:
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
Veterinary Command, Institutul pentru for Cercetări în Operații Medicale (Institute for Surgical Research), Defense Medical Readiness Training Institute, si Army Medical Department NCO Academy. Fortul Șam Houston a fost constuit sub conducerea generalului Edward Ord, ofițer care și-a luat diplomă de inginer militar de la West Point. Fortul este una dintre cele mai vechi instalații militate din Statele Unite, având peste 900 de clădiri. Fortul Șam Houston a fost recunoscut că un monument arhitectonic în 1975. Clădirea Fort Șam Houston Quadrangle este
Fortul Sam Houston () [Corola-website/Science/310156_a_311485]
-
liceului „Moise Nicoară” din Arad, pe care l-a absolvit în 1942. În continuare a urmat cursurile Școlii Politehnice din Timișoara, specialitatea electromecanică, ca bursier al Uzinelor și Domeniilor de Fier din Reșița. În 1947 și-a susținut proiectul de diplomă cu calificativul „Magna cum laude”. În 1970 devine doctor inginer, titlul tezei de doctorat fiind "Contribuții la studiul ventilelor monoscaun cu difuzor ale turbinelor cu abur". După absolvirea cursurilor universitare, Gavril Creța s-a încadrat la Uzina Constructoare de Mașini
Gavril Creța () [Corola-website/Science/310150_a_311479]
-
una dintre primele sale lucrări a fost turbinele de la amenajarea hidroenergetică Crăinicel, pe Bârzava, lucrare realizată împreună cu colegul său de facultate ing. Alexandru Bitang, care avea să devină director general al UCMR. Lucrarea a fost totodată și lucrarea sa de diplomă. Proiectul prezinta o soluție originală pe plan mondial: două rotoare de turbine hidraulice tip Pelton dispuse în aceeași carcasă, care prelucrau căderile de apă a două râuri cu debite și căderi diferite, cuplate la un generator electric comun. În 1949
Gavril Creța () [Corola-website/Science/310150_a_311479]