45,316 matches
-
este cea mai mare peșteră din România, cu o lungime totală de 47 km. Se află în Munții Pădurea Craiului, în vecinătatea localității Șuncuiuș. se află în partea nordică a Munților Pădurea Craiului, în defileul carstic cu același nume. Din punct de vedere hidrografic, peștera aparține bazinului Crișului Repede. Situându
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
era foarte strâmtă și greu accesibilă a fost blocată și s-a deschis o intrare artificială cîțiva zeci de metri distanță, la nivelul activului. Peștera a fost descoperită de ing. Bagameri Bela în anul 1957 și explorată pe 500 m lungime. În următorii zece ani explorările fac ca la sfârșitul anului 1967 lungimea totală a galeriilor cunoscute se depăsească 15.000 m. S-au organizat ture de explorare și expediții de anvergură. În anul 1966, sub conducerea descoperitorului se constituie Cercul
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
deschis o intrare artificială cîțiva zeci de metri distanță, la nivelul activului. Peștera a fost descoperită de ing. Bagameri Bela în anul 1957 și explorată pe 500 m lungime. În următorii zece ani explorările fac ca la sfârșitul anului 1967 lungimea totală a galeriilor cunoscute se depăsească 15.000 m. S-au organizat ture de explorare și expediții de anvergură. În anul 1966, sub conducerea descoperitorului se constituie Cercul Speologilor Amatori din Cluj având ca scop principal continuarea cercetărilor de explorare
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
Clubului de Speologie “Emil Racoviță” din București prima descriere geomorfologică a Peșterii Vântului redactată de Szilágyi Árpád, Komíves Emil, Nagy István, Varga Alfonz și Kerekes Károly. Se caută o legatură cu sistemul Izbândiș, însa fara succes. La sfârșitul anului 1989, lungimea totală a galeriilor Peșterii Vântului depășea 40.500 de metri. În anul 1991 descoperitorul peșterii, ing. Bagameri Bela se retrage după 50 de ani din activitatea speologică. Explorarile continuă, iar la sfârșitul anului 2000 lungimea peșterii depășeste 47.000 m.
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
succes. La sfârșitul anului 1989, lungimea totală a galeriilor Peșterii Vântului depășea 40.500 de metri. În anul 1991 descoperitorul peșterii, ing. Bagameri Bela se retrage după 50 de ani din activitatea speologică. Explorarile continuă, iar la sfârșitul anului 2000 lungimea peșterii depășeste 47.000 m. În cei 50 de km de galeri pot fi găsite aproape toate formele endocarstice cunoscute. Accesul în peșteră se face la cel mai jos nivel, acolo unde întregul debit de apă iese la suprafață. Urmând
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
întîlnim stalactite, stalagmite, coloane, draperii, coralite, scurgeri parietale, gururi, cristale de CaCO3 multiforme (helictite), cristale de aragonit și gips cu forme florale (anthodite), monocristale. În anul 2003, în cadrul unui proiect Phare, CSA a deschis oficial un traseu turistic în peșteră. Lungimea acestuia măsoară 730. Vizitarea se poate face numai cu insoțire din partea clubului custode. Peștera Vîntului se dezvoltă într-un pachet de calcare triasice, organogene, care se extinde pe cca. 20 km2 și are o grosime de cca. 200 m. formate
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
m, oferind locuri pentru aproximativ 50.000 spectatori. Fundația pe care a fost construit avea 12 metri grosime. Spre deosebire de amfiteatrele construite anterior între două dealuri, Colosseumul este o structură autonomă, în întregime construită. Planul său este eliptic, având 189 m lungime și 156 m lățime, aria sa fiind de 6 ha. Înălțimea zidului exterior este de 48 m. Perimetrul originar măsoară 545 m. Arena centrală este ovală, având 86 m lungime și 156 m lățime, înconjurată de un zid de 4
Colosseum () [Corola-website/Science/305641_a_306970]
-
în întregime construită. Planul său este eliptic, având 189 m lungime și 156 m lățime, aria sa fiind de 6 ha. Înălțimea zidului exterior este de 48 m. Perimetrul originar măsoară 545 m. Arena centrală este ovală, având 86 m lungime și 156 m lățime, înconjurată de un zid de 4,5 m înălțime, care se ridică până la nivelul primelor rânduri pentru spectatori. Se estimează că zidul exterior era construit din 100.000 m³ de travertin, nu zidit cu mortar, ci
Colosseum () [Corola-website/Science/305641_a_306970]
-
este de 37,40 km, satul Camenca - 2,10 km. Din componența comunei fac parte 4 localități: Butești, Molești, Brînzeni, Camenca. Specificul localității:comuna Camenca este situată pe apa rîul Camenca care face parte din categoria rîurilor mici, cu o lungime de 99 km. Izvorul rîului își i-a începutul în s.Lupăria-Recea și se varsă în r.Prut pe teritoriul comunei Balatina. Rîul Camenca șerpuiește în zona comunei Camenca printre toltrele de recifi coralieri care sînt cele mai la sud
Camenca, Glodeni () [Corola-website/Science/305650_a_306979]
-
identificare ale fișierelor sunt calea ("path"), numele ("name") și extensia ("extension"). Acestea trei luate împreună determină univoc fiecare fișier aflat pe dispozitivul de stocare respectiv. Deseori organizarea internă a datelor din fișier este realizată drept șir secvențial de înregistrări (cu lungimi egale sau și diferite între ele). Alte organizări interne sunt: indexat; cu acces direct; ierarhic; lexicografic; alfabetic; în formă de bănci de date ș.a. Deseori însă se întâlnesc și organizări (formate) proprietare, secrete (nedocumentate) sau sofisticate. Procedeele de creare și
Fișier () [Corola-website/Science/305647_a_306976]
-
(; auregnais: "Aoeur'gny") este cea mai nordică dintre Insulele Canalului, parte a bailiwick-ului Guernsey, o dependență a coroanei britanice. Are o lungime de 5 km și o lățime de 3 km fiind cea de a treia insulă a canalului ca mărime. Se află la 16 km la vest de La Hague în peninsula Cotentin din Normandia, la 32 km nord-est de Guernsey și
Alderney () [Corola-website/Science/305655_a_306984]
-
De asemenea există curse regulate cu vaporul între insulă, Franța și Anglia. Pe insulă există și o cale ferată, singura funcțională din Insulele Canalului. A fost deschisă în 1847 pentru a deservii cariera de piatră de pe insulă și are o lungime de aproximativ 3,5 km de-a lungul coastei. Are în dotare 2 locomotive diesel, un set de 6 vagonașe mici și două vagoane de metrou londonez de tip 1958, numărul 1044 și 1045. Parlamentul insulei se numește "States of
Alderney () [Corola-website/Science/305655_a_306984]
-
localitate mică și are o economie monoindustrială în localitate este foarte mic numărul de întreprinzători. Principalii agenți economici care activează în teritoriu sunt societatea pe acțiuni „Frunză”. asociația de consum, gospodăria comunală locativă, precum și circa 10 societăți cu răspundere limitată. Lungimea totală a drumurilor este de 8 km dintre care 4 km sunt drumuri de importanță națională și restul 4 km de importanță locală. Prin oraș trece calea ferată Chișinău-Ocnița. Populația totală a orașului Frunză este de 2.000 persoane, dintre
Frunză, Moldova () [Corola-website/Science/305656_a_306985]
-
în Golful Saint Malo, cunoscut pentru mareele de amplitudine foarte mare. Insula Guernsey este conectată de insula alăturată Lihou la maree joasă printr-o cale pietonală. În total, insulele din bailiwickul Guernsey au o suprafață de 78 km² și o lungime a coastei de aproximativ 50 km. Cel mai înalt punct se află pe insula Sark și are 114 m. Insulele Casquets sunt cunoscute pentru farul instalat pe acestea. <br clear="left"> Parlamentul bailiwickului Guernsey se numește "States of Deliberation" sau
Guernsey () [Corola-website/Science/305651_a_306980]
-
distribuit de o companie privată. Pe insulă există două porturi: St Peter Port - capitala și St Sampson's. De asemenea există două aeroporturi, unul pe insula Guernsey și altul pe insula Alderney, unde există și o cale ferată cu o lungime de 5 km. Insula Guernsey este divizată în zece parohii. Fiecare parohie este administrată de o Duzină ("Douzaine") cu membrii aleși pe o perioadă de șase ani, doi membrii fiind aleși anual la o reuniune în noiembrie. "Dgèrnésiais", "Guernésiais" sau
Guernsey () [Corola-website/Science/305651_a_306980]
-
a două cetăți legate între ele prin valuri. Poziția lor, la cota 154,4 m, permitea supravegherea cîmpiei din jur pănă la distanțe foarte mari. Cetatea principală are dimensiunile: 850 m x 400 m, iar valul de apărare are o lungime de 865 m. În apropierea cetății s-au găsit piese de harnașament din argint și argint aurit, atribuite unui mormînt princiar iar la mică distanță, un tezaur de piese thassiene si ale Macedoniei Prima din secolul al-II-lea î.H. Dimensiunile
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
fac parte din grupul de nord al Carpaților Orientali. Cu înălțimea maximă de 2.303 de metri, atinsă de piscul Pietrosul, sunt cei mai înalți și mai greu de străbătut din lanțul Carpaților Orientali. Culmea principală o lungime de peste 50 km și o lățime de 30-40 km, orientată est-vest, abruptă spre nord și domoală spre sud. Munții apar sub forma unui horst alcătuit din șisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragoș Vodă (la nord) și Rodnei (la sud
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
acestei arii geologice și peisagistice protejate vine de la nuanța verzui-albăstruie a izvorului carstic, unul din afluenții de obârșie al râului Iza. Peștera s-a format la zona de contact dintre șisturile cristaline ale Munților Rodnei și zona calcaroasă, având o lungime de 2.500 m, iar, după recartarea facută de Clubul de speologie montană din Baia Mare, peștera are o dezvoltare de aproape 3.800 metri (în anul 2009). Rezervația mixtă „Ineu - Lala”, 2.568 hectare, prezintă o largă dezvoltare a reliefului
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
pe insulă se vorbea un dialect al limbii normande ca în celelatle insule ale canalului, dar acesta nu s-a păstrat. O serie de toponime în franceză mai există, dar unele sunt înlocuite cu toponime în engleză. Herm are o lungime de aproximativ 2,5 km și o lățime de 500 m. Este orientată pe o axă nord-sud, sudul insulei fiind nisipos iar nordul fiins stâncos. Este separată de canalul "Little Roussel" (Petit Rouau) de insula Guernsey situată în vest și
Herm () [Corola-website/Science/305666_a_306995]
-
este "uscată", pârâul care a generat-o având acum o altă albie. În interior se leagă de exterior printr-un horn înalt de 10 m, care furnizează un slab curent de aer. este formată dintr-o galerie unică, cu o lungime totală, de 555 m. Deși această lungime este incomparabil mai mică față de alte peșteri din România, Peștera Dâmbovicioara este cea mai lungă din zonă, relieful și natura rocilor nefiind propice galeriilor de mari dimensiuni. Galeria are lățimi ce variază între
Peștera Dâmbovicioara () [Corola-website/Science/305669_a_306998]
-
având acum o altă albie. În interior se leagă de exterior printr-un horn înalt de 10 m, care furnizează un slab curent de aer. este formată dintr-o galerie unică, cu o lungime totală, de 555 m. Deși această lungime este incomparabil mai mică față de alte peșteri din România, Peștera Dâmbovicioara este cea mai lungă din zonă, relieful și natura rocilor nefiind propice galeriilor de mari dimensiuni. Galeria are lățimi ce variază între 3-4 m și înălțimi de 4-5 m
Peștera Dâmbovicioara () [Corola-website/Science/305669_a_306998]
-
km de izvoarele râului Ialomița, la o altitudine de 1.530 m. Este amplasată la circa 100 m în aval de morena frontală a Ialomiței, la altitudinea absolută de 1.660 m. Se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și săli. Diferență de nivel este de 60 m. Este străbătută de un
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
Peșteră se află Mănăstirea Ialomiței, ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Românești, Mihnea cel Rău. Mănăstirea a ars de mai multe ori până acum. Prima sală a peșterii poartă numele de Mihnea Vodă, având următoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița. Urmează galeria
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița. Urmează galeria numită Pasaj cu lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m, în timp ce înălțimea variază între 1,5-2 m. Sălile Decebal(în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) și Sf. Maria sunt legate între ele, și au dimensiuni modeste: lungime
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m, în timp ce înălțimea variază între 1,5-2 m. Sălile Decebal(în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) și Sf. Maria sunt legate între ele, și au dimensiuni modeste: lungime între 10-30 m și înălțime între 2-10 m. La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari și umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din această
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]