42,660 matches
-
numai că primăvara Înnoiește natura, ceea ce știau să spună și poeții pastorali În versuri parfumate săltate În ritm de menuet - ci că vremea noastră a Înnoit primăvara: «că s-au iubit acu, primăvara, Întâia oară, omul cu țaraă». Iar În poemul lui Nicolae Tăutu, (Și s-au Întors pădurile-napoi - n.n.), mirosul tare al acestui anotimp fără precedent traversează somnul pruncilor, Îi trezește pe bătrâni din amorțeală: «Altă primăvară. Pruncii În vis Au zâmbit În floarea primului cais. (Ă). Presimțeau bătrânii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
primăverii se va țese pe teme apropiate, pentru că ea a crescut pe trunchiul aceluiași proces istoric. Amintirea trecutului recent, cu tiranii și silniciile sale e Încă obsedantă și În ea poeții vor turna culorile cele mai Întunecate. În amplul său poem Nicolae Tăutu și-a propus să scrie În versuri cronica unui sat de munte obscur, „fără monografie”. Regimurile trecute i-ai hărăzit toate nenorocirile: «Stat de argați, cucuiați În munte, moartea-l găsea și fără de punte, poate mai hidoasă, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nici un prieten, nici o scrisoare». Comparând materialul pe care ni-l oferă cei trei poeți putem observa un fenomen Îmbucurător. A fost o fază În dezvoltarea liricii noastre tinere, când, În zugrăvirea antitezei trecut-prezent, inevitabilă pentru epoca de tranziție din care poemele izvorau, culorile alb-negru dominau, În stare pură, nivelând și ignorând particularitățile, nuanțele oferite de realitatea concretă. Era o vreme când prea mult răsunau exercițiile retorice, când abstracțiunea amenința să ia locul poeziei. Ori versurile noi, pe care le parcurgem În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cuvinte foarte generale despre vremea care a trecut și despre cea care se naște, ci se zugrăvește Însuși procesul de creștere al istoriei, În elementele sale concrete. Dacă titlurile ciclurilor din volumul lui Petru Vintilă, Geografie nouă, Oamenii promit realitatea, poemele cuprinse În ele definesc aspecte individuale ale acestei realități. Poetul nu vorbește despre oamenii noi În general, ci Îl pune pe acest om și pe altul să vorbească pe limba lui În versuri, dezvăluindu-și ființa: Gheorghe Păun și Ioniță
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sau Stinăpari sau Sinaia ca să Înregistreze proaspăta geografie pe care ne-a propus-o În titlu. Faptul că Nicolae Tăutu a dedicat o plachetă de versuri istoriei unui sat se Înserează În aceeași orientare spre concret a poeziei noastre tinere. Poemul său este locuit de oameni și Întâmplări. Nici aici poetul nu se oprește la declamații vide despre suferința trecută a țărănimii noastre ci ilustrează această suferință prin cei care au suportat-o. Și cititorul nu-l va uita nici «pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și de lapte». Eroului lui Dan Deșliu «I-o fi zicând Ionuț, Constantin, ori Culai» Îl vedem muncind, bucurându-se de muncă Împreună cu tovarășii săi de pe șantier. Cântec În cinstea lui 7 Noiembrie nu este un discurs omagial ci un poem al Întrebărilor cu care ziua revoluției a fost Întâmpinată la noi. Și aici oamenii vin În poem foarte aproape de noi: «Și o fetișcană, ca sute și mii din multele țării țesătorii, Îi spune vecinei:zorește mătușe, șapte noiembrie bate la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
muncind, bucurându-se de muncă Împreună cu tovarășii săi de pe șantier. Cântec În cinstea lui 7 Noiembrie nu este un discurs omagial ci un poem al Întrebărilor cu care ziua revoluției a fost Întâmpinată la noi. Și aici oamenii vin În poem foarte aproape de noi: «Și o fetișcană, ca sute și mii din multele țării țesătorii, Îi spune vecinei:zorește mătușe, șapte noiembrie bate la ușe! Ne-o iau „confecțiile” Înainte!» Că poeții aceștia au găsit fiecare mijloace proprii de a exprima
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ale lui George Dan și Cezar Drăgoi, acesta este Încă un semn doveditor pentru vitalitatea liricii noastre tinere. Este astfel remarcabil drumul pe care l-a parcurs Petru Vintilă de la sintaxa lirică stufoasă ce mai poate fi observată În primele poeme din Oamenii și faptele lor, la un stil limpede, direct, de reportaj, am spune, dacă acest reportaj n-ar avea darul să pompeze sânge În albia versurilor (Ă). Dan Deșliu a adus În poezie optica meseriei sale de actor (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Deșliu Își Îndeplinesc Însă din plin menirea: ele deșteaptă, cheamă la luptă, mobilizează (Ă). Nicolae Tăutu cultivă imaginea grațioasă, poanta lirică (Ă) de cele mai multe ori În efecte ieftine. Și aceasta pentru ca să-și acordeze focurile imagistice la elementele realității. În debutul poemului sugerează obscuritatea satului Prisaca (Ă): «Satul meu n-are monografie; au Încercat cândva cocorii s-o scrie, dar cerul vânzolea cearșaful de nori și nu mai descifrăm rândul de cocori». Nicolae Tăutu e un pudic și ocolește ditirambele spuse cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
formelor de expresie populară. Și aici progresul este vădit față de transporturile mecanice de folclor pe care le-am putut cunoaște În alte tentative similare. Și aceasta, În primul rând, pentru că atât Tăutu cât și Deșliu și Petru Vintilă Își dramatizează poemul, ridică oamenii din popor la nivelul lui și-i pun să vorbească În limba lor. Iată de ce sună atât de firesc „blestemele” proferate de eroii lui Tăutu Împotriva boierilor, ca și frumoasele cântece de leagăn cuprinse În poem: «Din lemn
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Își dramatizează poemul, ridică oamenii din popor la nivelul lui și-i pun să vorbească În limba lor. Iată de ce sună atât de firesc „blestemele” proferate de eroii lui Tăutu Împotriva boierilor, ca și frumoasele cântece de leagăn cuprinse În poem: «Din lemn Își durau docare duce-i-ar la-nmormântare! Fagule, tu nu uita, că i-ai tras și-n țepi cândva. Nani, nani țânc peltic n-ai mindir de borangic, dar ți-aducem azi altoi, de gând și podoabe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a Închisorilor specifică soartei sale, Înflorită Între zidurile cenușii, ca o nouă și eficace armă de luptă. (Ă). La noi Alexandru Jar a creat o imagine sugestivă a eroului comunist În Închisoare. Iată-l pe Boezar din Înterogatoriul: «(Ă)». Un poem se va intitula Stau singur În celulă și cânt, ca cel al lui Radu Pădure din Cântece de temniță: «Stau singur În celulă și cânt despre soare, despre lumină, despre vânt și despre revolta ce o simt oricând În oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de temniță: «Stau singur În celulă și cânt despre soare, despre lumină, despre vânt și despre revolta ce o simt oricând În oamenii acestui pământ!» Se concentrează aci o categorică replică la Florile de mucegai ale lui Arghezi (Ă). Tonul poemelor lui Radu Pădure (Ă) păstrează din gravitatea momentului tocmai acea combativitate (Ă) care se transmite nemijlocit lectorului ca la citirea poemului Margheritei Aligher, care imortalizează eroismul Zoiei Kosmodemianskaia sau a cunoscutei Balade a acelui care torturat cântă (Ă). Sau la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În oamenii acestui pământ!» Se concentrează aci o categorică replică la Florile de mucegai ale lui Arghezi (Ă). Tonul poemelor lui Radu Pădure (Ă) păstrează din gravitatea momentului tocmai acea combativitate (Ă) care se transmite nemijlocit lectorului ca la citirea poemului Margheritei Aligher, care imortalizează eroismul Zoiei Kosmodemianskaia sau a cunoscutei Balade a acelui care torturat cântă (Ă). Sau la noi În cazul Doftanei lui Dumitru Corbea și a Mierlei lui Ilie Pintilie a Veronicăi Porumbacu (Ă). Astăzi literatura Închisorilor este
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Îndrumarea cenaclului (În afară de câțiva mai «Încercați» cum ar fi Clementina Voinescu, Maria Cetină, Mălina Cajal, Petre Luscalov, Mihail Filip). Vasile Iosif (Ă) scrie versuri numai de cinci luni de zile. Cititorii Flăcării s-au putut edifica asupra calității versurilor din poemul publicat În numărul de 1 Mai”. Alți poeți crescuți: Viorica Boștea, Armin Stolper, Santa Iordan, I. Dulgheru, Toma Șipoteanu, ș.a. Lirica de cenaclu, ipostaza poetului-muncitor Își aveau În Scânteia o apărătoare constantă, intervenind cu sfaturi ori de câte ori revistele de specialitate nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ion Păun-Pincio compus din oameni ai muncii de diferite categorii, dintre care o bună parte muncitori. (Ă). Rostul unei astfel de poezii, Însușit de cenaclul Ion Păun-Pincio, e expus limpede de penița tânără a lui Costin Ștefănescu: «Să alerg cu poemul În mână, să-l citesc În atelier ucenicului să știe că el e viitorul, și-n muncă Întâiul să fie. (Ă)». (Manifest către lucrătorii atelierelor literare) În acest sens cităm următorul fragment din poemul muncitorului Ștefan Gheorghiu: «Până mai ieri
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui Costin Ștefănescu: «Să alerg cu poemul În mână, să-l citesc În atelier ucenicului să știe că el e viitorul, și-n muncă Întâiul să fie. (Ă)». (Manifest către lucrătorii atelierelor literare) În acest sens cităm următorul fragment din poemul muncitorului Ștefan Gheorghiu: «Până mai ieri nu știam și chiar de știam, mulți nu credeam, Că toate clipele pot fi drămuite și socotite atunci când salți pasul, hotărât s-o iei timpului cu mult Înainte». (Cântec pentru norme) De asemenea Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai ieri nu știam și chiar de știam, mulți nu credeam, Că toate clipele pot fi drămuite și socotite atunci când salți pasul, hotărât s-o iei timpului cu mult Înainte». (Cântec pentru norme) De asemenea Ion Gerea Voinescu În Primul poem. Avântul cu care oamenii muncii s-au antrenat În Întreceri, pentru depășirea Planului de Stat, atitudinea lor patriotică față de muncă, mașini și unelte, sunt cântate de Toma George Maiorescu, Vintilă Ornaru, Ana Ghimpeanu, Maria Văduva, Dumitru Vasilescu-Liman, Ion Zăgan, Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ion Zăgan, Ștefan Zidăriță; lupta popoarelor pentru pace, Împotriva imperialismului provocator, e arătată de Cezar Drăgoi, Mira Bica, Gica Iuteș; de asemenea vigilența Îndreptată spre elementele chiaburești ale satelor noastre, acțiunea de alfabetizare și culturalizarea maselor, se reflectă În alte poeme ale antologiei. Fostul ucenic Haralambie Zincă, evocă În fragmentul de proză din Jurnal de Front, cu o deosebită pregnanță, figura eroică a comsomolistului Gavriușa. (Ă). Totuși sugerăm o intensificare a focului criticei și auto-criticei. (Ă). Credem, astfel, că actul În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și-n ferești». și pictează În culori vii și linii dinamice, imaginea globală și exuberantă a țării de mâine, imaginea ei de baladă”. Dar popularitatea lui Dan Deșliu crește și mai mult câteva luni mai târziu când i se publică poemul Lazăr de la Rusca În Scânteia 37 apoi, la scurtă vreme, În volum. Motivul poemului fusese popularizat pentru prima oară de Petru Dumitriu 38, Într-un reportaj, dar fără succesul poemului, cum, de altfel, nici nuvela lui Petru Dumitriu, Vânătoarea de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
exuberantă a țării de mâine, imaginea ei de baladă”. Dar popularitatea lui Dan Deșliu crește și mai mult câteva luni mai târziu când i se publică poemul Lazăr de la Rusca În Scânteia 37 apoi, la scurtă vreme, În volum. Motivul poemului fusese popularizat pentru prima oară de Petru Dumitriu 38, Într-un reportaj, dar fără succesul poemului, cum, de altfel, nici nuvela lui Petru Dumitriu, Vânătoarea de lupi, inspirată de același caz, nu va atrage aprobarea unanimă a cititorilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai mult câteva luni mai târziu când i se publică poemul Lazăr de la Rusca În Scânteia 37 apoi, la scurtă vreme, În volum. Motivul poemului fusese popularizat pentru prima oară de Petru Dumitriu 38, Într-un reportaj, dar fără succesul poemului, cum, de altfel, nici nuvela lui Petru Dumitriu, Vânătoarea de lupi, inspirată de același caz, nu va atrage aprobarea unanimă a cititorilor și a criticii literare. Nu vom consemna, de data aceasta, ecoul poemului printre critici, ci printre poeți, reproducând
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Într-un reportaj, dar fără succesul poemului, cum, de altfel, nici nuvela lui Petru Dumitriu, Vânătoarea de lupi, inspirată de același caz, nu va atrage aprobarea unanimă a cititorilor și a criticii literare. Nu vom consemna, de data aceasta, ecoul poemului printre critici, ci printre poeți, reproducând scrisoarea lui Mihai BENIUC 39 În care, lăudându-l pe acela dar și „lustruindu-se pe sine”, deschide larg robinetul laudelor oficiale: „Iubite Tovarășe Dan Deșliu. Îți scriu aceste rânduri mișcat de poemul dumitale
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ecoul poemului printre critici, ci printre poeți, reproducând scrisoarea lui Mihai BENIUC 39 În care, lăudându-l pe acela dar și „lustruindu-se pe sine”, deschide larg robinetul laudelor oficiale: „Iubite Tovarășe Dan Deșliu. Îți scriu aceste rânduri mișcat de poemul dumitale « În memoria lui Lazăr Cernescu, țăran sărac, și a tovarășilor săi căzuți În lupta Împotriva dușmanilor clasei muncitoare și a țărănimii muncitoare, În lupta pentru socialism, pentru Înflorirea Patriei». Scânteia publică poemul dumitale odată cu comemorarea eroilor mineri, căzuți, acum
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Deșliu. Îți scriu aceste rânduri mișcat de poemul dumitale « În memoria lui Lazăr Cernescu, țăran sărac, și a tovarășilor săi căzuți În lupta Împotriva dușmanilor clasei muncitoare și a țărănimii muncitoare, În lupta pentru socialism, pentru Înflorirea Patriei». Scânteia publică poemul dumitale odată cu comemorarea eroilor mineri, căzuți, acum douăzeci de ani, sub gloanțele vrăjmașului la Lupeni, pentru aceeași măreață cauză a clasei muncitoare, pentru cauza poporului. Pe când Scânteia tipărea versurile despre Lazăr de la Rusca, În Contemporanul apărea articolul meu cu titlul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]