43,048 matches
-
Criticul Cristian Tudor Popescu a afirmat că "Mihai Viteazul" a reprezentat "„cea mai mare și mai profitabilă investiție în propaganda prin cinema a regimului comunist român”". Filmul a fost realizat pentru a alimenta valul de patriotism declanșat în România după discursul public al lui Nicolae Ceaușescu din 21 august 1968, în care acesta a criticat intervenția armatelor Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia. Realizarea acestui film s-a înscris în linia transpunerii cinematografice a momentelor din istoria românilor prin care autoritățile comuniste
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
de astăzi, care includ Ospiciul Medieval și Preceptoria de St Anthony, ceea ce sugerează că Ordinul a supraviețuit. <nowiki>*</nowiki>Interesul față de templieri a renăscut în secolul al XVIII-lea, datorită Francmasoneriei de influență scoțiana. Prima dovadă a acestui fapt este Discursul lui Ramsay de la Paris din 1737. Andrew Michael Ramsay era tutorele Tânărului Pretendent, prințul Charles Edward Stuart. El susținea că Francmasoneria începuse prinre cavalerii cruciați și că aceștia se organizaseră în Lojele Sf. Ioan. Următoarea dovadă a fost legată de
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
relații de colaborare cu Armata Republicană Irlandeză și cu naționaliștii egipteni. Ocupația regiunii Fiume a încetat un an mai târziu, dar Italia a reușit în 1924 să anexeze din nou regiunea. Mussolini a învățat de la D'Annunzio procedeele prin care discursurile patriotice pot câștiga sprijinul întregului spectru politic italian. În 1914, Benito Mussolini a fost silit să plece din cadrul Partidului Socialist Italian după ce s-a pronunțat pentru intrarea în război a Italiei împotriva Austro-Ungariei. Mai înainte de izbucnitrea războiuli, Mussolini se opusese
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
fost silit să plece din cadrul Partidului Socialist Italian după ce s-a pronunțat pentru intrarea în război a Italiei împotriva Austro-Ungariei. Mai înainte de izbucnitrea războiuli, Mussolini se opusese recrutării obligatorii, protestase împotriva ocupării Libiei și fusese editorul ziarului socialist "Avanti!". În discursurile sale publice, el chema la revoluție, fără să amintească în vreun fel de lupta de clasă. Naționalismul lui Mussolini i-a permis să strângă fonduri de la compania de producție de armament Ansaldo dar și de la alte companii, ceea ce i-a
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
alte state totalitare precum Germania Nazistă sau Uniunea Sovietică. În Italia Fascistă, Mussolini era idolatrizat ca salvator al națiunii. Regimul fascist a încercat să devină omniprezet, iar propaganda se baza în principal pe cultul personalității și pe popularitatea lui Mussolini. Discursurile pasionale ale lui Mussolini și cultul personalității afișat în timpul marilor marșuri și parade ale „cămășilor negre” din Roma au fost sursele de inspirație ale lui Adolf Hitler și ale Partidului nazist german. Propaganda fascistă era omniprezentă: în jurnalele de actualități
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
sau să ceară traducerea lor de către anumiți autori. Acest fapt determină existența mai multor versiuni ale unor scrieri, diferite de la o limbă la alta. Prin intermediul prieteniei cu Kobrynska și Okunevska, Kobyleanska s-a implicat în mișcarea feministă din Ucraina, ținând discursuri și scriind articole. Conform propriei sale viziuni, pentru a duce o viață armonioasă, înțeleaptă și morală, nu doar femeile, ci și bărbații trebuiau să își ridice permanent nivelul spiritual, intelectual și cultural. În anul 1899, după mutarea sa în orașul
Olga Kobyleanska () [Corola-website/Science/309544_a_310873]
-
deschise grupe cu predarea în limbile ucraineană și rusă pentru pregătirea unei noi generații de preoți originari din Transnistria. Cu sprijinul Societății Ortodoxe a Femeilor Române a fost înființat la Odesa un Liceu Ortodox, condus de principesa Alexandrina Cantacuzino. În discursul său de rămas bun, din 26 ianuarie 1944, Gheorghe Alexianu avea să menționeze acest fapt cu recunoștință. Religia, devenită materie obligatorie în școlile publice, a fost predată, în afară de preoți, și de peste 200 de profesori de religie care au urmat la
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
Siberia, Japonia și Canada. Pentru a susține cauza națională peste ocean, din scrisorile trimise familiei în țară, rezultă că alături de Octavian Goga, Vasile Stoica și părintele Ioan Moța, a participat și el la mobilizarea românilor ardeleni emigranți peste ocean ținând discursuri cum a fost cel din 4 noiembrie 1917 din orașul Canton, statul Ohio: Pentru faptele lor de vitejie, au fost decorați cu medalia „Ferdinand I” Bălan Gheorghe, Timar Gheorghe, Stoica David, Aleman Gheorghe, Murărescu Vasile, Brudar Lazăr, Suciu Chirilă și
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
de istorie a celui de-al doilea război mondial”, definește Rezistența ca fiind „totalitatea bătăliilor purtate în numele libertății patriei și a respectabilității umane” împotriva ocupantului și a colaboratorilor lui. Pe 18 iunie 1940, generalul Charles de Gaulle a rostit un discurs radiodifuzat prin care a cerut tuturor francezilor cu pregătire militară să vină să se alăture celor care se aflau deja în Anglia și aleseseră să continue lupta împotriva germanilor. Cei care au răspuns apelului său au fost numiți de cele mai multe
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
exil francez. Mitologia gaullistă pretinde că luptătorii francezi au răspuns apelului de pe 18 iunie al generalului Charles de Gaulle, dar istoricii au demonstrat mai târziu că acest apel radiodifuzat a fost recepționat doar de un număr foarte scăzut de francezi. Discursul generalului de Gaulle de pe 22 iunie difuzat de BBC a fost recepționat de mult mai mulți cetățeni francezi. În unele surse, termenul "francez liber" este folosit pentru desemnarea oricărui individ care s-a implicat în lupta împotriva forțelor Axei după
Forțele Franceze Libere () [Corola-website/Science/309606_a_310935]
-
populației franceze în timpul unei emisiuni difuzate de BBC. El a cerut soldaților armatelor terestre, ale aerului și marinei să se alăture luptei Aliaților împotriva Axei. În Franța, "Appel du 18 juin" nu a avut o audiență largă, dar un nou discurs al generalului de Gaulle de pe 22 iunie a fost ascultat la nivel național în Franța. Unii dintre membrii cabinetului britanic au încercat să blocheze difuzarea discursului lui de Gaulle, dar premierul Winston Churchill a fost de partea generalului francez. Discursul
Forțele Franceze Libere () [Corola-website/Science/309606_a_310935]
-
Franța, "Appel du 18 juin" nu a avut o audiență largă, dar un nou discurs al generalului de Gaulle de pe 22 iunie a fost ascultat la nivel național în Franța. Unii dintre membrii cabinetului britanic au încercat să blocheze difuzarea discursului lui de Gaulle, dar premierul Winston Churchill a fost de partea generalului francez. Discursul de pe 18 iunie a rămas unul dintre cele mai celebre alocuțiuni din istoria Franței. În ciuda eforturilor lui de Gaulle, Pétain a semnat pe 22 iunie actele
Forțele Franceze Libere () [Corola-website/Science/309606_a_310935]
-
discurs al generalului de Gaulle de pe 22 iunie a fost ascultat la nivel național în Franța. Unii dintre membrii cabinetului britanic au încercat să blocheze difuzarea discursului lui de Gaulle, dar premierul Winston Churchill a fost de partea generalului francez. Discursul de pe 18 iunie a rămas unul dintre cele mai celebre alocuțiuni din istoria Franței. În ciuda eforturilor lui de Gaulle, Pétain a semnat pe 22 iunie actele capitulării și a devenit liderul unui stat marionetă, cunoscut cu numele de Etat français
Forțele Franceze Libere () [Corola-website/Science/309606_a_310935]
-
celorlalți lideri ai ARD față de simbolistica abordată de Neamțu în campanie. Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului din România a dat publicității un comunicat în care a calificat drept <nowiki>"</nowiki>scandalos, revoltător și împotriva legislației în vigoare<nowiki>"</nowiki> discursului lui Mihail Neamțu. Reprezentanți ai mediului cultural și jurnalistic, precum Alex Ștefănescu (critic literar), Robert Turcescu (ziarist) sau Grigore Cartianu (publicist), s-au solidarizat cu decizia lui Mihail Neamțu de-a recita o poezie dedicată memoriei țăranului român. Mihail Neamțu
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
economice, raportarea spațiului public românesc la criza valorilor din Europa, semnificația secularizării pentru instituția familiei și forurile de educație, imaginea Bisericii într-o eră a transparenței mediatice, a revoluției moravurilor și a pluralismului ideologic. Volumul "Gramatica Ortodoxiei" (2007) deplânge "ghetoizarea discursului creștin" în spațiul academic, propunând "câteva întâlniri paradigmatice între "ecclesia" și "universitas", găzduite sub zodia modernității. "Gramatica Ortodoxiei" a primit premiul revistei "Cuvântul" pentru Cartea Anului, "Secțiunea Istoria ideilor și istoria mentalităților". Cărți personale: Cărți editate: Studii: Interviuri
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
Hitler a proclamat succesul revoluției național-socialiste. Acum că partidul nazist obținuse frâiele puterii în Germania, spunea el, era timpul să își consolideze poziția. Hitler a spus: "Șuvoiul revoluției a fost neîngrădit, dar acum trebuie canalizat în albia sigură a evoluției." Discursul lui Hitler a dat semnalul intențiilor sale de a ține în frâu SA, al cărei număr de membri crescuse rapid la începutul anilor 1930. Aceasta însă nu era o misiune prea ușoară, deoarece SA era constituită dintr-o mare parte
Noaptea cuțitelor lungi () [Corola-website/Science/309657_a_310986]
-
aceștia erau și mai îngrijorați din cauza ambițiilor politice ale liderului SA. Pe 17 iunie 1934, cererile conservatorilor ca Hitler să ia măsuri au atins un punct maxim când vicecancelarul Franz von Papen, confident al bolnavului președinte Hindenburg, a ținut un discurs la Universitatea din Marburg în care a tras un semnal de alarmă privind amenințarea unei „a doua revoluții.” În particular, von Papen, un aristocrat catolic cu relații în armată și industrie, a amenințat cu demisia dacă Hitler nu avea să
Noaptea cuțitelor lungi () [Corola-website/Science/309657_a_310986]
-
a intrat în Vicecancelarie. Ofițerii Gestapo atașați unității SS l-au împușcat pe secretarul lui Papen, Herbert von Bose, fără a se deranja să-l aresteze întâi. Gestapo l-a arestat și executat pe apropiatul lui Papen Edgar Jung, autorul discursului de la Marburg și i-au aruncat cadavrul într-un șanț. Gestapo l-a ucis și pe Erich Klausener, conducătorul Acțiunii Catolice, alt apropiat al lui Papen. Vicecancelarul însuși a fost arestat la vicecancelarie, în ciuda protestelor acestuia, care a susținut că
Noaptea cuțitelor lungi () [Corola-website/Science/309657_a_310986]
-
cum să trateze evenimentul. Göring a comandat poliției să ardă „toate documentele privind acțiunile din ultimele două zile”; între timp, Goebbels a încercat să oprească ziarele de la a publica liste cu cei morți, dar în același timp a folosit un discurs la radio pe 2 iulie să anunțe că Hitler i-a oprit pe Röhm și pe Schleicher de la a răsturna guvernul și de la a arunca țara în haos. Apoi, pe 13 iulie 1934, Hitler a justificat epurarea într-un discurs
Noaptea cuțitelor lungi () [Corola-website/Science/309657_a_310986]
-
discurs la radio pe 2 iulie să anunțe că Hitler i-a oprit pe Röhm și pe Schleicher de la a răsturna guvernul și de la a arunca țara în haos. Apoi, pe 13 iulie 1934, Hitler a justificat epurarea într-un discurs în fața Reichstag-ului difuzat și la radio: Ocupându-se să prezinte masacrul ca pe o acțiune legală, Hitler a pus guvernul să adopte o hotărâre pe 3 iulie care specifica: „Măsurile luate în datele de 30 iunie, 1 și 2
Noaptea cuțitelor lungi () [Corola-website/Science/309657_a_310986]
-
Interne Wilhelm Frick, "Legea Privind Măsurile de Autoapărare a Statului" a legalizat retrospectiv crimele comise în timpul epurării. Sistemul juridic al Germaniei a capitulat în fața regimului și cel mai mare jurist german, Carl Schmitt, a scris un articol care lua apărarea discursului din 13 iulie al lui Hitler. Articolul s-a intitulat "Führer-ul apără Legea." Aproape în unanimitate, armata a aplaudat Noaptea cuțitelor lungi, în ciuda faptului că și-a pierdut cu această ocazie doi dintre generali, Kurt von Schleicher și Ferdinand von
Noaptea cuțitelor lungi () [Corola-website/Science/309657_a_310986]
-
1.2 milioane în aprilie 1938. Noaptea cuțitelor lungi a reprezentat un triumf pentru Hitler, și un punct de cotitură pentru guvernul german. L-a stabilit pe Hitler ca „suprem judecător al poporului german,” așa cum a spus chiar el în discursul din 13 iulie din fața Reichstag-ului. (Ulterior, în aprilie 1942, Hitler a adoptat oficial acest titlu, plasându-se astfel atât "de jure" cât și "de facto" deasupra legii.) Secole de jurisprudență cu nepracticarea omorurilor extrajudiciare au fost date la o
Noaptea cuțitelor lungi () [Corola-website/Science/309657_a_310986]
-
lingvistic care desemnează un limbaj fără conținut ideatic consistent, plin de clișee. După cum spunea George Pruteanu: „"În sensul ei clasic, limba de lemn este jargonul complex, cu particularități lexicale, topice și stilistice, elaborat de puterea totalitară pentru a-și obscuriza discursul. Limba de lemn este astfel opusul transparenței, ea trebuie descifrată, citită printre rînduri"”. Acest termen desemnează, printre altele, limba utilizată de oficialitățile regimurilor comuniste. Termenul traduce / calchiază expresia franceză "langue de bois" (formulă impusă de Françoise Thom în 1987, "La
Limbă de lemn () [Corola-website/Science/309678_a_311007]
-
supușii, dar scopul real era să nu le transmită nimic clar”. Utilizarea limbii de lemn este cel mai perfid mod de a escamota adevărul, de a abate atenția, de a arunca praf în ochii cititorului, sau a auditorului în cazul discursului politic, în scopul inducerii în mintal a unei viziuni idealiste, a unei dogme ideologice, sau de a anihila un adevăr. Scopul ascuns al limbii de lemn este mistificarea realității și manipularea mintalului. Cei care se folosesc de limba de lemn
Limbă de lemn () [Corola-website/Science/309678_a_311007]
-
și Ingrid (1936). În 1928 apare, la editura Albert Langen, volumul "Tier und Mensch" ("Animal și om"). Căutarea identității în cadrul „Emigrației interne“ nu va mai fi finanțată în anii '30. Ca urmare, Alscher trebuie să se alinieze moralei convenționale și discursului contemporanilor săi în texte banale, de tip „Sânge-și-Pământ“ (), care însă nu au succes la public. În 1939 se angajează ca jurnalist la ziarul "Extrapost" din Timișoara, dar este concediat după numai câteva luni. Familia se scufundă în mizerie și ajunge
Otto Alscher () [Corola-website/Science/309696_a_311025]