42,154 matches
-
sub controlul lor. Mai târziu, orașul a fost eliberat de eroina franceză Ioana d'Arc. În anul 1875, Adunarea Națională a Franței a hotărât acordarea sumei de 80.000 de lire pentru restaurarea fațadei și a interiorului catedralei, devastate în timpul Revoluției franceze. La 19 septembrie 1914, douăzeci și cinci de obuze ale artileriei germane au atins catedrala, deteriorând-o, însă a fost renovată din nou după război. Astăzi Reims este celebru pentru catedrala sa, fiind considerată una dintre cele mai frumoase din lume
Catedrala Notre-Dame de Reims () [Corola-website/Science/329035_a_330364]
-
Oana Pellea, Mircea Rusu, Dan Condurache, Răzvan Vasilescu, Șerban Celea, Luminița Gheorghiu, Mara Grigore, Cornel Scripcaru și Silviu Stănculescu. Subiectul filmului îl reprezintă condamnarea pe nedrept a unei asistente medicale pentru că ar fi furat medicamente sosite ca ajutoare în perioada Revoluției din decembrie 1989. Motivul arestării și condamnării sale l-a constituit faptul că ea a asistat la uciderea cu premeditare a unor revoluționari răniți și apoi la falsificarea rapoartelor medico-legale ale celor împușcați de către un ofițer de securitate transformat mai
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
cel mai bun film străin în 1997, dar nu a intrat în concurs. Aflată pe masa de nașteri a unei maternități, asistenta medicală Alberta Costineanu (Oana Pellea) își amintește o serie de întâmplări care i-au schimbat dramatic viața. Înainte de Revoluția din decembrie 1989, ea trăia cu medicul Andrei Secoșan (Mircea Rusu), proaspăt divorțat. În seara zilei de 21 decembrie 1989, tânăra asistentă se trezește la ușă cu un adolescent rănit. Alberta și medicul îl aduc în apartament și observă că
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
dar este salvat de maiorul Leo (Cornel Scripcaru), care se ocupa de paza instituției. Alberta îi povestește lui Maxențiu cele văzute în noaptea precedentă, iar revoluționarul îi spune că ar fi mai bine să uite acele întâmplări, argumentând că „în timpul Revoluției mor oameni”. Cabinetul medical de la TVR primește câteva lăzi cu energizante ca ajutoare, iar asistenta instituției o roagă pe Alberta să administreze răniților acele medicamente. Pilulele se dovedesc a fi niște anabolizante, iar răniții sunt astfel drogați. Alberta este considerată
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
va fi eliberată cu condiția să scrie o declarație în care să-și recunoască vina de a fi furat acele medicamente, declarație care să fie folosită ca material de șantaj pentru a o convinge astfel să „uite” de morții de la Revoluție. Femeia refuză și este bătută, jignită și chiar violată de ofițerul Mureșan în arhiva secției de poliție. Securistul îi spune că nimeni nu va interveni în sprijinul ei, revoluționarul Maxențiu fiind și el șantajat cu un dosar mai vechi. În ciuda
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
mai vechi. În ciuda tuturor acestor presiuni și umilințe, femeia refuză să scrie declarația cerută de milițieni și este trimisă în judecată pentru furt, fiind condamnată la 6 luni de închisoare. În perioada următoare, Maxențiu ajunge ministru în guvernul format după Revoluție, Crețu este avansat la gradul de locotenent colonel, iar dr. Secoșan devine șef de secție la spital. Alberta află în detenție că este însărcinată, iar Maxențiu o vizitează și încearcă să o convingă să facă avort. Relația dintre Andrei și
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
acesta a fost găsit spânzurat și adus acasă în sicriu închis, după ce trăise ultimele luni într-o stare de spaimă patologică ca urmare a unor amenințări primite de la persoane necunoscute. Asistenta se duce apoi în cimitirul unde fuseseră înmormântați eroii Revoluției pentru a-i aduce un omagiu tânărului ucis la spital. Ea îl întâlnește acolo pe tatăl băiatului, un general-maior (Silviu Stănculescu), care îi spune că băiatul fusese premiant la școală și plecase de acasă în acea seară spunând că se
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
oferă să-i dezvăluie circumstanțele morții tânărului, dar generalul refuză să afle. Pe aleile cimitirului, femeia simte contracții și este dusă la spital unde naște. Ultima imagine a filmului surprinde figura fericită a Albertei atunci când își vede propriul copil. După Revoluția din decembrie 1989, regizorii Lucian Pintilie și Stere Gulea s-au aflat printre membrii fondatori ai Alianței Civice, o organizație a societății civile înființată în noiembrie 1990 ce își propunea să lupte împotriva „structurilor totalitare” și a „poliției politice”. Noua
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
Cornea, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Alexandru Paleologu, Doina Uricariu, Horia Bernea, Victor Rebengiuc, Emil Constantinescu, Nicolae Manolescu, inginerul Dumitru Iuga, liderul studenților Marian Munteanu și alții, s-a plasat de partea opusă a noii puteri politice instaurate în România după Revoluție. Scenariul filmului "" a fost scris de regizorul Stere Gulea și romancierul Eugen Uricaru după o idee a regizorului Lucian Pintilie. Subiectul producției cinematografice îl constituia un fapt real care a fost intens mediatizat în primele luni de după Revoluția din decembrie
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
România după Revoluție. Scenariul filmului "" a fost scris de regizorul Stere Gulea și romancierul Eugen Uricaru după o idee a regizorului Lucian Pintilie. Subiectul producției cinematografice îl constituia un fapt real care a fost intens mediatizat în primele luni de după Revoluția din decembrie 1989: condamnarea, pe nedrept, a unei asistente medicale pentru furt de medicamente. Regizorul Stere Gulea a aflat din presă de această întâmplare și a fost surprins de abuzurile săvârșite de o societate nouă ce intenționa să elimine tocmai
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
a aflat din presă de această întâmplare și a fost surprins de abuzurile săvârșite de o societate nouă ce intenționa să elimine tocmai abuzurile săvârșite de regimul dictatorial comunist. El a vrut să prezinte o față ascunsă și întunecată a Revoluției din decembrie 1989 și să evidențieze ideea că puterea politică a fost preluată tot de indivizi ce aparțineau vechiului regim. Vorbind despre apariția acestui film, Gulea spunea următoarele: "„În primul rând, geneza acestui film a fost lungă. Am luat cunoștință
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
văzut involuntar niște lucruri ce nu trebuiau cunoscute. Și de aceea i se înscenează ceva urât pentru a fi compromis și implicit discreditat. Mi s-a părut interesantă această poveste pentru că pe atunci se vorbea mereu despre fața ascunsă a revoluției. Nu știu care a fost adevărul în ceea ce privește povestea de la care am pornit. Important pentru mine a fost să văd până unde se poate întinde abuzul unei puteri, care face din individ ce vrea ea. În mentalitatea comunistă, întotdeauna au contat masele, nu
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
companiei „Castel Film”. Pe genericul de final se precizează că filmul este „o producție 1995”. Stere Gulea și-a motivat astfel demersul regizoral: "„Am evitat, așa cum eram tentat în primele variante ale scenariului, partea de anchetă privind misterele nedezlegate ale Revoluției. Am preferat să mă aplec asupra a ceea ce a rezultat din Revoluție. O lume amestecată, bastardă, pe care, însă, dacă nu ne-o asumăm, nici n-o vom putea înțelege, nici depăși”". El adăuga cu un alt prilej următoarele: "„Dacă
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
o producție 1995”. Stere Gulea și-a motivat astfel demersul regizoral: "„Am evitat, așa cum eram tentat în primele variante ale scenariului, partea de anchetă privind misterele nedezlegate ale Revoluției. Am preferat să mă aplec asupra a ceea ce a rezultat din Revoluție. O lume amestecată, bastardă, pe care, însă, dacă nu ne-o asumăm, nici n-o vom putea înțelege, nici depăși”". El adăuga cu un alt prilej următoarele: "„Dacă de la acest film omul nu pleacă cu o lovitură în stomac, atunci
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
încă un pas spre «filmul de vârf»”, precum și un important film postrevoluționar. El afirmă că personajul principal feminin este asemănător cu cel din "Vulpe - vânător" (interpretat tot de Oana Pellea), a cărui sarcină o preia într-un context nou: perioada Revoluției și cea imediat următoare. Potrivit lui, actrița Oana Pellea dovedește „o rară forță de interiorizare, tăceri și simțiri violente, o luciditate vecină cu disperarea”, personajul trecând prin stări de tensiune extremă. Și ceilalți actori creează personaje expresive: Răzvan Vasilescu interpretează „un
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
logofăt al regelui Franței Ludovic al XIV-lea. În 1707, în timpul războiului de succesiune a Spaniei, armata italiană a ducelui Vittorio-Amadeo II de Savoia ocupă insulele. În 1737, arhipelagul este cumpărat de la stat de familia Lenoncourt, care este expropriată la Revoluția franceză. Puțin după aceasta, familia Marquant din Hyères cumpără de la stat insulele, în valoare de 34 800 de franci-aur. În 1793, arhipelagul este ocupat de Englezi, dar anul următor Napoleon îl recucerește și ridică fortificațiile ce se văd până azi
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
individuală 2. Salafismul violent, jihadist sau neo-salafismul orientat, conform scrierilor lui Sayyed Qutb, spre contestarea politicului, înlăturarea regimurilor dictatoriale la putere în lumea arabă și înlocuirea lor cu sisteme islamice de guvernare, bazată pe aplicarea "sharia" - după modelul oferit de Revoluția islamică din Iran 3. Salafismul reformist ("islahi"), care condamnă utilizarea violenței în politică și consideră că este necesară o „re-islamizare” a societății pornind de jos în sus, printr-o politică graduală de reforme și participarea la jocul politic în condiții
Radicalizarea islamică () [Corola-website/Science/329082_a_330411]
-
modul în care și-au conceptualizat discursul politic, am împărțit radicalismul, denumit în continuare și jihadism, în trei mari categorii: 1. Jihadismul naționalist post-colonial - Frații Musulmani, Hamas, Hizballah pentru a cita cele mai cunoscute organizații 2. Jihadismul „balanței de putere” - Revoluția iraniană în opoziție cu militantismul financiar al Arabiei Saudite 3. Jihadismul global - început prin rezistența mujahedinilor din Afganistan față de ocupația sovietică și culminând cu apariția Al Qaida. Trebuie precizat că aceste definiții se referă la forme de jihadism apărute în
Radicalizarea islamică () [Corola-website/Science/329082_a_330411]
-
implicată nunțiatura papală din România, acuzată de „spionaj în favoarea Vaticanului” și „în folosul imperialismului americano-englez”. Titulatura oficială a acestui proces stalinist era: "„Procesul unui grup de spioni, trădători și complotiști în slujba Vaticanului și a centrului de spionaj italian.”" După Revoluția Română din 1989, prin Decretul-lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 al Consiliului Frontului Salvării Naționale, a fost abrogat Decretul-lege 358/1948 și a fost recunoscută Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Ca urmare, palatul și grădinile Nunțiaturii au fost
Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București () [Corola-website/Science/329096_a_330425]
-
Telšiai, Lituania, care era o parte din Imperiul Rus (după împărțită de mai devreme a Uniunii statale polono-lituaniene). Tatăl său, Jan Narutowicz, a fost un judecător local și un arendaș din satul Samogiția, Brėvikiai. Ca urmare a participării lui la Revoluția poloneză din 1863 împotriva Imperiului Rus, el a fost condamnat la un an de închisoare; el murit când Gabriel avea doar un an. Mama lui Gabriel, Wiktoria Szczepkowska, a fost a treia soție a lui Jan. După moartea soțului ei
Gabriel Narutowicz () [Corola-website/Science/329118_a_330447]
-
ani până la izbucnirea Războiului Civil. În afară de Barre, Consiliul Suprem Revoluționar ce a preluat puterea după asasinarea lui Sharmarke a fost condus de locotenent-colonelul Salaad Gabeyre Kediye și de șeful poliției, Jama Korshel. Kediye a deținut oficial titlul de "Părinte al Revoluției" iar Barre a deținut pentru scurt timp conducerea Consiliului. În anii ce au urmat Consiliul a arestat membri ai fostului guvern civil, a interzis celelalte partide politice, a dizolvat Parlamentul și Curtea Supremă și a suspendat Constituția. Armata revoluționară a
Republica Democratică Somalia () [Corola-website/Science/329114_a_330443]
-
baza contractului de muncă. Prima colonie engleză care a avut succes a fost Jamestown în Virginia, în 1607. La sfârșitul secolului al XVIII-lea valurile de noi coloniști au stabilit agricultură și comerț pe bază de tutun. Între 1610 și Revoluție britanicii au trimis în coloniile americane aproximativ 50.000 condamnați. Au avut loc numeroase conflicte cu amerindienii, printre care masacrul coloniștilor din Jamestown din 1622. Dintre cele treisprezece colonii, care au format apoi SUA ultima a fost stabilită în 1733
Istoria colonială a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329122_a_330451]
-
impozite asupra celor 13 colonii, pentru a strânge fonduri pentru război. Mulți colonizatori nu au acceptat impozitele deoarece ei nu erau adecvat reprezentați în Parlamentul britanic. Tensiunile dintre Marea Britanie și colonizatori au crescut, și cele 13 colonii au început o revoluție contra controlului Mării Britanii. La începutul secolului XVII, grupurile numeroase de puritani britanici oprimați de Biserică Statului și de guvern vedeau America de Nord că pe un Tărâm al Fagaduintei.Dorinta acestora de a trăi în conformitate cu principile creștinismului puritan conturează identitatea Americii
Istoria colonială a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329122_a_330451]
-
dar Londra nu era pregătită să le acorde.Coloniilor li se limită libertatea și în alte domenii.Taxele de import ridicate pentru toate bunurile din Marea Britanie erau considerate ofensatoare și conduc la boicoturi de proporții, care vor fi succedate de Revoluția Americană.
Istoria colonială a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329122_a_330451]
-
mai controversate nerezolvate. Cu toate acestea, multi în Statele Unite ale Americii au celebrat războil din 1812 că un "al doilea război de independență," începutul unei ere de acord partizan și mândria națională. La 2 octombrie 1835, a început o nouă revoluție: Revoluția Texana sau Războiul Texan de Independență , care a fost un conflict militar între Mexic și coloniștii din partea texana a statului mexican Coahuila y Tejas. Războiul a început la 2 octombrie 1835 și s-a încheiat la 21 aprilie 1836
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]