KorAP: Find »[drukola/base=încheiat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...164 165 166 ...917 >

22,906 matches

Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415

potrivit căreia "Contractul se interpretează după voința concordantă a părților, iar nu după sensul literal al termenilor". Este considerată, de asemenea, regulă generală de interpretare a actului juridic civil, cea dedusă din art. 1272 al. 1 conform căreia "contractul valabil încheiat obligă nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar și la toate urmările pe care practicile statornicite între părți, uzanțele, legea sau echitatea le dau contractului, după natura lui." Același articol, prin al. 2 adaugă că "într-un contract clauzele

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
1864 preciza: "Convențiile nu au efect decât între părțile contractante" (principiul relativității efectelor actului juridic civil). În noul Cod civil principiul forței obligatorii a contractelor "pacta sunt servanda" este reglementat în art. 1270, care în al. 1 prevede: "Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante". Potrivit alineatului 2 din același articol "Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părților ori din cauze autorizate de lege". Acest ultim alineat reproduce regula simetriei contractuale. Contractul fiind rezultatul acordului de

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
are fundamentul pe de o parte în imperativul moral al respectării cuvântului dat (pacta sunt servanda), iar pe de altă parte în nevoia asigurării stabilității și siguranței situațiilor juridice create. Principiul menționat trebuie interpretat în sensul că actul juridic legal încheiat se impune autorilor (sau autorului), întocmai ca legea. În materie de convenții, de exemplu, este frecvent uzitată expresia: "contractul este legea părților". O asemenea interpretare nu trebuie să conducă la concluzia că actul juridic civil este creator de lege, întrucât

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
art. 973 din Codul civil de la 1864 potrivit căruia "convențiile nu au efect decât între părțile contractante". Din redactarea acestui articol rezultă că toate celelalte persoane care nu au luat parte la încheierea actului juridic rămân străine de efectele actului încheiat, pentru că nimeni nu poate deveni debitor sau creditor fără voința sa291. În legătură cu aplicarea acestui principiu trebuie să facem distincție între părțile actului juridic civil și terțele persoane. Noțiunea de "părți" desemnează participanții direcți la încheierea actului juridic sau cei care

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
persoane. Noțiunea de "părți" desemnează participanții direcți la încheierea actului juridic sau cei care participă prin reprezentanți. "Terții" sunt și ei de două feluri: terți total străini de efectele actului juridic și care nu suportă în nici un fel efectele actului încheiat și, terții succesori ai părților, denumiți în limbajul Codului civil de la 1864 "avânzi-cauză". Unele detalii se impun în legătură cu această din urmă categorie de terți. Deși nu participă nici direct, nici prin reprezentanți la încheierea unui act juridic civil, "avânzii-cauză" suportă

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
1246 alineatul 3 din noul Cod civil prevede că, dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatată sau declarată prin acordul părților. Deci, în măsura în care nu este interzis de lege, părțile pot conveni cu privire la nulitatea actului juridic încheiat, lipsindu-l în felul acesta de efecte. Calea judiciară de valorificare a nulității presupune intervenția instanței de judecată care va constata sau declara lipsa efectelor actului juridic civil datorită sancțiunii nulității (în funcție de felul acesteia). Prin finalitatea urmărită, nulitatea îndeplinește trei

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
fi executată sau a fost executată, rămâne neatinsă. Deosebiri Nulitatea (absolută sau relativă) intervine în ipoteza unui act juridic civil (unilateral, bi sau multilateral) care s-a încheiat cu nesocotirea condițiilor de validitate, pe când rezoluțiunea presupune un contract sinalagmatic valabil încheiat. Nulitatea se aplică oricărui act juridic civil, pe când rezoluțiunea, numai contractelor sinalagmatice cu executare imediată "uno ictu", temeiul acestei sancțiuni constituindu-l reciprocitatea și interdependența obligațiilor din contractul sinalagmatic, asupra cărora vom insista în cele ce urmează. În analiza temeiului

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
alteia tot ceea ce și-au prestat în temeiul contractului 315. Noul Cod civil conține dispoziții clare, precise, cu privire la efectele rezoluțiunii, în art. 1554 al. 1 care prevede că un contract desființat prin rezoluțiune se consideră că nu a fost niciodată încheiat. "Dacă prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este ținută, în acest caz, să restituie celeilalte părți prestațiile primite." În toate cazurile de rezoluțiune, partea care și-a executat obligațiile este îndreptățită să obțină despăgubiri pentru prejudiciile suferite prin

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
nulității, în funcție de cauza de nulitate relativă 319. VI.2.2. Nulitate reziliere Rezilierea reprezintă desfacerea unui contract sinalagmatic cu executare succesivă, având drept cauză neexecutarea culpabilă a obligațiilor de către una dintre părți. Rezilierea se aplică în cazul contractelor sinalagmatice valabil încheiate, având ca obiect prestații succesive. De aceea, în esență, asemănările și deosebirile dintre nulitate și reziliere sunt cele prezentate la rezoluțiune 320, cu mențiunea că efectele rezilierii se produc numai pentru viitor "ex nunc" (deci nu retroactiv) efectele produse în

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
pierde din vedere efectele diferite ale rezilierii în raport cu cele ale rezoluțiunii. Noul Cod civil conține dispoziții exprese cu privire la acest ultim aspect. Articolul 1554 al. 1-3 face precizarea că un contract desființat prin rezoluțiune se consideră că nu a fost niciodată încheiat (deci încetează cu efecte pentru trecut), pe când contractul reziliat încetează doar pentru viitor. VI.2.3. Nulitate caducitate Ca și nulitatea, caducitatea se numără printre cauzele de ineficacitate ale actului juridic civil, presupunând lipsirea acestuia de orice efecte datorită intervenirii

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
asemenea, dacă ulterior încheierii valabile a unui contract de închiriere, lucrul ce formează obiectul material al acestuia piere, independent de voința locatorului, contractul devine caduc. Între nulitate și caducitate pot fi reținute mai multe deosebiri. Nulitatea presupune un act nevalabil încheiat, pe când caducitatea presupune un act valabil încheiat. Nulitatea, cum arătam, retroactivează, pe când caducitatea produce efectele numai pentru viitor deoarece pentru trecut actul juridic respectiv nu a produs nici un efect. De asemenea, caducitatea presupune unele cauze posterioare încheierii actului juridic civil

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
contract de închiriere, lucrul ce formează obiectul material al acestuia piere, independent de voința locatorului, contractul devine caduc. Între nulitate și caducitate pot fi reținute mai multe deosebiri. Nulitatea presupune un act nevalabil încheiat, pe când caducitatea presupune un act valabil încheiat. Nulitatea, cum arătam, retroactivează, pe când caducitatea produce efectele numai pentru viitor deoarece pentru trecut actul juridic respectiv nu a produs nici un efect. De asemenea, caducitatea presupune unele cauze posterioare încheierii actului juridic civil, independente de voința autorului actului 322, în timp ce

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
prin acordul părților (art. 969 al. 2 teza 1, din Codul civil de la 1864) 323. Privită ca sancțiune, revocarea se apropie de nulitate (ambele fiind cauze de ineficacitate), dar ea prezintă și unele note distinctive. Revocarea presupune un act valabil încheiat (care ulterior este revocat), pe când nulitatea presupune un act nevalid. Cauzele revocării sunt ulterioare încheierii actului juridic civil, pe când cauzele nulității sunt concomitente încheierii acestuia. Revocarea operează numai în domeniul actelor cu titlu gratuit (liberalități), pe când nulitatea poate lovi orice

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
cazul nesocotirii unor cerințe de publicitate față de terți sau a lipsei ori depășirii puterii de a reprezenta. Ambele sancțiuni sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil, dar ele prezintă mai multe deosebiri. Inopozabilitatea intervine în cazul unui act valabil încheiat care a nesocotit cerințele de publicitate sau a încălcat regulile reprezentării, pe când nulitatea lovește un act nevalabil. Ca efecte, inopozabilitatea privește numai terții. Efectele actului juridic se produc față de părți, dar drepturile și obligațiile născute din actul respectiv, nu pot

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
modificări în ceea ce privește sfera de aplicare a acestuia. În viziunea noul Cod civil, vor fi lovite de nulitate absolută actele care nu se circumscriu scopului statutar al persoanei juridice, numai dacă aparțin unei persoanei juridice fără scop lucrativ sau dacă actele încheiate vizează drepturi și obligații ce pot aparține exclusiv persoanei fizice. b. Când actul juridic s-a încheiat în condițiile lipsei totale a consimțământului cum este în cazul erorii obstacol (error in negotio, error in corpore). Este o soluție acceptată în

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
ar putea fi validat dacă până la declararea nulității autorizația este eliberată. În cazul arătat, actul juridic își va produce efectele de la data îndeplinirii condiției de validitate, inițial nerespectate. d. În cazul nulității absolute instanța sesizată va constata doar nulitatea actului încheiat. Actul juridic civil era nul de la început și nu instanța îl desființează, ci pronunță o hotărâre prin care constată existența nulității respective. VI.6.2. Regimul juridic al nulității relative a. Întrucât urmărește protejarea unor interese particulare, nulitatea relativă poate

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
sub semnătură privată (ca mijloc de probă cu acest titlu) fără a afecta însă, valabilitatea convenției însăși. Este interpretarea ce rezultă din însuși art. 1179 din Codul civil de la 1864, care vorbește de "nevalabilitatea"441 înscrisului și nu a convenției încheiate, care poate fi dovedită prin alte mijloace de probă permise de lege. Pe de altă parte, chiar dacă nu îndeplinește condițiile arătate mai sus înscrisul, ca atare, poate fi invocat ca un început de dovadă scrisă 442 ce urmează a fi

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
pentru realizarea unui act aparent, fictiv și în mod distinct a unui alt act secret (numit contraînscris), cel dintâi având rolul de a-l disimula pe cel de-al doilea, care, singur, reprezintă voința reală a părților cu privire la raportul juridic încheiat. A se vedea și dec. civ. nr. 1792/1991 a Trib. Mun. București, în Culegere de practică judiciară, 1991; I. Mihuță, op. cit., p. 67; G. Chivu, Simulația în teoria și practica dreptului, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2001, p. 203 și Fl

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808

lui Israel, păstori seminomazi, celebrau deja o sărbătoare analoagă (ibid.). De la epoca de piatră la Misterele din Eleusix Este greu de precizat semnificația originară a pietrelor ridicate (massebah), deoarece contextul lor religios este diferit. O piatră poate mărturisi un legământ încheiat (Facerea, 31: 45; 51-52), sluji drept mormânt (35: 20) sau semnala o teofanie, ca în episodul lui lacov. Acesta a adormit cu capul pe o piatră și a văzut o scară al cărei vârf atingea cerul, și "iată Iahve stătea

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760

perioada ca o prelungire a interbelicului (cel puțin până spre 1946-1948) sub zodia căreia s-ar afla și tinerii debutanți. Majoritatea scriitorilor din interbelic publică ediții retrospective. Motiv pentru care activitatea unora dintre ei este considerată a fi ca și încheiată. E cazul lui Ion Barbu care rămâne în spațiul matematicii, al lui Vasile Voiculescu care are doar o activitate de referent literar. Ion Minulescu va mai publica, între 1941 și 1943, un singur ciclu nou, Patrusprezece inedite. Tonul și tematica

Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
vid. Se scrie și se publică, dar presiunea este din ce în ce mai mare și soluția de ieșire din impas pare să fie tăcerea. Astfel majoritatea scriitorilor din interbelic publică ediții retrospective, unii se retrag din viața literară și activitatea lor este considerată încheiată (Ion Barbu, dar și Vasile Voiculescu), alții se retrag din viață (Ion Minulescu și Ion Pillat), alții continuă să scrie, dar versurile acestor perioade vor fi publicate abia postum. Grupul suprarealism reușește să publice până la jumătatea deceniului, apoi se dovedește

Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765

sub condeiul a diverși publiciști și scriitori. Cineva, de pildă, probabil și sub influența bibliografiei străine, unde era frecvent, îl întrebuințează într-un amplu eseu antirăzboinic, referitor la enormele pierderi umane și distrugeri materiale produse în timpul marelui conflict mondial abia încheiat.3) „Amurg” e un poem despre „orașul mare”, comercial și bancar, Capitala din anii neutralității, „Cetatea Idealului” și Capitala„Babylon”, postbelică, a cărei religie o constituiau, cum scria unul din romancierii ei, „afacerile și luxul”. Orașul feeric, cu promenadele pline

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
în cazul celor doi scriitori. Pentru publicul larg, moartea lui Camil Petrescu însemna o frustrare; cea a lui Bacovia - nu. De la primul se aștepta volumul III din Un om între oameni; de la Bacovia, nimic nou. Opera sa părea de mult încheiată și nimeni nu mai spera în vreo surpriză. Camil Petrescu aparținea prezentului; Bacovia - trecutului. E greu să plîngi pe cineva despre care pînă și unii dintre confrați credeau de mult că nu mai e. Cu excepția micului grup delegat să-l

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
eforturi de „integrare” îl împingeau la exagerări și-l oboseau. Cînd revenea acasă, „cădea iarăși în lipsa lui de comunicativitate”. Această observație explică de ce unii l-au văzut, la vreo ocazie, „vesel”, „glumeț”: aceea era dispoziție la comandă, trecătoare. Odată „reprezentația” încheiată, urma tăcerea, „mutismul”, revenirea la figura de om bolnav, melancolic, reținut. N-ar trebui uitat că „la mélancolie n’est que de la ferveur retombée” (Gide). „Cuptor” începe ca un reportaj: „Sunt cîțiva morți în oraș”. Aceasta-i o știre senzațională

ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

I de deficit neurologic. Pe de altă parte, principalul risc la care sunt supuși bolnavii operați pentru stenozele sau ocluziile carotidiene îl reprezintă leziunile coronariene asociate (158, 159, 160, 161). Disputa privind abordul chirurgical al acestor leziuni asociate nu este încheiată. Cu toate acestea, endarteriectomia carotidiană realizată anterior sau concomitent cu revascularizarea miocardică are o rată scăzută a mortalității (3,5%) și o incidență acceptabilă a accidentului vascular cerebral postoperator (< 4%) (162, 163, 164). Acesta din urmă pare să aibă o

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]