4,529 matches
-
și în modul cu totul neconvențional în care priveau obligațiile universitarului. Pe atunci, Russell, ca și Wittgenstein mai târziu, ezita să accepte oferte de a ține cursuri atunci când avea sentimentul că nu are de spus nimic nou. A fost o înclinație caracteristică a lui Wittgenstein, care s-a exprimat încă din anii tinereții, să pretindă ca între oameni care întrețin un contact intelectual strâns să existe o comuniune cât mai deplină a reprezentărilor asupra vieții, a modelelor de comportare pe care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
atras mai mult atenția. Într-adevăr, de la viața personală relativ austeră din acea perioadă, Russell a trecut cu timpul spre una destul de frivolă. Persoane apropiate erau neplăcut surprinse de tendința lui Russell de a le subordona viața intereselor, dorințelor și înclinațiilor sale.24 Cu dezaprobare trebuie să fi întâmpinat Wittgenstein și implicarea crescândă a lui Russell în activități publicistice destinate unei audiențe largi, cu toate consecințele ce rezultau de aici, între altele cultivarea unui scris ușor, atrăgător și deci, în mod
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
să-i ajute pe cei care îi erau apropiați. Lui Russell îi plăcea să participe la reuniuni publice, să discute cu persoane care împărtășesc opinii din cele mai diferite. Wittgenstein nu dorea să aibă contacte decât cu oameni ale căror înclinații erau apropiate de ale lui. Russell putea fi profund decepționat și revoltat de acele dezlănțuiri ale pasiunilor emoționale ale masei, în care el vedea o înfrângere a judecății sănătoase, dar nu-și pierdea încrederea în triumful final al rațiunii. Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
o contribuție mai mare la cauza binelui public. Oscilațiile care marchează viața lui între ceea ce îl atrăgea mai mult ca persoană privată și ceea ce credea că este dator să facă pentru colectivitate ilustrează într-un mod sui generis tensiunea dintre înclinație și datorie. În perioadele când era pe deplin angajat în campanii publice, Russell putea resimți acele preocupări logico-filozofice care îi aduseseră recunoaștere și notorietate drept mai puțin importante. În 1916, când acționa prin discursuri publice și prin publicații împotriva participării
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
raționale o reprezenta, pentru el, spiritul care animă cercetarea științifică și, în genere, acele discuții și controverse în care nu contează decât probele și argumentele. Într-o formulare negativă, perspectiva raționalistului era pentru Russell cea care refuză să admită că înclinații, dorințe și gusturi proprii nu numai unor indivizi, ci chiar unor comunități cuprinzătoare ar oferi cheia pentru înțelegerea lumii. Russell valoriza gândirea științifică tocmai din această perspectivă. Într-un articol publicat în 1913, sub titlul Știința ca un element în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
considerate în sine, nu impun o plăsmuire a minții omenești drept contribuție în filozofie. Impresionante prin anvergura lor sau mai modeste, rezultatele cercetării filozofice urmează să fie valorizate la capătul confruntării lor cu standarde care impun concluzii independente de interesele, înclinațiile, preferințele și gusturile celor care le-au produs. Presupozițiile care susțin o asemenea ruptură cu tradiția sunt simple. Problemele specific filozofice, în contrast cu cele științifice, sunt de natură conceptuală. Ele vor putea fi identificate, formulate corect și apoi soluționate prin analiză
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mai precise vom putea identifica și depăși greșeli și confuzii logice, care sunt, pentru a spune așa, „încorporate“ în limbajul comun. Tocmai prin purificarea logică a limbajului putem accede spre puncte de vedere mai nepartizane, mai obiective, libere de acele înclinații și idei preconcepute pe care Francis Bacon le numea „idoli“. Ne putem astfel ridica deasupra a ceea ce desparte indivizi, grupuri sectare, mari colectivități sau epoci istorice, în imperiul rațiunii universale. Menirea „noii filozofii“ este să promoveze ascensiunea din lumea gândirii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
În colectivitățile omenești mai mult sau mai puțin evoluate există numeroase acțiuni pe care oamenii le realizează urmărind anumite reguli. Există, desigur, tentații de a încălca asemenea reguli, dar și reținerea de a o face. De îndată ce există o tensiune între înclinații spontane și conștiința binelui și răului, există merit sau vină, recompensă sau pedeapsă. Distincția dintre acțiunile determinate de cauze și respectiv de motive sau temeiuri ne apare cu multă claritate dacă examinăm limbaje mai simple, jocuri de limbaj. Poate fi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
o dată, că particularitățile psihologice ale profesorilor au prioritate. În plus, se constată că, profilul liceului nu determină modificări ale comunicării gestuale în relația cu elevii, cu o singură excepție legată de modul de manipulare a materialelor didactice, aceasta depinzând de înclinațiile tehnice ale subiecților. Autoarea atrage atenția și asupra competenței observatorilor liceeni, aducând, în favoarea acestei opțiuni, argumentul că elevii vor defini nu doar profesorul, ci, mai ales, relația acestuia cu ei. Multe dintre concluzii se înregistrau în timpul elaborării tezei de doctorat
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nefericiți În viața asta și fără să ne mai Îndeletnicim cu absurditățile de a mai cugeta la alta”. Însă, pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că În lumea sentimentelor umane Întîlnim nu numai mari suferințe, ci și o puternică Înclinație spre infatuare, spre supraestimarea eului individual, spre un exces al dorințelor, aspecte care se cer a fi pedepsite. Filosoful Emil Cioran spunea În acest sens, că omul „se Îndepărtează tot mai mult, pe zi ce trece, de vechea-i inocență
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cînd Îți merge bine” (Theognis). * „Capacitatea de renunțare constituie singurul criteriu al progresului spiritual.” (Emil Cioran) În mod paradoxal, prin efortul renunțării nu te condamni la inacțiune, ci dimpotrivă: știind să te eliberezi (să te despovărezi) de anumite tendințe sau Înclinații negative, Îți pregătești sufletul pentru a trăi tensiunea unor aspirații superioare. * „Corupția vine totdeauna odată cu bogăția.” (H. de Balzac) Pentru că În „bogăție”, averea devine mai prețioasă decît „onoarea” și, uneori, chiar decît viața! * „Faptul că sîntem conștienți de forțele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
douăzeci de ani de prosperitate. Oficial, regele Iacob întâiul al Angliei este regele care a tradus Biblia din limba latină; pe întreaga durată a domniei sale a încercat să arate clemență față de toate cultele religioase. Neoficial, regele Iacob întâiul a avut înclinații homosexuale, deși, soția sa a dat naștere la nouă copii. De asemenea, deși era un aprig apărător al drepturilor protestanților, a scris o scrisoare secretă Papei de la Roma, asigurându-l de îngăduința sa față de supușii catolici. La moarte a fost
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de a selecta, fără discernământ, născut să fie plictisit, stare pe care o transmitea și celorlalți, născut să fie o minge care era aruncată la întâmplare, în funcție de toanele celorlalți, excesiv de încăpățânat și meschin în tot ceea ce făcea, cu o incredibilă înclinație spre a crede orice pretindeau ceilalți că au văzut, intrând pe mâna celor mai dăunătoare persoane, incapabil să scape de ele sau să conștientizeze acest lucru, consumat de grăsime și de melancolie, și care, deși nu avea nici o intenție să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
musique instrumentale. Comportamentul său lingușitor, atitudinea machiavelică și abilitatea pentru mașinațiuni politice l-a apropiat mult de Ludovic al XIV lea. Pe baza prieteniei care îi lega din tinerețe și contra informațiilor furnizate de Lully, Regele a trecut cu vederea înclinațiile sale sexuale și scandalurile de pedofilie și homosexualism în care acesta a fost implicat. Îi este oferită cetățenia franceză. În 1662 se căsătorește cu Madeleine, fiica compozitorului Michel Lambert. Lully era temut de mulți, tiran cu subordonații și nemilos cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de la paisprezece ani la curtea Franței, a privit și a învățat din greșelile soacrei sale. Din acest motiv Delfinul și Monsieur au fost tratați în mod egal, deși, al doilea fiu a fost încurajat să și dezvolte cât mai mult înclinațiile homosexuale, probabil pentru a nu periclita poziția fratelui său mai mare. Singurul semn de întrebare care nu a primit un răspuns clar nici până în zilele noastre a fost relația reginei cu Mazarin, primul ministru al Franței. Recomandat de Richelieu ca
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
m-a invitat în camera sa. Apropiindu-se mult de mine, mi-a spus: « Domnule, preoții o fac în Spania, în Franța marii nobili, iar în Italia toată lumea.» M-am dat înapoi și am replicat, glumind, că o astfel de înclinație era departe de mine, că aveam douăzeci și cinci de ani și aveam barbă. Mi-a răspuns că francezii care dau dovadă de bun gust nu dau atenție la vârstă sau la părul de pe corp; pe scurt, am scăpat cu mare greutate
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
bun gust nu dau atenție la vârstă sau la părul de pe corp; pe scurt, am scăpat cu mare greutate. I-am spus istoria abatelui de Carretto. Mi-a răspuns că trebuie să arătam compasiune, deoarece oamenii se nasc cu această înclinație, la fel cum poeții se nasc cu simțul rimei. Marchizul a murit la scurt timp de o boală a anusului, boală care, în acea perioadă, era foarte răspândită.“ Prin urmare, pamfletele apocrife care înfierau relația dintre cardinal și Regină nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care și-l atribuie o persoană într-o anumită relație/situație. Această dinamică se poate defini și prin cantitatea de energie investită în relație: o atitudine dominantă cere multă energie, una de supunere puțină energie; c. a treia dinamică descrie înclinația persoanei către acțiune, direcția în care își investește energia. Pornind de la aceste trei dimensiuni, F. Lacombe (2005) identifică următoarele atitudini relaționale 80 (pp. 183-208): Atitudinea deschisă (de afirmare a propriei persoane). Este atitudinea ce se caracterizează prin afirmarea propriilor nevoi
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reaminti mult mai bine succesele decât eșecurile, inspirațiile, flerul decât gafele, lipsa de fler. În mintea și sufletul nostru, amintirea despre propria performanță va fi mult mai valoroasă decât cea reală. Atunci când atribuim cauzele (evenimentelor prin care am trecut) prevalează înclinația spre "self-service": cauza evenimentelor pozitive vom fi, cel mai adesea, noi; cea a evenimentelor negative va fi atribuită, de regulă, celorlalți. Pentru a evita orice dubii în această privință, este suficient să știm sau să ne amintim de tendința generală
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care m-am căsătorit. Locuiam deja cu soțul meu, așa Încât a fost o decizie mai mult „socială”... Pe de altă parte, treceam printr-o perioadă de Îndoieli. Îl iubeam, dar nu eram sigură că fac o alegere bună. Mă neliniștea Înclinația lui către băutură. M-am măritat spunându-mi: „o să-l ajut să se lase”. Privind În urmă, pot să spun că m-am Înșelat. Totul s-a terminat 20 de ani mai târziu printr-un divorț dezastruos... iar soțul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
profesor/elev, a unui anumit rol în "spectacolul" comunicării didactice/educaționale. Asumarea rolului presupune atât o serie de datum-uri (vezi, de exemplu, rolul de profesor, rolul de elev), cât și anumite nuanțe particulare, individualizante fie în plan personal (profesor cu înclinații spre matematică, elev talentat la literatură, profesor/elev vesel, trist, obosit, energic etc.), fie în plan relațional (profesor autoritar/exigent/permisiv etc., elev supus/revoltat/ interesat etc.); de aici și asocierea cu ipostaza de "actor", în condițiile în care, contextual
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sport etc.) are o importanță deosebită pentru bunăstarea - sănătatea fiziologică, psihică și psihologică a deținuților(telor). Repartizarea deținutelor în camere trebuie să se realizeze nu doar în funcție de gravitatea penală a actului comis și gen, ci mai ales în funcție de vârstă, personalitate, înclinații, gradul de degradare morală și fizică, de deficitul sentimentelor social-morale (pervertire), de tehnicile de reabilitare psihosociale stabilite în cazul fiecăreia, de șansele inegale de remodelare - îndreptare pe care acestea le au. ● Modificarea pedepsei - în derularea pedepsei trebuie să se țină
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Ca și pentru grupul precedent, cele șase valori despre care discutăm acum au logica lor de ansamblu. Spontaneitatea este valoarea-ghid a omului postmodern. Acesta își caută liber destinul, fără un itinerar stabilit dinainte. Poate să facă lucruri fără constrângere, din înclinația firească a personalității sale. Spontaneitatea este deja cultivată în școală. Ea se hrănește cu imaginație și creativitate (,,imaginația la putere!"), care sunt apreciate în detrimentul lecțiilor învățate, al eforturilor și al înțelepciunii generațiilor anterioare. Din moment ce se supune dorinței imediate și se
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
relative, această doctrină nu este fixă. Evaluându-ne experiența istorică, descoperim puțin câte puțin ceea ce suntem în profunzime și ce corespunde naturii noastre. Nu poate fi negat că nu se vorbește prea mult despre aceasta, că natura omului cuprinde și înclinații către rău (sau ceea ce este în general considerat drept rău), ca agresivitatea, violența, atitudinea de superioritate susținută de putere sau de bani. Toate acestea fac parte din natura omului. Pare evident că aceste trăsături ale naturii noastre nu pot justifica
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
omului. Pare evident că aceste trăsături ale naturii noastre nu pot justifica niște opinii acceptabile. Din contra, trebuie să descifrăm, prin rațiune și reflecție etică, în ce constau aceste trăsături și cum le putem estompa. Omul este capabil să identifice înclinațiile sale negative și să se ridice la un nivel moral superior. Nu este deci posibil să se elimine din dezbatere noțiunile de bine și rău. Nici cei care consideră această afirmație drept desuetă nu se pot stăpâni să nu emită
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]