13,635 matches
-
din București (din 1950 până la pensionare), trecând prin toate treptele carierei, până la gradul de profesor (1991). Colaborează la „Gazeta literară”, „Teatrul”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Luceafărul” ș.a. A debutat editorial cu Însemnări despre literatură și teatru (1958). M. s-a consacrat îndeosebi dramaturgiei, domeniu în genere puțin cercetat la noi. Chiar de la debut interesul criticului se fixa asupra textului dramatic, următoarele sale cărți fiind trepte pregătitoare, de natură istorică și teoretico-estetică, în elaborarea construcției critice care culminează cu Istoria literaturii dramatice românești
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
localizărilor de piese comice după model molieresc și cu observație autohtonă, prefigurându-se cerința profesionalizării repertoriului. Prin Gheorghe Asachi, cel care adaptează mai întâi piese pastorale și idilice și se dedică apoi dramei istorice, al cărei fondator poate fi considerat (îndeosebi prin Petru Rareș, 1837), se depășește momentul vodevilesc dominant în intervalul 1820-1860 pe scena românească. Înainte de 1860 reușește să se impună un nou stil, preponderent realist-satiric, în comedia citadină, precumpănitor bucureșteană. Adevăratul dramaturg prin vocație este însă Vasile Alecsandri, la
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
postum, în traducerea acesteia. În 1935 apare antologia Evoluția scrisului feminin în România, alcătuită în colaborare cu Ecaterina Săndulescu, și volumul de nuvele Umbre pe ecran, primit favorabil de E. Lovinescu, cu rezerve la adresa idealismului exagerat al autoarei, care cultivă îndeosebi personaje exemplare, întrupând într-un grad absolut cele mai greu accesibile virtuți umane. Abordează și formula romanului polițist în Prințesa în crinolină (1946), compunere facilă, „de succes”. Preocupată de fenomenul artistic în general, M.-V. este și autoarea studiului monografic
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
din București, ca profesor de logică, urmând a ține și un Curs de istoria filosofiei (germane, franceze, engleze) în secolul 19. Mai ales al doilea curs s-a bucurat de un larg răsunet. Cu acest prilej M. s-a ocupat îndeosebi de idealismul german, de pozitivismul francez și de empirismul englez. În 1886 se desparte de prima soție, Clara, născută Kremnitz (din această căsnicie se născuse Livia Maiorescu), recăsătorindu-se cu Ana Rosetti, sora soției lui Iacob Negruzzi. La 23 martie
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
acribie și excelând prin meticulozitate, M. ambiționează exhaustivitatea. Se specializează în literatura română a secolului al XX-lea, analizând-o în context european cu fină pătrundere analitică și cu metode ce variază în funcție de obiect. Își câștigă aprecierea criticii de specialitate îndeosebi prin antologia Simbolismul european (I-II, 1983), însoțită de un amplu studiu, lucrare de excepție prin cuprindere și orizont. Mai înainte se remarcase prin competența dovedită în alcătuirea ediției critice Scrieri de Ștefan Petică (I-II, 1970-1974) și prin abordarea
MOLCUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288209_a_289538]
-
de I.G. Duca și Caton Theodorian (146/1915). Morții Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) i se consacră trei numere (40-42/1916), cu un conținut variat: versuri, proză, pagini memorialistice, testamentul redactat la Curtea de Argeș în 11/24 octombrie 1914. Poeziile, publicate sporadic îndeosebi în 1915, au în mare o temă comună: Basarabia și destinul ei, fiind reproduse versuri populare culese fie de Elena Sevastos, fie de D.C. Moruzi. Versurile cu acest subiect sunt selectate din Eminescu, Alecsandri, C. Stamati, G. Sion ș.a. Literatura
MOLDOVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288220_a_289549]
-
Maramureș, există colinda cunoscută sub denumirile Corinda păcurarului Străienelul sau Cei trei păcurari, cântată în genere între Crăciun și Anul Nou, dar mai ales în cele trei zile ale Crăciunului. Celălalt tip de colindă, cuprinzând motivul „fata de maior”, circulă îndeosebi în zona Jiboului. Tematic, ceea ce deosebește versiunea-colindă de versiunea-baladă este episodul „oii năzdrăvane”, caracteristic numai baladei. Asupra baladei s-au făcut numeroase cercetări, cu metode diferite. Există o interpretare în sens ritualist și mitologic, ai cărei adepți au fost A.I.
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
albastru, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1998; Versuri, Chișinău, 2000. Traduceri: Octave Mirbeau, Pogromul, București, 1910; Maurice Maeterlinck, Sora Beatrice, București, 1913. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, I, 378-396, IV, 574-580; Gheorghe Savul, Despre micul curent literar de la noi și îndeosebi despre poezia d-lui Ioan Minulescu, Iași, 1913; Trivale, Cronici, 137-149; N. Davidescu, Aspecte, 31-34, 242-246, 488-490; Mihail Dragomirescu, De la misticism la raționalism. Cronici culturale, București, 1924, 404-407; Aderca, Contribuții, I, 111-121, 253-254, 357-360, II, 137-138; Perpessicius, Opere, II, 83-84
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, între 22 septembrie 1946 și 1 ianuarie 1948. Redactor responsabil: V. Firoiu. Reportajelor gazetărești, proprii formulei publicistice definite prin titlu, li se adaugă traducerea în foileton a unor scrieri de succes, vizând îndeosebi aspecte și momente din războiul abia încheiat: G.I. Joe merge la război de Ernie Pyle, Jurnalele lui Ciano și Rommel, Evadările mele de generalul Giraud ș.a. Eugen Relgis publică, de asemenea în serial, o traducere după Jucătorul de șah de
MONDIAL MAGAZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288235_a_289564]
-
ziaristul F. Lobodă. Poezia este inclusă în sumar cu totul accidental și nesemnificativ. Câteva nuvele originale au ca autori pe V.A. Munteanu, Alexandru Vaciu, Dan Athanasiu, Ștefania Raiciu. O bogată activitate de reporter (De-a lungul văii Buzăului) și îndeosebi de cronicar literar desfășoară Ion Caraion (Manifestări poetice ardelene, Lirica feminină). Câteva cronici publică Sorana Gurian și Camil Baltazar. Alți colaboratori: Virgil Stoenescu, Leonard Paukerow. Revista mai adăpostește interviuri cu actori și oameni de teatru, „filme povestite”, proză umoristică, rubrici
MONDIAL MAGAZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288235_a_289564]
-
câțiva preoți cărturari, M. urmează Liceul Greco-Ortodox din Brașov, după care studiază economia și științele politice la Anvers (1889-1892) și la Paris (1892-1895), doctoratul luându-l la Tübingen (1897). În timpul șederii la Paris activează în cadrul secției locale a Ligii Culturale, îndeosebi informând opinia publică internațională cu privire la procesul memorandiștilor și la situația românilor din Transilvania. Stabilit la București, este funcționar la Ministerul Domeniilor, iar între 1907 și 1917 va fi atașat economic și consul la Londra, Viena și Odessa. Face parte din
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
și rural. Actuala grupare a localităților în comune, sate și municipii, derivă din organizarea administrativă de la mijlocul secolului XX. Ea reflectă realitățile existente la momentul respectiv, peste care s-au suprapus, în ceea ce privește mediul rural, câteva sute de reînființări de comune, îndeosebi la începutul anilor 2000. Astăzi este posibil să găsim unități administrative având aceeași dimensiune și componență ca număr de localități înglobate, aproximativ același nivel de dezvoltare exprimat în activități economice, calitatea vieții, infrastructură etc., însă una să fie etichetată drept
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
veacului, aflăm din „Cuvântul înainte” al cărții că modernitatea este un operator transcendental, la care nu se poate renunța printr-un simplu act de voință individuală. Evident, într-un anumit sens, acest lucru este adevărat: cadrele moderne ale vieții comunitare, îndeosebi, nu pot fi ușor schimbate. Rămâne însă întrebarea: poate avea modernitatea un efect seductiv mai puternic pentru oamenii moderni decât Antichitatea pentru oamenii antici? Implica oare, pentru primii creștini, ieșirea din lumesc un efort mai mic decât asceza creștinilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dreapta (nu pseudoliberalii de stânga), își cuceresc anevoie pozițiile, trebuind să se afirme pe plan savant dincolo de orice „dubiu rezonabil”; liberalii de dreapta americani - care merg până la o formă osificată de liberal-conservatorism - își găsesc refugiul în universitățile și colegiile confesionale, îndeosebi catolice, institute, fundații - ceea ce nu întârzie să-i înăsprească, iar uneori îi transformă în ideologi sectari, la fel de puțin îmbietori ca și adversarii lor4. Grație legăturilor lor franceze - ceea ce am numit cândva, desigur ironic, „filiera franceză” -, gânditori și formatori ca Strauss
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în același timp, deasupra și dedesubtul pieliței, pentru a stimula energia vindecătoare. Figura 5: Mișcarea de presare-răsucire Prindeți pielița între degetul mare și arătător. Apăsați și răsuciți ambele părți ale mușchiului de sub piele. Presiunea constantă. Această tehnică specială este folosită îndeosebi pentru a calma dureri atroce. Este ușoară și înlătură senzația de disconfort. Presați continuu, cu fermitate, asupra unui punct reflex sensibil, sau folosiți această metodă asupra unei arii reflexe ce corespunde unei zone dureroase a corpului. Apăsarea puternică poate deveni
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
cu barca sau cu avionul, poate să apară un disconfort abdominal, care se numește rău de mișcare. Acest lucru poate foarte ușor să ne strice buna dispoziție, dar, din fericire, poate fi tratat cu ajutorul reflexologiei. Am aflat că este cauzat îndeosebi de o glandă localizată la nivelul urechii interne. Consultând harta zonelor energetice de la pagina 44, observăm că zonele 3, 4 și 5 străbat canalele urechii interne și externe; prin urmare, le vom stimula prin masarea degetului mijlociu, inelarului și a
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
DESPRE TABLOURILE VERIDICE AVÎND CA SUBIECT VÎNĂTOAREA DE BALENE în legătură cu imaginile deformate ale balenei, mă simt ispitit să redau aici unele povești, încă și mai monstruoase, pe care le putem găsi în legătură cu această temă în anumite cărți, antice sau moderne, îndeosebi la Pliniu, Purchas, Hakluyt, Harris, Cuvier etc. Trec însă peste ele. Nu cunosc decît patru descrieri ale cașalotului, cele publicate de Colnett, de Huggins, de Frederic Cuvier și de Beale. în capitolul precedent m-am referit la Colnett și la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înarmați se perindă ca un alai de centauri cu capetele încoronate. Aceste scene de bătălie pe mare ale lui Garnery ar fi vrednice să figureze într-o asemenea galerie. Aptitudinea naturală a francezilor de a surprinde pitorescul lucrurilor se vădește îndeosebi în acele picturi și gravuri ale lor, care au ca subiect vînătoarea de balene. Neavînd nici a zecea parte din experiența englezilor în acest domeniu și nici a mia parte din experiența americanilor, francezii au furnizat și unora și altora
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Mississippi. întocmai ca acele stînci misterioase, tainica balenă rămîne indescifrabilă în inscripțiile ei. Această aluzie la stîncile indiene îmi amintește de încă un lucru. Pe lîngă toate celelalte fenomene legate de aspectul său exterior, cașalotul are adesea pe spate și îndeosebi pe margini, niște linii neregulate și șterse în bună parte, din pricina numeroaselor zgîrieturi și izbituri provocate de valuri. Aș spune că stîncile de pe litoralul Noii Anglii, pe care Agassiz și le imaginează pline de urmele unor violente ciocniri cu aisbergurile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Fie ea de om sau de animal, misterioasa frunte seamănă cu acel mare sigiliu de aur, cu care împărații germani își pecetluiau decretele. Ea spune parcă: „Iată opera mea, făcută astăzi de mine, Dumnezeu“. Dar la mai toate făpturile și îndeosebi la om, fruntea e adesea doar o fîșie îngustă de pămînt alpin, la frontiera zăpezilor. Puține frunți reușesc, ca aceea a lui Shakespeare sau aceea a lui Melanchton, să se înalțe și să coboare în asemenea măsură, încît ochii să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cea mai potrivită pare să fie dezordinea, o dezordine meticuloasă. Pe măsură ce intru mai adînc în acest subiect al vînătorii de balene și-mi aduc cercetările mai aproape de înseși izvoarele ei, mă impresionează tot mai mult marea ei noblețe și vechime; îndeosebi cînd constat că atîția eroi și semizei, atîția profeți de toate soiurile, au înnobilat-o într-un fel sau altul, mă umple de fericire gîndul că eu însumi fac parte, deși ca subaltern, din această distinsă tagmă. Cel dintîi vînător
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vreo persoană profundă care să aibă ceva de spus acestei lumi, afară de cazurile cînd e obligată să bîiguie ceva, ca să-și cîștige existența. Ce fericire e că lumea știe să asculte atît de bine! Canalul de jeturi al cașalotului, menit îndeosebi să vehiculeze aerul, este așezat orizontal; pe o întindere de multe picioare, chiar sub partea superioară a capului său, într-o poziție oarecum laterală; acest canal ciudat seamănă cu o conductă de gaz instalată sub trotuar, într-un oraș. întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu ea spărtura. 3) Nu pot face dovada, însă am impresia că, la balenă, simțul pipăitului este concentrat în coadă, căci sensibilitatea ei în această privință nu-i egalată decît de aceea a trompei de elefant. Această sensibilitate se vădește îndeosebi cînd balena, cu o gingășie feciorelnică, își mișcă încet enormele aripi ale cozii, măturînd suprafața mării; iar dacă simte în preajmă fie doar favoriții unui marinar, e vai de marinarul acela și de mustățile lui! Ce delicată e această primă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un meterez care leagă Asia de Australia și desparte imensul Ocean Indian de ciorchinii deși ai arhipelagurilor Orientului. Acest meterez e străpuns de mai multe trecători, pentru uzul, corăbiilor și al balenelor; printre ele se disting strîmtorile Sund și Malacca. îndeosebi prin strîmtorile Sund, corăbiile ce vin din apus spre China, ies în Marea Chinei. Această strîmtoare îngustă desparte Sumatra de lava; situată la mijlocul lungului meterez de insule, strîmtoarea, sprijinită de promontoriul acela verde și semeț, cunoscut de marinari sub numele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cobori numaidecît în magazia grăsimilor și să stai îndelung de vorbă cu locatarii ei. Am mai arătat că în aici sînt depozitate păturile de grăsime scoase din trupul cașalotului. Cînd vine momentul ca ele să fie tăiate, această cămară oferă, îndeosebi noaptea, un spectacol înfricoșător pentru orice novice. într-o parte a ei, luminată de un felinar chior, e lăsat loc liber pentru muncitori; aceștia lucrează de obicei cîte doi: unul cu cangea, altul cu sapa. Cangea pentru balene seamănă întrucîtva
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]