4,220 matches
-
le lasă în voia personajului. Spectacolul lui, O noapte furtunoasă, montat în 1979 la Odeon, era o capodoperă care i-ar fi plăcut, sunt sigur, și lui Caragiale. Era o revoluție... Nu cred că ar fi existat un Spiridon mai îndrăzneț ca cel din spectacol. Bijuterie, unicat. Este un formidabil regizor pasionat în totalitate de adevăr. Îl caută cu patimă, cu dăruire absolută, necondiționat. Este măcinat de aflarea lui, obsedat de nevoia imperioasă, vitală, de a-l face să iasă la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
debutul cinematografic cu Înainte de tăcere i-a adus unanime elogii și pentru că vădea o puternică aspirație spre stil. Pășind cu eleganță în lumea imaginilor, orizontul cultural i-a îngăduit să citească proza lui Caragiale, În vreme de război, într-o îndrăzneață cheie, din perspectiva unei viziuni racordate la vibrațiile de ultimă oră ale artei universale. Filmul era ingenios centrat pe elementele de realism fantastic sugerate de însăși litera lui Caragiale. Între a-i rămâne fidel lui Caragiale prin story și a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în interpretarea lui Ovidiu Iuliu Moldovan un arhetip al generației sale. Rigurosul autocontrol al actorului operează cenzorial fiecare trăire, protejând adâncul personajului de orice privire indiscretă. Alura conferită lui exprimă forță, personalitate, vitalitate, virilitate. Filmat de aproape, în prim-planuri îndrăznețe Ovidiu Iuliu se lasă iscodit de privirea contemporanilor dar niciodată descoperit pe deplin. Enigmaticul este sugerat, nu căutat. Jocul actorului luminează nesfârșitele reverberări interioare asupra evenimentelor prin care trece. Încălzirea, destinderea, zâmbetul final descătușează un tonus vital convingător. Regizorul în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și mai la curent cu ideile timpului și ale țării noastre. Semnalând toate diferențele față de Codul francez care reprezentau un progres, Academicianul Andrei Rădulescu conchidea că " În foarte multe din aceste deosebiri, alcătuitorii codului au reușit astfel că, oricât de îndrăzneț ar părea, putem spune că, la 1865, Codul nostru civil era mai înaintat, în multe privințe, decât cel francez. În general, noul cod n-a adus dispozițiuni și instituțiuni care să lovească în sentimentele, credințele, obiceiurile poporului, care să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se treacă imediat la treabă. E adevărat, știa el ce știa!, existau în urbe cîțiva care trăgeau cu ochiul la albumele Skira, cele atît de occidental parfumate, și că își însușiseră binișor binefacerile cubismului, expunînd portrete și peisagii industriale în îndrăznețe tratări angulare: portretul portarului de la fabrica de țigarete, erou al muncii socialiste, portretul președintelui colectivei din Hapăi, de altfel, om rotund, portretul mulgătoarei fruntașe Pachița din Popești, peisaj turnătorie Nicolina, peisaj stație de îmbuteliere etc. etc. Or, ținta noului secretar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pune în idei și pasiune.) V-aș reproșa însă din capul locului (cerîndu-mi imediat cavalerești scuze) tonul ușor umil vizavi (cum se zice) de cea mai nouă generație de... creatori ieșeni, făcîndu-vă, de fapt, avocata/ avocatul unor exemplare teribil de îndrăznețe în a-și impune și a-și apăra singure demersul. De altfel, am îndoieli că vreunul din cei pe care-i apărați acaparați total de pasiunea lucrului lor plastic și mai puțin de cuvîntul scris au dat peste însemnările mele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
d’études littéraires”, „Roumanie d’aujourd’hui” ș.a. A îngrijit ediții din scrierile lui Al. Sahia și D.D. Pătrășcanu și a colaborat la Dicționar de literatură (1979). Adoptând încă din studiile incluse în Permanență și modernitate o atitudine echilibrată și îndrăzneață, M.C. propune puncte de vedere noi asupra scrierilor unor autori foarte diferiți, cum sunt Radu Ionescu, Mihail Dragomirescu, G. Călinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, F. Aderca, V. Voiculescu, Sextil Pușcariu, Al. Sahia ș.a. Ceea ce atrage cu precădere atenția este modul în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
nimic din reprezentație. A dispărut și cântecul fanfarei, însufleșind programul și marcând momentele mai importante. Au plecat și clownii cei caraghioși, mereu veseli, îmbrăcați în costumele lor pestrițe și cu bulinele lor roșii în loc de nas. Nu mai vedem nici trapeziștii îndrăzneți care au cucerit înălțimile cupolei, făcând fel de fel de exerciții, ținându-ne cu sufletul la gură. Zburdau ținându-se de aparate cu ușurință, ca și cum acestea ar fi fost prelungiri ale mâinilor, ajutându-i să se simtă în mare siguranță
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Întreținut cu Franz Joseph) și În Germania, au impus concluzia că, pentru consolidarea poziției externe a statului român, nu se putea miza doar pe scrutarea unor „circumstanțe favorizante” din combinațiile „diplomației continentale”, ci, mai ales, pe o mișcare politică internă Îndrăzneață ce să confere micului principat de la Dunărea de Jos o mai Înaltă titulatură și un sporit prestigiu. Era vorba despre proclamarea Regatului, act În privința căruia la Viena fuseseră exprimate, de „Înalte oficialități ale Dublei Monarhii”, temeri ca aceasta să nu
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
regiune la regiune și chiar Între tineri și cei mai În vârstă. Există de asemenea și zone semnificative de rezistență la un spațiu politic transnațional. Totuși, se simte că europenii sunt conștienți de faptul că ei crează ceva nou și Îndrăzneț și că Întreaga lume este cu ochii pe ei. Ca să concluzionez, aș spune că Europa a devenit un uriaș laborator experimental pentru a regândi condiția umană și a reconfigura instituțiile umane În era globală. Mulți observatori - În special americani - văd
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de proprietatea personală după bunul său plac și de a-și urmări interesul economic personal, aceste drepturi fiind anterioare și independente oricărui serviciu pe care el l-ar putea presta 11. Odată fundamentul intelectual așezat pentru o concepție nouă și Îndrăzneață a proprietății private În secolele al XV-lea și al XVI-lea, rămăseseră de completat atât substanța, cât și detaliile noțiunii moderne de proprietate, lucru care a fost realizat În secolul al XVIII-lea de filosoful politic John Locke, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din activitatea musculară care se dezvoltă în timpul convulsiunilor". Constatări similare au fost obținute în cercetarea ponderală a rinichilor, care au o greutate mai mare în bolile psihice de etiologie toxică. * Toate cercetările, indiferent de rezultat, abundă în idei, unele deosebit de îndrăznețe, dinamice, vii, fapt care a făcut ca opera sa să poată constitui, încă, o sursă plină de ipoteze de lucru, departe de a fi epuizate. Ideea patogenetică, de bază, care explică, în concepția lui C. I. Parhon, determinismul endocrin în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și spre cea activă: lat. bibitus > rom. beat, sp. beodo, ptg. bébado, prov. beut, fr. boite; rom. băut, participiul de la a bea, a urmat același vechi model latinesc; alte exemple românești de acest tip sunt: mâncat "care a mâncat", înfipt "îndrăzneț", învârtit "descurcăreț", simțit "atent, politicos" (Iordan 1973: 402); (b) un tipar specific limbilor romanice care nu au două auxiliare pentru 'a fi', unde participiul provenind de la verbe intranzitive (care nu au diateză pasivă) prezintă rezultatul acțiunii descrise de aceste verbe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trăsătură caracteristică sau o însușire inerentă a vieții sufletești sau trupești a omului (sau a unei ființe); de cele mai multe ori se redă prin "a fi înzestrat cu..." - a avea bunătate "a fi bun"; a avea curaj/îndrăzneală "a fi curajos/îndrăzneț"; a avea putere "a fi puternic"; a avea dar/talent "a fi talentat", a avea haz, a avea noroc: (40) Prâslea întrebă ce putere are zmeul (Ispirescu). e. Complementul este o stare sufletească sau o stare organică; exprimă același lucru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
apărut doctrina fiziocrată). În bună măsură, epoca mercantilismului a coincis cu apariția statului modern, dar și cu marile descoperiri geografice, cu nașterea, pe ruinele vechilor instituții și tradiții medievale, a altora noi, de tip burghez. Pe acest fundal, apar idealuri Îndrăznețe și nonconformiste, ca setea de Îmbogățire, individualismul economic și etatismul. Cel mai de seamă reprezentant al acestei doctrine, Antoine de Montchristien - considerat de mulți „părintele” economie politice - susținea ideea unui stat puternic, autonom, nesubordonat bisericii și condus de un suveran
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
gândi flăcăul. Dacă l-ar nimeri cu un glonț, oare ceilalți n-ar ridica mâinile ? Cine putea ști ? Dar de ce să-l lichideze ? N-ar fi mai bine să-l ia prizonier ? Brusc, În mintea lui Olaru Încolți o hotărâre Îndrăzneață. Își fixă arma În umăr, ochi ceva mai sus de creștetul ofițerului și apăsă pe trăgaci. Detunătura neașteptată umplu văile cu ecoul ei. În aceeași clipă flăcăul strigă din răsputeri: Mâinile sus ! Năuciți, hitleriștii săriră În picioare și aruncară armele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
țină în loc de sceptru; în sfârșit, cu datul oțetului. Poate fi oare ceva mai cumplit decât acestea? Poate fi, oare, o ocară mai mare? Cele săvârșite atunci depășesc orice cuvânt. Ca și cum s-ar fi temut să nu lase ceva nefăcut din îndrăzneața lor faptă, iudeii săvârșesc totul; pe profeți i-au omorât cu mâinile lor, iar pe Hristos, pe temeiul hotărârii judecătorului; ajung ucigași și osândesc pe Hristos; Îl osândesc și cu gura lor și cu gura lui Pilat, spunând: Sângele Lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la marea fără margini a libertății divine umanul își află orizontul, sensul ultim al libertății lui. Această concepție maximală nu rămîne totuși un simplu fapt de tradiție, un vestigiu cultural. Cu ea lucrează gînditori moderni dintre cei mai influenți, mai îndrăzneți, mai revoluționari. Nu despre o concepție datată istoric este vorba, ci despre un model al umanului care nu încetează să ne interpeleze într-un fel sau altul. Pentru Wittgenstein, a privi corect lumea înseamnă a o privi din afară, ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spus că ea nu constituie un monopol creștin. Sufiți și adepți ai Cabalei vorbesc cu același realism despre experiența înghițirii, despre o intimitate, realizată și mereu intensificată, între omul dorinței și Dumnezeu. Tot așa, găsim pretutindeni exemple de mistici prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au mizat excesiv pe modelul vertical unitiv, tulburînd astfel modelul mai molcom, temporal eschatologic, care permite lumii, comunității și politicii să dureze. în sfîrșit, în perioadele de tradiționalism, distanța e aproape abolită prin anexarea polului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
credințe, aspectele diversității capătă astăzi o relevanță nouă, sînt considerate ceva important, dacă nu cumva esențial. Antropologii își îndreaptă atenția spre procedeele, din trecut sau de astăzi, folosite de Biserici pentru a tolera/admite/ integra în ortodoxia oficială diferența, opinia îndrăzneață pînă la limita ereziei, nonconformismele. Nu pe omogenitate, ci pe concurența, varietatea, policromia din peisajele credinței, fie ele vechi sau noi, cade acum accentul în studiile religioase. într-un frumos text introductiv la cartea despre Origen a lui Henri Crouzel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
maximus mobilizează orice persoană să își realizeze deplin posibilitățile perspectivale, să tindă spre Limita trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul unui alt fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dincolo de ea, rafinînd-o din afară. Dar, asumați sau îndepărtați de instituția eclezială, ei își duceau totuși existența într-un cadru religios general împărtășit, care orienta și aspectele profane ale vieții, și atitudinea față de spectacolul lumii. Puteau risca o interpretare personală, îndrăzneață, novatoare a mesajului creștin și a sensului pe care el îl dă existenței umane. Dar interpretarea lor avea totuși loc pe fondul unei culturi religioase bine instalate în societatea mare, cunoscută de toată lumea, gestionată și supravegheată de Biserică. Astăzi lucrurile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Dinaintea acestei tradiții se așază conștiința spirituală, adeseori prea puțin ajutată de discursul religios oficial, înclinat de multe ori spre generalități adormitoare, suficiență, conservatorism. Mai sensibili față de noutatea materialului pe care veacul îl pune în fața credinței, mai liberi și mai îndrăzneți în problematizările lor decît teologia oficială, mai înclinați să exploateze parodoxurile realului, gînditori laici și teologi nonconformiști au creat, în modernitate, punți între tradiția spirituală și cultura înaltă. Au pus întrebările culturii în contact cu înalta statură intelectuală a tradiției
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
copilăriei. În anii ’60, odată cu relativa relaxare a presiunilor ideologice, poetul se regăsește pe sine și procedează la o primenire a emisiei lirice. Momentul este marcat de apariția volumului Timp răstignit (1969), prin care se manifestă ca modernist radical, neofuturist îndrăzneț în ideație, exprimare și chiar în grafie, recurgând la artificii tipografice de inspirație avangardistă. Cultivă versul alb, imaginea frapantă, uneori arborescentă și contrariant bizară, un anumit pitoresc sau „exotism” al juxtapunerilor neașteptate. Asemănarea cu avangarda rezidă mai ales într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
Boyer, precum și al volumului pentru copii și tineret Legende, mituri și povești, el își face apariția acum într-o altă ipostază: cea de autor de carte. Interesat de resorturile culturale ale obiceiurilor alimentare și ale stilurilor culinare, Vlad Macri debutează îndrăzneț într-un domeniu care poate fi numit gastronomie comparată, cu un subiect inedit, de larg interes, dar rămas netratat atât de detaliat de nici un alt scriitor din România. Steak de ton roșu sau fasole bătută? este titlul unui excelent volum
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]