4,562 matches
-
va recăpăta titlul de mitropolit și i se va acorda o pensie satisfăcătoare. Dar, toate opțiunile s-au oprit În ziua de 10 august când inima Mitropolitului a Încetat să mai bată, la vârsta de 86 de ani. A fost Înmormântat În localitatea Viels-Moisons Într-un cimitir romano-catolic iar slujba de Înmormântare a fost oficiată de doi preoți ortodocși aflați În exil. În anul 1992 a fost reînhumnat În cimitirul Montparnasse din Paris unde arde permanent o candelă prin grija unei
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
care a funcționat având o bogată activitate. În noiembrie 1944 optează pentru suplinirea unei catedre de cor și dirijor și este repartizat la Academia de Muzică din Iași. La 25 iunie 1945 toate dorințele și visele se curmă și este Înmormântat la Cimitirul Belu din București. Victor, cel de-al doilea fiu, a fost ofițer În armată și este dat dispărut În retragerea de la Cotul Donului. Mama celor doi feciori moare În anul 1999 și este Înmormântată la cimitirul Belu alături de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
se curmă și este Înmormântat la Cimitirul Belu din București. Victor, cel de-al doilea fiu, a fost ofițer În armată și este dat dispărut În retragerea de la Cotul Donului. Mama celor doi feciori moare În anul 1999 și este Înmormântată la cimitirul Belu alături de feciorul Vladimir. Andrei Ciurunga Personalitate distinsă a poeziei basarabene, Andrei Ciuruga se inscrie În șirul valorilor naționale ilustrând candorile peisajului natal, noblețea inimilor generoase. Neintinat de indelungatele suplicii la care a fost supus ĭn temnițe, și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Academice Române cu un comitet director cu cei mai străluciți oameni de cultură ai exilului cu scopul de a pormova valorile fundamentale ale spiritualității și culturii române. În ianuarie 1986 moare la Paris soția lui Sergiu. Adusă În țară este Înmormântată la Cimitirul Sf. Vineri În prezența a numeroși cunoscuți și membri ai organizațiilor religioase. În memoria ei, În februarie 1996 s-a Înființat Fundația Nicoleta-Valeria Grosu. În țară, Sergiu Grosu a inițiat o serie de conferințe de mare anvergură având
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
lumea și are o slăbiciune pentru artă. Și, cum ar vrea să facă ceva pentru bieții bătrâni care se prăpădesc, s-a gândit să profite de existența acelor stânci și să creeze un cimitir unic. Fiecare bătrân decedat ar fi înmormîntat lângă o stâncă pe care ar urma să fie sculptat profilul răposatului. În felul acesta, sărmanii bătrâni ar intra din viața lor pustie și plină de decepții direct în eternitate. Cu siguranță că o asemenea perspectivă le-ar îndulci ultimii
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
impostor. Era o crimă ca un cârpaci să se atingă de acele stînci? Dar nu pentru o crimă venisem acolo? Vroiam să-mi ucid trecutul; să-l ucid amintire cu amintire, să-l transform într-un stârv și să-l înmormîntez într-un cimitir de marmură. Fiecare piatră funerară putea să fie un prilej ca să-mi obțin definitiv acea memorie ușoară pe care o simțisem câteva clipe, mai devreme, bătând din aripi înlăuntrul meu, gata să zboare după ce se scuturase de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
altfel îți cioplește piatra de pe mormânt cineva căruia i-ai fost simpatic. Pune omul puțină inimă în meseria lui". Mai ales acest ultim argument a avut un efect miraculos. Fiecare și-a ales locul unde ar fi vrut să fie înmormîntat și mi l-a comunicat în taină. În scurtă vreme s-a creat, pornind de aici, chiar un fel de psihoză. Mă iscodeau pe rând dacă discutasem proiectul cimitirului și fierbeau de nerăbdare să mă vadă apucîndu-mă de lucru. Mopsul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și pe urmă să răspândesc zvonul în azil că Bătrânul formulase cu limbă de moarte un greu blestem împotriva celor care ar îndrăzni să se atingă în vreun fel de mormântul lui. Nici ceremonie funerară nu dorise. Hotărâse să fie înmormîntat noaptea și numai eu să asist. Eu să-i sap groapa, eu să-l așez pe frunze în pământ și apoi să acopăr cadavrul. Nu dorise să-l vadă nimeni mort, în afară de mine. Ba și pe mine, pe care mă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
îl omorâsem cu siguranță pe Bătrânul, altfel n-aș fi organizat toată mascarada cu mormântul fals. Probabil, îl înjunghiasem și dacă ar fi asistat cineva la înmormîntare s-ar fi descoperit crima. Ca s-o ascund, înjghebasem o farsă. Îl înmormîntasem pe Bătrânul noaptea, ca un tâlhar, fără martori, undeva în bălării, și apoi săpasem un mormânt fals în altă parte ca să șterg orice urmă. "N-am nici o îndoială că așa s-au petrecut lucrurile, zicea indignat Mopsul. Și cu ce
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
sfârșitul cu demnitate. și i-am respectat dorința. Nu am aflat de deces decât când m-am deplasat la București la o ședință. Atunci i-am telefonat doamnei Elvira Ceacanica și i-am transmis sincere condoleaanțe. Aflând unde a fost înmormântat, am fost la cimitir și am aprins o lumânare, cre știnește, la căpătâiul lui. Am adus la cunoștință doamnei Elvira Ceacanica că am fost la mormântul soțului și ea și-a exprimat părerea de rău că nu a mers cu
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
n-ai făcut nimic cu casa?“ „Tot ce-i nou e tensiunea sporită. Am aflat de mult că o familie de la etajul patru ar intenționa să se mute aici. Îi făcuseră și propuneri mamei tale, care a refuzat. Abia o înmormântaseră și a doua zi sau a treia zi, pe la șapte dimineața, a început să sune de mama focului soneria. M-am uitat prin vizor. Era femeia de la patru cu încă cineva pe care nu-l vedeam. Am întrebat, prin ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
1905. Soarele se Înălța tot mai mult peste rîu, luminînd florile de hîrtie care acopereau partea din spate a vasului ca niște ghirlande aruncate de admiratorii acestor marinari. În fiecare noapte În Shanghai, chinezii care erau prea săraci ca să-și Înmormînteze rudele aruncau cadavrele de pe debarcaderele mortuare de la Nantao, acoperind sicriele cu flori de hîrtie. Duse departe de reflux, erau readuse de flux, Întorcîndu-se la malul Shanghai-ului, laolaltă cu toate celelalte resturi abandonate de oraș. Pajiști de flori de hîrtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
gurile acelor cadavre erau pline de dinți. Fiecare chinez Încerca să aibă măcar un dinte de aur, din respect pentru sine, iar acum, cînd Începuse războiul, rudele lor erau prea obosite ca să le scoată dinții de aur Înainte de a-i Înmormînta. Jim și-i Închipui pe cei doi marinari americani cercetînd noaptea bancurile de nisip cu cheile lor de șuruburi, Frank vîslind printre golfulețele Întunecate, iar Basie În barcă, ținînd o lanternă, agățînd cadavrele care treceau pe lîngă ei și inspectîndu-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
tragediei. Înainte de a-și fi luat viața, eroul lui Sofocle își exprimase temerea de a ajunge un biet leș batjocorit, înjosit, lăsat fără mormânt, zvârlit ca hrană păsărilor. Ca și cum ar fi știut că Aiax și-ar fi dorit să fie înmormântat după datină, Teucros va ieși învingător în disputa cu Menelau, Agamemnon și Ulise, care se împotriveau acestei dorințe, voind să-și supună dușmanul celei mai mari umilințe: aceea de a rămâne nejelit și neîngropat. Teucros obține pentru Aiax mormântul cuvenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
când, la ivirea zorilor, spiritele se retrag. Puck se arată îngrijorat: Să ne grăbim! Ai nopții iuți balauri Sfîșie norii-n zbor; chiar adineauri Ai dimineții soli luciră-n zare; Strigoii, biete oști rătăcitoare, Fugiră-n gropi, iar tristele năluci Înmormântate-n valuri, la răscruci, În patul lor cu viermi se-ascund pe rând, Să nu-i găsească ziua pe pământ. În tainițele negre se-ascund iarăși; S-au prins cu noaptea crâncenă tovarăși 1. Replica lui Oberon nu întârzie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
va fi mutilat, batjocorit, pângărit. Așa se face că, încă de la sfârșitul primului act, sângele va cere sânge: Titus îl va jertfi pe propriul fiu, pe Mutius. Astfel, prin trecerea de la cinstirea „frumoasei morți” a eroului căzut în război și înmormântat după datină la monstruozitatea sfârtecării trupului dușmanului, se închide, prin ambivalența sângelui vărsat, ciclul ineluctabil al răzbunărilor. Într-o istorie lipsită de practica unui rit purificator, capabil să frâneze mecanismul tragic al „ochiului pentru ochi, al dintelui pentru dinte”. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
o cutie de trabucuri mexicane”, spune Episcopul din Balconul), costumul gândit de Genet transformă actorul în acea efigie îmbrăcată frumos și „ornată” cu grijă, care evocă inevitabil corpul fără viață, nemișcat, expus în hainele lui „de gală” înainte de a fi înmormântat. Actor înțepenit într-o ultimă și perfectă imagine, cea de dinaintea dispariției definitive. În Paravanele, costumul Wardei este un veritabil echivalent al îmbrăcăminții și gătelii mortuare. Încă din tabloul al doilea, rochiile ei puse una peste alta ca și bijuteriile grele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
pentru totdeauna. Un cap mare și pătrat, cântărind prea mult pentru trupul mărunt și firav și baretele rare cu părul alb și fin, ca firele de porumb tânăr, prin care se vedea pielea obrajilor, galbenă ca pergamentul încrețit. L-au înmormântat Duminică, pe la patru după amiază. Caretele cu armăsari frumoși, conduse de birjarii care l-au stimat și i-au rămas datori până azi robele cusute pe veresie, închipuiau cortegiul carului funebru din spatele căruia Marcu înjura de „lapte”, și de „buric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
tron, proaspăt bărbierit și pudrat din belșug, citind jurnalul, deși cu un ceas mai înainte țiganca îl trântise pe salteaua de paie, cu plastronul leoarcă de sângele atât de generos risipit „pentru amorul îmbobocit în două inimi tinere”. A fost înmormântat în ziua în care s-a declarat mobilizarea. Ochii rătăciți și măriți de spaimă ai Laurei se opreau în răstimpuri pe chipul meu, ca să-mi ceară sprijin. A greșit, ancorându-și disperarea în omul care nu și-a putut ajuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
doar “până la vârful ferestrelor”, iar desăvârșirea ei se datorește lui Vasile Lupu voievod. --Fiindcă a venit vorba de nefericitul voievod Miron Barnovschi, aș aminti că trupul său decapitat a fost adus de Vasile Lupu - după cum mărturisește Paul de Alep - și înmormântat în mănăstirea Barnovschi, unde se păstra și originalul Testamentului său din 1633. --Uite ce spune Ion Neculce cronicarul în “O samă de cuvinte” despre decapitarea - la Istanbul - a lui Miron Barnovschi vodă. “Când i-au tăiat capul lui Barnovschii-vodă, calul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
În Italia, la Roma „Premio di Tevere“ pentru eseistică. La 15 decembrie este ales membru corespondent al Academiei de Științe din Belgrad. 1989 - primește premiul „Bruno Schulz“. La 15 octombrie Danilo Kiš moare la Paris după o lungă suferință este Înmormîntat În orașul Belgrad. Opera postumă: Viața, literatura (Život, literatura), Svjetlost, Sarajevo, 1990; Zațul amar al experienței (Gorki talog iskustva), BIGZ, SKZ, Narodna knjga, Belgrad, 1990; Poezii și tălmăciri (Pesme i prepevi), Prosveta, 1992; Lăuta și cicatricea (Lauta i ožiljci), BIGZ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
față de lumea fluturașilor de timbre va fi doar un pretext, ca să nu pară ridicol În ochii celorlalți și chiar În fața sa.) Asta era deci extremitatea peisajului său spiritual care se afla la un pas de vărsarea rîului, unde se aflau Înmormîntați prietenii, iar cei apropiați lor Îi urmau cu atîta repeziciune Încît orice om - chiar mai puțin Înclinat meditației decît tata - devine filosof, În măsura În care filosofia Înseamnă reflecție asupra sensului existenței umane. Nemulțumit de viață, ros de melancolia bătrîneții care nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
se atârnau de șoapte, ca pentru a reflecta glorioasa lumină din ochii lor... SFÂRȘITUL VERII - Nici un pic de vânt nu ia În răspăr iarba; nici o boare nu suflă... Apa din bălțile ascunse, ca sticla, stă cu fața la luna plină și astfel Înmormântează un semn de aur În masa ei Înghețată, intona Eleanor către copacii care formau scheletul trupului nopții. Nu e totul ca o lume de fantome? Dacă poți să-ți convingi calul să ridice picioarele, hai s-o tăiem prin crâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nici o tentă comunistă sau homosexuală - Ellis Loew avea multe relații în presă și ura complicațiile. Reynolds cu fiul și amantul lui au fost calificați drept „vechi dușmani, ce încercau să rezolve o dispută domestică”. Gluma glumelor. Mal Considine a fost înmormântat ca un erou. Primarul Bowron a participat personal la funeralii, ca, de altfel, întregul consiliu al orașului Los Angeles, Comisia de Control și membrii marcanți ai conducerii LAPD. Dudley Smith a ținut un panegiric emoționant, evidențiind „marea cruciadă” a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
omului modern, ca fiind simple imagini poetice. Pentru mentalitatea omului arhaic, testamentul ciobanului exprimă dorința și relevă credința acestuia într-o postexistență efectivă. Revenind, am să trec în revistă aspectele care decurg din felul în care ciobanul cere să fie înmormântat : învelirea trupului cu gluga (bundița, șuba, guba, sumanul), expunerea deasupra pămân- tului, relația defunct-paltin, supraviețuirea post-mortem. Sunt aspecte pe care le-am întâlnit în totalitate în colinda Toader Diaconul și parțial în celelalte texte folclorice comentate. Unul dintre aspectele comune
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]