96,467 matches
-
țintă la Virgil. Dar acesta nu-l mai lua în seamă. Părea cu totul absorbit de alte gînduri. Ce-ai rămas așa... ca un triton împotmolit? îl scormoni Bărzăunul. Vrei să-ți spun de ce, ori nu vrei? Hai, spune odată! acceptă, totuși, Virgil. În primul rînd, începu Bărzăunul, îndreptînd iar pistolul spre vîrful unui copac, nu vreau, pentru că, dacă merge Ilinca... înseamnă că merge și Vlad, care se ține scai după ea. Și eu nu vreau să mai aud de Vlad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nouă profesoara de română, continuă Virgil, au în ele multe adevăruri. Ce, crezi că-i mare lucru să-i fi păcălit pe tătari să intre în peșteră? De intrat... s-ar putea să fi intrat, că nu-i prea greu... acceptă Bărzăunul, dar că s-au transformat în lilieci... asta n-o mai cred nici dacă mă aruncați în mocirlă. Lasă-l în pace, Virgile, se amestecă iar Vlad. Tu nu vezi cît e de științific Bărzăunul?... savant, soro, nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Bărzăunul cînd își aminti de făptura lui Nuțu, plină toată de noroi și tremurînd de groază. Dar cînd șezu totuși să judece mai la rece, eliminînd orice urmă de aversiune față de însoțitorii lui la peșteră, parcă tot l-ar fi acceptat și pe Nuțu numai să mai poată organiza o expediție... în care să fie inclusă, neapărat, și Ilinca!... Da, fără nici o discuție! Cu Ilinca aproape de tine altfel apare pădurea, altfel cîntă păsările, altfel se traversează mlaștina, iar toate comorile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
putut afla cum, dar mai auziseră de expediție și doi elevi din clasa a XI-a, de la Liceul de informatică. Voiau cu orice preț să meargă și ei, dar n-au fost admiși de grup. Singura persoană care înclina să accepte și prezența celor doi, spunînd chiar că ar fi foarte necesară, era Ilinca. S-au opus însă cu atîta tărie Virgil și Vlad, încît biata fată ridică din umeri și porni singură înaintea tuturor. Fiecare mîncase bine acasă și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
oricare muritor... Evelin, în mare cumpănă se hotărește: Mă clonez cu figura unui bărbat care vă ajută la cercetările voastre, dacă mă primiți. Profesorul: De acord. în camera ta ai îmbrăcămintea de care crezi că ai nevoie. Evelin: Deci mă acceptați? Aurora: Sigur că da! Bucuroși de oaspeți. Evelin: Atunci, în această clipă, folosind găndul am să cer clonarea. Evelin intră în camera pusă la dispoziție. în laborator intră un tănăr de 30 de ani; tip atletic, ținută lejeră. Fiul: Salut
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Academia are o mie de ani să ia o hotărăre. Acum situația mea este alta: cu aprobarea Academiei m-am clonat pentru a mă ascunde de curioși, m-am echipat cu hainele profesorului. Deci avem motive să murim împreună dacă acceptați să mă găzduiți. Aurora: Cu multă plăcere; îți vom fura și noi căte puțină nemurire. Profesorul: Evelin, mereu am impresia că tu, Adam și Eva vă cunoașteți înainte de a... ateriza la noi. Evelin: Păi... cănd ați început cercetările, apoi experimentul
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
a Universului. Eva: Altă teorie: Galactecii supraveghează dezvoltarea noilor rase umane create de către ei prin inginerie genetică și plasate pe diferite planete cu condiții de viață. Evelin: și atunci întrebarea: au oamenii de pe Pămănt origini genetice ale altei umanități? Dumneavoastră acceptați ideea că Pămăntul, înainte de a pune oamenii stăpănire pe el, a fost colonizat cu mai multe rase extraterestre? și că cei mai avansați au fost hemurienii și cei de pe Atlantida - scufundată cu 2300 de ani în urmă și stă sub
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
la nivel Universal, de unde vine neurina? Unii fizicieni spun că din fuziunile termonucleare care se transformă în energie numită neutrină care se revarsă în spațiu, inundă planetele cu energia conservării vieții! Este greu de explicat dar mai ales să fie acceptat. Omul pentru eternitate face și crede orice vede sau aude. Vă mulțumesc pentru atenție. Asistența se ridică în picioare și aplaudă îndelung. Laboratorul Aurora: Se apropie noaptea magică, confruntarea dintre Evelin și Charles Darwin. Profesorul: Oare va fi nevoie să
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
venit să-ți iei viața înapoi?! Evelin: Exact. După căteva milioane de ani, cănd condițiile pentru viață se vor reface după moartea vieții pe Pămănt, vom începe un nou experiment pe Pămănt. Darwvin (pe un ton ferm): Domnule extraterestru, dacă accept toate teoriile dumitale despre viața și omul de pe Pămănt, nu mă mai întorc în cavou și plec cu sufletul hoinar prin Univers dar să nu iei viața de pe Pămănt, mai ales a omului, cu frumusețea lui inelectuală și splendoarea lui
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
depășind de zeci de ori crucile și mormintele? Aurora: Evelin, dacă facem o seară de muzică? Avem o colecție foarte bogată de instrumente. Invităm pe Adam și Eva. Pianul, chitara, mandolina, vioara, cobza, lira, tobele ne stau la dispoziție. Dacă accepți facem și un concurs! Evelin: De acord dar după ce primesc ultimul rezultat de la Academie. Profesorul: Deci, la o cafea și un suc, spectacolul secolului dat în cinstea unui oaspete de onoare, a unui extraterestru nemuritor! Aurora: Evelin, am trăit împreună
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
spațiu. Ies și se îmbracă; după căteva minute revin îmbrăcați în costumele de astronauți: Profesorul: Să mergem. Sala de ședințe arhiplină. Profesorul: Bună ziua! Luați loc. Vremea a ținut cu dumneavoastra, nu s-a putut pleca în spațiu. Dl. Evelin a acceptat să se întălnească cu dumneavoastră. Aplauze. Evelin: Imi face plăcere să mă întălnesc cu dumneavoastră. De la ultima întălnire au rămas teme, întrebări. Domnule profesor să începem. Profesorul: Prima întrebare: care-i portretul robot al unui extraterestru? Evelin: Păi...priviți-mă
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
teoria mea despre originea omului. Amăndoi se amuză copios. Evelin: și de ce nu? Darwin: Am să-i conving că omul este strămoșul maimuței?! Evelin: Am putea discuta despre evoluție, selecție naturală, genetică, teorii care vă asigur că sunt valabile și acceptate în tot Universul viu evoluat sau în stadiu de evoluție. Darwin: Oare invitații vor crede toate acestea? Evelin: Le voi oferi eu argumente din Cosmos verificate de mine în Univers! Darwin: Dar nu te expui, onorabile? Evelin: și eu voi
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
vor exista condiții de viață cănd voi aplica un program ca pe Tera, iar voi și familia voastră va deveni prototipul omului. Am deja ADN-ul la toată familia, așa că veți deveni stăpănii unei stele din Marele Univers. Fiul: Nașule, acceptăm steaua unde să putem fugi chiar cu ADN-ul dacă Pămăntul nu ne mai suportă.Doar in vacanță. Aurora: șampanie pentru naș! Se ridică paharele pe care Ela are grijă să le încarce cănd se golesc. Profesorul: Mergi sănătos acasă
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
lumii creată de Dumnezeu. Nici Demiurgul nu-i poate înțelege încifrarea. Prin urmare, poetul creează o neolume, un absolut propriu al omului. În Archaeus Eminescu vorbea de nelume. Nelumea geniului. Dar oare imaginarul poetic rămâne numai o iluzie ? O autoînșelare acceptată de om pentru că este opera sa, că el însuși este creator, putând făuri o lume paralelă celei de fiecare zi în competiție cu lumea lui Dumnezeu ? Și totuși, nu se poate deschide și o altă perspectivă ? Dacă inimaginabilele energii latente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
legi supreme neștiute care consideră că existența este un nonsens ? Moartea este un eșec tragic al Creației, sau pur și simplu jocul gratuit (al cui?) de-a nonsensul ? Dar are cumva vreun sens să căutăm sensuri ? Nu trebuie doar să acceptăm totul așa cum este și să serbăm șansa că existăm ? Căutarea sensului ultim nu scoate omul din circuitul existențial ? După ce se întreabă dacă nu cumva "junghiem ființa pe-altarul omenirii", Eminescu opune pesimismului și revoltei din Mortua est! întrebarea fundamentală: dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
forma unei hierogamii a omului cu Natura. O altă hipostază a neliniștii ne întâmpină în basmul Tinerețe fără bătrânețe, viață fără moarte. Aici neliniștea apare unicat: este prenatală. Copilul nu vrea să se nască într-o lume destinată morții. El acceptă să se nască doar după promisiunea tatălui său că îi va dărui o tinerețe și o viață fără moarte. Feciorul de împărat va afla unde se află acel tărâm fabulos al vieții fără pieire, dar până la urmă pierde această șansă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și, invariabil, lefter, în ciuda ultimei sume de bani expediate la timp și cheltuite tot la timp, adică cel mult în aceeași săptămână, de către destinatar. Ea îl va întreba dacă mai are bani, el va minți că da, după care va accepta jenat masa plătită de ea și plicul strecurat discret în buzunar, „să fie de rezervă“. Se vor plimba, braț la braț, pe Rue de Rivoli, vor lua la rând magazinele, Dominique își va cumpăra ciorapi fini, Alexandre va sugera o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
el, speolog, dar acum în vacanță, recent despărțit de o iubită cam plicti coasă și, da, și el scrie o carte, dar e despre peșteri, îi pare rău s-o dezamăgească și ea știe că el e Alexandru Hriavu, dar acceptă jocul (de ce-l acceptă? ...nu știe, pentru că era ușor. Ușor? Da, amuzant, într-un fel neverosimil și totuși fermecător, atât de... De Alex. ...da. De Alex.). — Mai departe. Mai departe lucrurile se precipită. La început e o vacanță și pe
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
în vacanță, recent despărțit de o iubită cam plicti coasă și, da, și el scrie o carte, dar e despre peșteri, îi pare rău s-o dezamăgească și ea știe că el e Alexandru Hriavu, dar acceptă jocul (de ce-l acceptă? ...nu știe, pentru că era ușor. Ușor? Da, amuzant, într-un fel neverosimil și totuși fermecător, atât de... De Alex. ...da. De Alex.). — Mai departe. Mai departe lucrurile se precipită. La început e o vacanță și pe urmă o aventură și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
portocali, unde mireasma grea funcționa ca un drog, unul care zgândărea simțurile și anula pudibonderiile. Cadoul nunții păgâne a lui Rodrigo pentru victima lui e o grădină de portocali replantați noaptea, pe neștiute, în jurul iatacului unei mirese forțate să-l accepte. Și a funcționat? Asta mă depășește cu desăvârșire. Ce știu e că el a pierdut Spania, ea a înnebunit și și-a tăiat venele, tatăl ei și-a vândut regele lui Musa... Nu lui Tariq? Ajungem și la Tariq. Asta
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
o dimineață. Liniștit. Fără spasme. La numai câteva ceasuri distanță de nașterea fiului grecoaicei și al lui Musa. Nu a fost îngropată creștinește, în ciuda faptului că Tayyib a cercetat până târziu în noapte împrejurimile, în căutarea unui preot care să accepte s-o înmormânteze în ritul ei. Mormântul din grădina seraiului a rămas fără nume. Era o căldură grea, apăsătoare, ca o boală adâncă. Musa nu și-a văzut fiul decât trei zile mai târziu, când i l-a înfățișat doica
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de rău, ar fi recimentat o anume tandrețe între ei, probabil nerezolvată, în urma căreia Ada ar fi candidat însă din nou la statutul de „ea“. Fostă „a lui“. Gândul în sine i se păru obositor. Îi oferi ei fotoliul-sicriu și acceptă fără să se enerveze un refuz previzibil. Prefera să stea în picioare. Așa, lipsită de armătura ironiilor și gesturilor ei detașate, îi inspiră, dintr-odată, atâta lipsă de feminitate, încât i se păru incredibil faptul că între ea și Alex
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
se joace cu Hana, singurul pui al haitei de aceeași vîrstă cu el, n-a știut dacă într-adevăr are voie sau îl supuneau la o nouă încercare. Dar toate astea au trecut și s-a trezit, într-o zi, acceptat fără rezerve, de parcă ar fi fost al lor dintotdeauna. Ar fi fost și greu să nu-l îndrăgească. De cînd sînt lupi pe lume, altul ca el nu s-a mai întîlnit. Lupino n-a ieșit niciodată din cuvîntul familiei
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
din tagma lor se împuținase dramatic și orice exemplar sălbatic era un bun neprețuit, într-un moment în care lupii trebuiau să-și unească forțele și să recucerească poziția pe care au avut-o dintotdeauna și asumarea responsabilității de a accept un străin care avea să însemne o gură de hrănit, un copil de educat, un tînăr de îndrumat în plus, Arus a trebuit să cumpănească greu. Rațiunea îi spunea să-i dea o șansă; instinctul, însă, lucru care-l înfurie
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
au întrebat, fără prea mare interes, de unde apăruse ghemotocul în mijlocul pădurii; dar viața le-a abătut curînd atenția către alte și alte provocări cărora a trebuit să le facă față, așa încît curiozitatea li s-a stins pentru totdeauna. Odată acceptat era unul de-al lor și n-ar fi folosit la nimic să răscolească istorii vechi. Singur, Lupino continua să se frămînte. Poate că, în timp, ar fi îngropat și el trecutul, dacă lupii tineri, amenințați de poziția pe care
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]