7,862 matches
-
toate-oștirile din cer mișcîndu-se în trupu-i301. Îi sînt întunecoase sălile de foc, și-n jurul mădularelor Șarpele Orc 505 Cerc peste cerc încolăcindu-se-l cuprinde 302, Și ale sale mădulare, care la desfrînare-mbie303, Varsă afară solzoasele dihanii ale neodihnitului adînc. În rîuri se ivesc și tulbură părțile de jos A' Omului ce zace peste țărmuri, veștedul cap De stîncă cea Jilávă sprijinindu-și, înfășurat de-a' morții buruieni. 510 Ochii i se afundă-adînc în cap, carnea-i acoperită-i de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ca tu, groaznice chip al Certitudinii, să poți ședea în sat și în oraș În timp ce copilași, cu teamă gíngașă, se joacă-n jurul picioarelor tale, 135 Frică fiindu-le de-încruntarea-ți, iubind surîsul tău, O Urizen, Prințe al Luminii". El chema; adîncul glasu-și îngropa și nu dădu nici un răspuns. Atunci mînie răbufni în jur; Omul cel Veșnic se-nfurié; din nou strigắ: "Înalță-te, O, chip al morții împietrit! O, balaur al Străfundurilor! Aruncă-mi-te la picioare, O Balaure! lasă-l pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Greșeală nicicînd nu poate fi răscumpărata în toată Veșnicia, Insă Păcatul, Însăși Rahab, e mîntuit cu sînge și furie și gelozie 160 Acea de sînge dîra ce se întinse peste ferestrele dimineții Mîntuit de puterea Greșelii. Trezește-te, balaur al adîncurilor!" Urizen plînse-n sumbru-adînc, nerăbdător că al său chip solzos Să-l ia din nou pe-acela omenesc; și plînse în adîncul sumbru, Zicînd: "O, de nu as fi băut nicicînd vinul și de n-aș fi mîncat pîinea 165 Întunecatei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
160 Acea de sînge dîra ce se întinse peste ferestrele dimineții Mîntuit de puterea Greșelii. Trezește-te, balaur al adîncurilor!" Urizen plînse-n sumbru-adînc, nerăbdător că al său chip solzos Să-l ia din nou pe-acela omenesc; și plînse în adîncul sumbru, Zicînd: "O, de nu as fi băut nicicînd vinul și de n-aș fi mîncat pîinea 165 Întunecatei muritoare firi, de nu mi-aș fi-aruncat privirea-n viitor, si spatele Nu mi l-aș fi-întors, întunecînd prezentul, înnourînd c-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fi-aruncat privirea-n viitor, si spatele Nu mi l-aș fi-întors, întunecînd prezentul, înnourînd c-un nor, Și construind înalte bolti, si turnuri, foișoare, domuri Al căror fum au nimicit grădinile-ncîntării, și ale căror jgheaburi Oprit-au rîurile luminoase; împovărînd adîncul furios cu Corăbiile mele; 170 Prin Haos în căutarea desfătării, și-n spații depărtate Căutîndu-l pe Cel Veșnic care mereu este prezent pentru aceia înțelepți; Plăcere căutînd care necăutata cade în jurul caii pruncului Și pește lină turmelor ce-s blînde
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se veselesc. Au cînd zîmbi-vei tu la Tharmas, O, tu, care-aduci ziua cea de aur? Înalță-te, O Enion, înalță-te, căci Iată, marile mi-am domolit". 495 Așa grăind, neputinciosul cap și-l așeza pe stîncă Jílavă, Și-ntunecime-acoperi întreg adîncul: lumină lui Enion se stinse Aidoma unei văpăi neputincioase ce pîlpîie pe fața-ntunecimii. Vala atunci mîinile-și ridicắ spre cer pe Enion ca să o cheme. Ea o chema, dar nimeni nu-i putu răspunde și doar ecoul vocii ei se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dorm găseau o mîngîiere pe Așternuturile lui Beula. Cînd Lúvah și cu Vala fost-au închiși în lumea lor a chipurilor mohorîte, 560 Totul sub ceruri era negura: numai o luminița Așa cum scînteiază din spirite ce dorm, se arătă-n adîncuri dedesubt. Precum atunci cînd súflă vîntul peste un cîmp de grîne, a sufletelor harmalaie Prin tot noianul, purtate jos de Nouri grei care se leagănă-n căldură toamnei, Astfel vuiește de la un cer la altul, cu glas dogit răcnesc 326
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Azvîrlí Neamurile că pe pleava în marile lui Tharmas. "O, Taină", strígă Tharmas Fioros, " Iată că ți-a venit sfîrșitul! Ești tu aceea care-a-mbătat noroadele cu al Religiei pocal? Coborîți, voi Regilor și Sfetnici și Uriași Războinici, 660 Coborîți în adîncuri, coborîți și-ascúndeți-vă dedesubt, Coborîți cu cal și Care și Trîmbițe ale războiului haotic. Iată, cum Falnicul Alai al Tainei coboară jos în Peșteri! Mării săi oameni urlă și zvîrlă colbul, și-ncărunțitul par și-l smulg. Delicatele-i femei și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
miezul vîlvătăilor: tot răul mistuitu-s-a. Ochii săi văd sferele-Îngerești nălțîndu-se noapte și zi. Se mistuiră stelele precum o candela ce-i stinsa cu-o suflare, și-n locul lor, iată 830 Ochii ce se-Întind ai Omului privesc adîncurile unor lumi minunate! Un Pămînt, o mare dedesubt; și nici un Glob Rătăcitor nu hoinărește, ci Stele De văpaie răsar în noapte din Ocean; și-un Soare În fiecare dimineață, precum un Om ce-i Nou-născut, cu cîntece și bucurie se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și zaein vb. a trăi); azoth subst. (alchim.) mercuriul, principiul tuturor metalelor; remediul universal la Paracelsus; < < azot < < az za' ūk = argint viu; ozone subst. ozon; < ozōn part. prez. (al vb. ozein a mirosi) mirositor Ulro: Spațiul Erorii, tărîmul morții eterne, adîncul materiei; Ul-ro GERMANĂ Etimologie obscură. Ulro ['Λlru] compus din Al + rho; rho este litera greacă P: Ulro ar putea fi "Alp": Alp subst. coșmar; (fig.) neliniște, frica; (mit.) spiriduș; pășune d munte (vezi Roob, op.cit., p.635, o analiză
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și alchimie, p. 286. 158 C.G. Jung, Opere complete, vol. 12, Psihologie și alchimie, p. 287. 159 Vezi mai ales Vala, unde se arătă perspectivele de sus și de jos ale lui Urizen, în calitatea sa de explorator al lumilor adîncului, care astfel trăiește morți și învieri succesive: Vala, VI, 164-166; 199-207; 190-195. 160 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, 1994, p. 17. 161 Ibid., p. 23. 162 Grigore Tăușan, Filosofia lui Plotin, 1993, pp. 141-143. 163 Milton, 40, 34. 164 Vasile Lovinescu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
precum Soarele. 35 (I, 433) rotile cerești ce se-nvîrteau: Probabil este vorba despre galaxiile nenumărate din univers ce au forma unor roți/ vortexuri/ vîrtejuri/ spirale, si a caror existența era cunoscută pe vremea lui Blake. 36 (I, 435) în groaznicul adînc: Blake decrie probabil mișcarea de revoluție și mișcările de rotație în jurul propriei axe ale Pămîntului (Enion) în vastitatea spațiului cosmic, care ar fi o mare beznă dacă nu ar exista stelele că luminători. 37 (I, 456) Stejarul Plîngerii (Oak of
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
deep". Blake a dispus, așadar, de versiunea în care apare termenul "compass". În Biblia autorizată în limba română, acest pasaj s-a tradus astfel: Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de față; / cînd a tras o zare pe fata adîncului" (trad. Cornilescu); "Cînd El a întemeiat cerurile eu eram acolo; cînd El a tras bolta cerului peste față adîncului" (Biblia de la București). Ambele traduceri, "zare" și "bolta" redau ideea de arc de cerc; "zare" sugerează un cerc întreg orizontal, descris
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pasaj s-a tradus astfel: Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de față; / cînd a tras o zare pe fata adîncului" (trad. Cornilescu); "Cînd El a întemeiat cerurile eu eram acolo; cînd El a tras bolta cerului peste față adîncului" (Biblia de la București). Ambele traduceri, "zare" și "bolta" redau ideea de arc de cerc; "zare" sugerează un cerc întreg orizontal, descris de un compas cu vîrful aflat la zenit, care este, așadar, perpendicular pe planul Pămîntului; "bolta", mai mult, sugerează
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un astfel de nivel al realității integrale "trans-infinite". Astfel, pentru Blake Dumnezeu este Infinit și creează o infinitate de infinități, fiecare om în parte fiind o astfel de infinitate. 71 (ÎI, 129) Sau "stabiliți locuri fixe". 72 (ÎI, 142) Despart adîncul cu compasul: Este cel puțin intersant că scrierea poemului Vala (1795/1796/1797-1804) practic coincide cu publicarea lucrării lui Lorenzo Mascheroni Geometria del compasso (Geometria compasului) (1797), în care acesta arată că toate construcțiile geometrice care pot fi realizate cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sferele dintre Saturn și Jupiter (cub-hexaedru), Jupiter și Marte (piramidă-tetraedru), Marte și Terra (dodecaedru), Venus și Mercur (octaedru), identificate mai sus, se adăuga astfel sfera dintre Terra și Venus (icosaedru). 101 (ÎI, 286) uimitoarele lor mersuri aspru supuse în vastul adînc: Blake pare să exprime propria să uimire în fața descoperirii lui Kepler conform căreia cele cinci corpuri "platonice", adevărate arhetipuri matematice sau geometrice, descriu perfect structura orbitala a sistemului solar [vezi notă despre Triunghiuri, cuburi, (ÎI, 169)]. Blake este, așadar, uimit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pasionale, etc.]. 168 (VI, 179) În jurul Iazurilor de foc: "îngrămădirile de stînci" despre care vorbește Blake sînt probabil corpuri cerești ce gravitează în jurul unor stele, formînd sisteme asemănătoare celui solar. 169 (VI, 187) Creînd Vîrtejuri multe, fixînd multe Științe în adînc: Urizen este cel care creeaza vortexuri, adică, pe de o parte "găuri negre", puncte de înaltă gravitație prin care întregi galaxii sînt ținute laolaltă, si, pe de altă parte, orice alte structuri ordonate (deoarece, cum spune Blake în Milton, toate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
230) în amețire: Sau "leșin, pierdere a facultăților conștiente". 203 (VII, 272) spiritu-n grădină: Enitharmon (Spațiul) și Urthona (că Timp edenic). 204 (VII, 297) sclavul Creației pe care am zidit-o: Urthona-Fiul, zidind Creația, devine patibilis deus care trăiește dramă adîncurilor temporale. 205 (VII, 323) Probabil umbră lui Enitharmon. 206 (VII, 333) copacul Tainei: Se află în Golgonooza, în Poarta Luban-ului, unde da ramuri; este identic cu Copacul biblic al Cunoașterii Binelui și Răului. 207 (VII, 344) nimicirea Șinei (Self annihilation
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
compasiune, evidență în textele poetice (de exemplu, în Cîntecele inocentei și ale experienței). 334 (IX, 742) Durerile Eternei nașteri mai bune sînt decît Durerile Eternei morți: Pentru Blake, creația se face prin cădere, datorită unei tragedii în sînul divinității cunoașterea adîncurilor cosmice ce trag ființă înapoi în vid. Beula este construită că prima treaptă în opera salvării celor căzuți: de aici se creează spații pentru cei căzuți, pentru că ei să nu cadă în Moarte Veșnică (în vid); nașterea veșnică, starea de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fi mutată de la un popor la altul, sau de la un secol la altul, fără ca să-și piardă din valoare. Fiecare are o valoare întrucât s-a produs în momentul istoric în care ea a fost așteptată"209. Creațiile, venind din "adâncul personalității popoarelor", constituie dovada și fundamentul continuității existențiale a unui popor. Originalitatea operelor culturale nu se poate afirma însă decât pe fondul unei vieți omenești "civilizate", deprinsă cu practici care depășesc condiționarea prin "instincte bestiale". Durabilitatea și, poate, universalitatea operelor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dă pîinea cea de toate zilele... și băutura... și ne iubește... și ne dojenește... cu blîndețe... și ne apără țara de dușmanii... care ne invidiază realizările... (se aprinde, devine din ce în ce mai patetic, dar și sincer, convingător...!) Și noi îl iubim din adîncul inimii! Și ziua și noaptea! Și în stare de veghe, și în stare de somn! (încă un plus de voce și de... credință) Și să-i ferească Dumnezeu pe aceia care încearcă să saboteze..., să cîrtească..., să nu-l iubească
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a lumii culturale ortodoxe, dar și, nu mai puțin adevărat, ireductibil adversar, critic acerb al Revoluției franceze și al influențelor carteziene. Contextul pune în valoare, prin contrast, discernământul, moderația cu care procedează la emanciparea școlii ierarhii moldoveni, admiratori mărturisiți ai „adâncului Montesquieu”, mai toleranți și receptivi în fața unor „bune” modele apusene. Urmează, nu întâmplătorl, în ordinea priorităților lui A.H., o prelucrare a geografiei lui Claude Buffier (Géographie universelle), text completat cu date inedite referitoare la Țările Române și nu numai
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
sentiment de rău inexprimabil Începu atunci să fiarbă În sufletele june. Condamnați la nemișcare de către suveranii lumii, lăsați la cheremul tuturor pedanților, al trândăvelii și plictisului, tinerii vedeau cum le pier puterile. Toți acești gladiatori Îmbibați În uleiuri purtau În adâncul sufletului o suferință de neîndurat. Cei mai bogați au devenit libertini; cei cu o avere modestă au ales fie roba, fie spada; iar cei săraci s-au aruncat cu entuziasm În marile cuvinte și-n acțiuni fără de scop”. Dar dacă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
esență, exterior/interior, unu/multiplu, suflet/trup) sunt neutralizate, ba chiar abolite 1. Am avut prilejul să scriem despre toate acestea comentând Logica sensului a lui Gilles Deleuze, mai exact, poziția sa atunci când analizează paradoxul oglinzii la Lewis Carroll 1. Adâncul și Înaltul (abyssus) - forme ale profunzimii - sunt redimensionate, regândite, din unica perspectivă a suprafeței-aparență-simulacru-artificiu care fascinează, paradoxal, prin densitatea pe care le-o dă noul lor sens. Bărbați În fața oglinziitc "Bărbați În fața oglinzii" Pentru primul dandylog, Barbey d’Aurevilly, dandysmul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ț Inversarea și dedublarea ocupă Însă un loc de căpetenie mai ales În literatura romantică.”1 A te privi În oglindă - suprafață care Îți returnează imaginea, dar inversată printr-o „simetrie catoptrică” - Înseamnă, spun mai toți romanticii, a coborî În adâncul din tine: „...dinlăuntrul său trebuie privit În afară. Profunda oglindă sumbră e În străfundul omului. Acolo e clar-obscurul teribil...; el e mai mult decât imaginea, e simulacrul, iar În simulacru există ceva de spectru...” (Hugo). Cât despre literatura postromantică, ea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]