4,115 matches
-
principale de întrebările sau enunțurile de relansare (De Singly et al., 1998). Întrebările principale constituie nucleul ghidului de interviu și permit explorarea tuturor ariilor tematice de interes. Întrebările sau enunțurile de relansare a dialogului permit celui care conduce interviul să adîncească o tematică sau să depășească un moment de epuizare a unei teme în cadrul dialogului, făcînd trecerea spre o altă întrebare. Reiterația este o modalitate de a-i repeta subiectului într-o formă diferită ceea ce a răspuns, pentru a-l asigura
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
preferențiale. În al doilea rînd, sporirea era consecința recent încheiatei sesiuni Kennedy a convorbirilor GATT. Țările afiliate la Acordul General pentru Tarife și Comerț hotărîseră să reducă și mai mult taxele vamale pentru statele ce beneficiau de Clauză. Această reducere adîncea diferența dintre taxele cu Clauză și cele fără Clauză. De exemplu, produsul de bază pe care-l exporta România către Statele Unite era combustibilul. Fără Clauză, taxa vamală era de 5 cenți pe galon, iar cu aceasta, de 1,25 cenți
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
început să fie mai reticent în ce privește încurajarea nonconformismului României. Ceaușescu a aflat, de asemenea, că demersurile României pentru "Clauza națiunii celei mai favorizate" nu avuseseră efectul scontat. Una din prioritățile lui Ceaușescu pentru 1972 era îmbunătățirea balanței comerciale. Țara se adîncea în datorii, căci trebuia să restituie Occidentului sume substanțiale pentru împrumuturile făcute. O modalitate de a remedia situația era extinderea exporturilor și reducerea importurilor. Pentru a-și implementa noul program comercial, Ceaușescu a etichetat România ca fiind o "țară în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
conducerea de la Moscova fără a se teme de consecințe. Spiritele aveau să se calmeze, în cele din urmă, în ianuarie 1979, după o scurtă vizită a lui Ștefan Andrei la Kremlin. În cursul întrevederii, ambele părți au convenit să nu adîncească și mai mult prăpastia dintre ele1969. La sfîrșitul anului 1978, relațiile româno-americane s-au finalizat în aceeași manieră în care începuseră, adică prin acorduri. În ianuarie, ambele țări reglementaseră comerțul cu bumbac, printr-un prelungit program de schimb din domeniul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un semn al dorinței Casei Albe de a pedepsi România pentru încălcarea drepturilor omului. Mai mult decît atît, prin anunțul de pe 23 februarie, prin care Casa Albă promitea să reacorde Poloniei "Clauza națiunii celei mai favorizate", suspendată din 1982, se adîncea convingerea că Administrația avea să folosească privilegiile comerciale astfel încît să recompenseze sau să pedepsească o țară pentru modul în care respectă drepturile omului. Și guvernul de la Varșovia îi grațiase pe prizonierii politici în septembrie 1986 și la trei luni
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ordin cantitativ trebuie adăugate numaidecât disproporțiile de natură calitativă (dotarea materială, livrescă și umană a unităților școlare) pentru a arăta cât de mult se înclina balanța în defavoarea învățământului românesc. Disproporția, oricum flagrantă, existentă în preajma Revoluției de la 1848, avea să se adâncească în perioada postpașoptistă, sub auspiciile inaugurării programului de maghiarizare demarat, într-un crescendo al intensității, în a doua parte a secolului al XIX-lea. În 1865 Dieta votează unirea Transilvaniei cu Ungaria, iar din 1867, anul Compromisului Austro-Ungar și al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dacă nu cumva peste tot timpul devine ostil culturii. Și vreau să fie acesta un semnal de alarmă pentru toate zonele în care pseudocultura capătă relevanță mai degrabă ideologică decât estetică. Pornind de aici, considerați că îndelunga tranziție românească a adâncit discrepanțele existente în modul cum este percepută și onorată munca femeii din sfera culturii și nu numai? Cred că tranziția a adus, totuși, o îmbunătățire a percepției publicului larg asupra performanțelor feminine. Mi-ar plăcea să cred că femeia a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
expoziții în propria galerie. Păcat de Apostu că a murit așa de tânăr. Era un om foarte talentat. A fost măcinat de drama că nu este înțeles și chiar după ce a reușit să evadeze în lumea liberă, aceasta s-a adâncit, ducând cu el în mormânt o infinită durere. Unde a murit? La Paris. 114 Dacă l-ar fi întrebat cineva unde vrea să fie înmormântat, numai la Paris nu s-ar fi gândit. Eu n-aș pleca din țara mea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Comisiei Europene nr. 1.998/2006 privind ajutorul de minimis. Capitolul II Necesitatea implementării schemei Articolul 2 (1) Disparitățile dintre regiunile țării în ceea ce privește dezvoltarea antreprenorială măsurată prin numărul de întreprinderi mici și mijlocii la 1.000 de locuitori s-au adâncit în ultimii ani. Regiunea București-Ilfov are de 3 ori mai multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) comparativ cu Regiunea Nord-Est - cea mai slab dezvoltată regiune. Mai mult, România are de 2,5 ori mai puține IMM-uri la 1.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258071_a_259400]
-
1.998/2006 privind ajutorul de minimis. Capitolul II Necesitatea implementării schemei Articolul 2 (1) Disparitățile dintre regiunile țării în ceea ce priveș te dezvoltarea antreprenorială măsurată prin numărul de întreprinderi mici și mijlocii la 1.000 de locuitori s-au adâncit în ultimii ani. Regiunea București-Ilfov are de 3 ori mai multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) comparativ cu Regiunea Nord-Est - cea mai slab dezvoltată regiune. Mai mult, România are de 2,5 ori mai puține IMM-uri la 1.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258069_a_259398]
-
Comisiei Europene nr. 1.998/2006 privind ajutorul de minimis. Capitolul II Necesitatea implementării schemei Articolul 2 (1) Disparitățile dintre regiunile țării în ceea ce privește dezvoltarea antreprenorială măsurată prin numărul de întreprinderi mici și mijlocii la 1.000 de locuitori s-au adâncit în ultimii ani. Regiunea București-Ilfov are de 3 ori mai multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) comparativ cu Regiunea Nord-Est - cea mai slab dezvoltată regiune. Mai mult, România are de 2,5 ori mai puține IMM-uri la 1.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258067_a_259396]
-
Comisiei Europene nr. 1.998/2006 privind ajutorul de minimis. Capitolul II Necesitatea implementării schemei Articolul 2 (1) Disparitățile dintre regiunile țării în ceea ce privește dezvoltarea antreprenorială măsurată prin numărul de întreprinderi mici și mijlocii la 1.000 de locuitori s-au adâncit în ultimii ani. Regiunea București-Ilfov are de 3 ori mai multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) comparativ cu Regiunea Nord-Est - cea mai slab dezvoltată regiune. Mai mult, România are de 2,5 ori mai puține IMM-uri la 1.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258065_a_259394]
-
Comisiei Europene nr. 1.998/2006 privind ajutorul de minimis. Capitolul II Necesitatea implementării schemei Articolul 2 (1) Disparitățile dintre regiunile țării în ceea ce privește dezvoltarea antreprenorială măsurată prin numărul de întreprinderi mici și mijlocii la 1.000 de locuitori s-au adâncit în ultimii ani. Regiunea București-Ilfov are de 3 ori mai multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) comparativ cu Regiunea Nord-Est - cea mai slab dezvoltată regiune. Mai mult, România are de 2,5 ori mai puține IMM-uri la 1.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258073_a_259402]
-
Comisiei Europene nr. 1.998/2006 privind ajutorul de minimis. Capitolul II Necesitatea implementării schemei Articolul 2 (1) Disparitățile dintre regiunile țării în ceea ce privește dezvoltarea antreprenorială măsurată prin numărul de întreprinderi mici și mijlocii la 1.000 de locuitori s-au adâncit în ultimii ani. Regiunea București-Ilfov are de 3 ori mai multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) comparativ cu Regiunea Nord-Est - cea mai slab dezvoltată regiune. Mai mult, România are de 2,5 ori mai puține IMM-uri la 1.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258075_a_259404]
-
Comisiei Europene nr. 1.998/2006 privind ajutorul de minimis. Capitolul II Necesitatea implementării schemei Articolul 2 (1) Disparitățile dintre regiunile țării în ceea ce privește dezvoltarea antreprenorială măsurată prin numărul de întreprinderi mici și mijlocii la 1.000 de locuitori s-au adâncit în ultimii ani. Regiunea București-Ilfov are de 3 ori mai multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) comparativ cu Regiunea Nord-Est - cea mai slab dezvoltată regiune. Mai mult, România are de 2,5 ori mai puține IMM-uri la 1.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260948_a_262277]