6,618 matches
-
și conștiința că „eu sunt eu în cercul celorlalți“ (N. Schaub, K.G. Zenke, 2001, p. 129). Identitatea rezultă în urma diferențierii de ceilalți dovedită prin felul interacțiunii subiect - mediu socio - emoțional. Căutarea identității este un proces îndelungat care începe în perioada adolescenței. Acest proces afectează și este afectat de felul în care arată un adolescent, de felul în care gândește, de interacțiunile care se stabilesc între el și persoanele care-i influențează viața. Întrebarea principalii care desconspiră căutarea identității este „Cine sunt
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sa tehnic-științifică, el are responsabilitatea de a și exercita autoritatea astfel încât să contribuie la sporirea gradului de autonomie a elevului. Munca sa devine cu atât mai dificilă cu cât elevii înaintează în vârstă. Când aceștia din urmă ajung în perioada adolescenței cadrul didactic are posibilitatea de a-și demonstra măiestria în a-și exercita autoritatea în sensul construirii autonomiei elevilor săi. III.5. Construirea autonomiei elevului - una din responsabilitățile profesorului Clasa școlară nu este doar locul unde, în cadrul unui ritual academic
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
clasa a VI -a aveau cea mai mare nevoie de a primi ajutorul profesorului, dar și cea mai accentuată reținere de a-l solicita. Această ambivalență a elevilor (au nevoie de ajutor, dar nu îndrăznesc să spună) se acutizează la adolescență, când devin preocupați de felul cum sunt percepuți de colegi, dar și de beneficiile și costurile de a solicita ajutor). În cazul în care profesorul dezvoltă expectanțe pozitive, elevul manifestă un grad înalt al autonomiei. Nu se poate trece cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
autoritatea profesorului. Dimpotrivă, nimeni nu poate ajunge autonom dacă anterior nu a respectat regulile unei autorități. Autonomia nu înseamnă lipsa regulilor, ci construirea unui univers propriu în interiorul regulilor deja existente. Nevoia de autonomie este conștientizată și se manifestă în perioada adolescenței. Rezultatele cercetării au arătat însă, că autonomia nu se construiește în această perioadă. Începuturile ei sunt undeva în timpul școlii generale, deoarece nu există diferențe semnificative între gradul de autonomie al elevilor din clasa a XIIa și cei din clasele a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
scrie că rețelele sociale furnizează suport social (definit ca "disponibilitatea oamenilor pe care ne putem bizui, oameni pe care îi știm că au grijă de noi și ne iubesc"). Ea susține că cu cît este mai mare suportul social al adolescenței, cu atît mai mare este probabilitatea ca un copil să aibă succes în școală. Clark sugerează că școlile pot întări sistemele de suport pentru tineri, în mod special pentru cei săraci sau minoritari, prin îndrumare, tutoriat și programe de instruire
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
îmbunătățirea performanței școlare a elevului. Concluzii. Analiza datelor cercetărilor calitative și/sau cantitative, avînd ca subiecți profesori, părinți și elevi din școala primară, gimnaziu sau liceu, au condus la cîteva concluzii importante pentru dezvoltarea parteneriatelor. • Pe măsură ce copiii se maturizează în adolescență, implicarea familiei în activitatea lor de învățare și educare rămîne importantă pentru evoluția acestora. • Familia care se implică prin activități variate atît acasă, cît și la școală influențează realizările școlare ale elevilor de gimnaziu și liceu. • Parteneriatele tind să dispară
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
rolurile de sex sînt inversate. În acest tip de familii, independența copilului se poate manifesta, în special la băieți, printr-o raportare mai recalcitrantă la cerințele adultului sau prin dificultăți de comunicare cu acesta. Nu trebuie să uităm că în adolescență băiatul respinge tutela maternă și copiază modele de comportament masculine. În aceste condiții, nu stereotipul social apare în prim plan, ci asigurarea funcționalității grupului domestic. În ceea ce privește expresivitatea, singura situație în care este contrazis stereotipul conform căruia acest tip de valori
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
putea fi foarte bine unul dintre eroii mitici ai societății noastre contemporane, adevărat Zeu creator, care a scos America de după război și întreaga lume occidentală din toropeală, din moartea lor lentă și le-a condus în era rock-and-roll-ului, consfințind instaurarea adolescenței, a sexualității, a libertății, a lipsei de griji și a extravaganței. Elvis pare să fi creat civilizația îndeletnicirilor plăcute și nu invers." (Ibidem, p. 73). 275 Marc Augé, The War of Dreams: Studies in Ethno-Fiction, London, Pluto Press, 1999, p.
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dovadă a ignoranței personalităților noastre literare” (20.08.35). E dură și cu sine: (sunt) „rece ca o piatră” (5.06.41) sau „ca un Stradivarius pe care ai cânta sârba țigănească” (21.11.41) și obsedată, încă din fragedă adolescență, de sănătatea ei: ” E o vreme în care omul e bine să fie un animal sănătos” (14.03.1946) sau „Tare i bine, Doamne, să fii sănătos și tânăr...” (10.07.46) ” Am o teamă animalică de tot ce se
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de toamnă în plină primăvară / și vara gerul iernii în oase îl ascult. / Golul surorii mele îl port eu în lume...” (Sora mea) în liniștea împrejmuirilor mănăstirii Nicula și sub divina ocrotire a Măicuței Preacurate, te simți Ioane, ca-n adolescență: „E-o noapte așa de bună, ca apa de izvor / Ce-o sorb cu toată fața răsturnată pe unde. / Ți-s mâinile-afumate și freamătă ușor, / și-o gravă bucurie mă pătrunde” (Adolescent). De ce ți-ai ales locul nevegherii, locul dăinuirii
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
copii care trăiesc în aceeași familie, în aceleași condiții, aleg căi diferite în viață? De ce ne naștem diferiți? Probabil că există un răspuns clar și la această întrebare. În ceea ce mă privește, cred că alegerea s-a produs pe vremea adolescenței și în acest sens îmi aminte sc de un episod care mi-a marcat viața. Pe vremea aceea mergeam des la film și cum nu prea existau alternative, venea multă lume, formându-se astfel rânduri la casele de bilete. Stăteam
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
ceva aparte de restul corpului. Acum citeam că totul nu este decât o impresie, o iluzie, iar gândurile nu sunt altceva decât procese fizice și chimice. Fiind descumpănit de cele citite, problema rămânea ne def inită. Îmi amintesc că în adolescență citeam despre Cosmos, călătorii interplanetare imaginare, citeam desp re planete pustii, planete înghețate și întunecate care se află foarte departe de Soare. Planete de pe care Soarele se vede doar ca o stea mai mare, planete pe care noi, oamenii nu
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
în clasele elementare relațiile școală-familie sunt mai frecvente decât în gimnaziu sau liceu. Autorii explică cum implicarea părinților în activitatea școlară scade pe măsură ce copilul crește, ceea ce reflectă faptul că elevul are nevoie de o mai mare autonomie pe măsură ce se apropie adolescența. Diferențele de organizare dintre școala primară și cea gimnazială pot contribui, de asemenea, la implicarea graduală a părinților. De exemplu, în școala primară un singur învățător se ocupă de clasă de-a lungul întregii zile; în schimb, în gimnaziu, fiecare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
alt punct de vedere. Începând de la 11 ani copilul este capabil sa înțeleagă și o a treia opinie, și să accepte că oamenii pot avea sentimente variate în legatură cu ceva anume și încep să poată face planuri. Începând de la adolescență copilul are capacitatea de a reflecta asupra noțiunii de “bine social”, moralitate și legalitate. VI.1. Perioada 6-12 ani - școlarul mic și mijlociu -Dezvoltare socială: a) Crește interesul pentru colegi, dezvoltă prietenii, deprinderi și interacțiuni sociale ănegociere, împărtășire) - 7 8
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
fi aprobat de ceilalți - 6-7 ani; f) capacitatea de a înțelege mai multe puncte de vedere, privind conflictul și abilitatea de a tolera ambivalența - 10 11 ani; g) dezvoltarea sinelui fizic și a celui social. VI.2. Perioada 12-14 ani - adolescența timpurie Nevoia de independență: a) apare lupta cu sentimentul de identitate; b) labilitatea emoțională; c) exprimarea emoțiilor, mai degrabă, prin acțiuni decât prin cuvinte; d) crește importanța acordată prietenilor; e) scade atenția acordată părinților, cu accese ocazionale de obrăznicie; f
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
grup cu prietenii; b) apare timiditatea și nevoia de intimitate; c) începe să își pună întrebări în legătură cu propria normalitate. -Autocontrol: a) începe să testeze regulile și limitele; b) experimentează ocazional alcoolul, tutunul și chiar drogurile. VI.3. Perioada 14-17 ani - adolescența de mijloc Nevoia de independență: a) alternanța între un concept de sine rudimentar și a unor standarde nerealiste prea înalte; b) nemulțumire legată de intervențiile părinților și dorința de independență; c) preocupări excesive legate de propriul corp; d) apare sentimentul
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
sexuală; b) relații pasagere de prietenie; c) sentimente de tandrețe, dar și de teamă față de sexul opus. -Autocontrol: a) dezvoltarea idealurilor și selectarea modelelor; b) capacitate sporită de fixare a scopurilor; c) interes pentru problemele morale. VI.4. Perioada 17-1ani - adolescența târzie Nevoia de independență: a) identitate fermă; b) capacitate de amânare a recompenselor; c) interese stabile; d) stabilitate emoțională mai mare; e) capacitate de luare a deciziilor; f) capacitatea de a face compromisuri; g) încredere în sine; h) preocupare mai
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
cu delicatețe, aplicarea flexibilă a balanței recompenselor, mai degrabă decât a critica și a fi ostil, determină o bună imagine a părinților în accepția copiilor. Dacă, dimpotrivă, copiii sunt respinși de părinți, ei au mai multe șanse să evolueze la adolescență spre: delincvență, conduite nevrotice, agresivitate, conduite atipice ăschizofreniforme). Cercetările arată că „în programele în care părinții sunt implicați alături de elevi, aceștia din urmă au performanțe mai mari la școală decât în aceleași programe, în cazul când părinții nu sunt implicați
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
copiii lor, dar ambele părți ale ecuației au nevoie de deprinderi, abilități sociale pentru facilitatea intercomunicării. Dacă în timpul copilariei părinții sunt cei care inițiază efectiv copilul în stabilirea relațiilor în familie, extinse apoi la grupul din care face parte, în timpul adolescenței părinții nu mai reușesc să supravegheze minorii decât cu mare dificultate. Adolescenții se împotrivesc dorinței părinților de a nu întârzia, de a avea grijă pentru studiu, de a nu intra în relații cu persoane necunoscute sau care nu inspiră încredere
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Schachter (1-83), Blok J. & Morrison A. (1-81), Freedman, J. (1-78) etc., capătă contur în zone diferite de pe glob, în culturi și grupuri socio-economice variate. Se degajă câteva idei principale pentru stilul în comunicarea părinți/copii, pentru înțelegerea profundă a perioadei adolescenței: Pentru adolescent este apreciată ca benefică supravegherea democratică. Este de preferat o abordare permisivă, egalitară a adolescentului față de una autoritară, de respingere;. Comportamentul părinților caracterizat prin căldura afectivă, răsplata acordată pentru merite, are consecințe favorabile în achiziționarea de către adolescent a
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
adolescenții sunt mult mai cooperanți, mai veseli, învață să râdă și să se bucure. Acești adolescenți învață cu mai multa ușurință să stocheze și să distribuie informația, față de adolescenții cu tulburări de comportament, la care părinții nu știu cum să intervină. În adolescență, centrul de greutate al comunicării se deplasează de la nivelul exclusiv al familiei la nivelul grupului de colegi și prieteni. Rapaport R., Rappaport M. (1-77), Strelitz, Z. & Kews, Pilling, D. & Pringle(1-78), Argyle M. & Henderson M. (1-85) finisează câțiva itemi pentru
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
se deplasează de la nivelul exclusiv al familiei la nivelul grupului de colegi și prieteni. Rapaport R., Rappaport M. (1-77), Strelitz, Z. & Kews, Pilling, D. & Pringle(1-78), Argyle M. & Henderson M. (1-85) finisează câțiva itemi pentru o posibilă comunicare în perioada adolescenței, din ambele sensuri: de la părinți către adolescenți, și de la adolescenți spre părinți: Recomandări pentru părinți Recomandări pentru adolescenți Respectați intimitatea adolescentului. Păstrați secretele încredințate. Dați sfaturi dar și exemple de comportare. Arătați afecțiune față de adolescent. Încurajați ideile ăcăutarile) adolescentului. Demonstrați
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
răspuns la situațiile de învățare și prelucrare a informațiilor. De-a lungul anilor, oamenii dezvoltă un stil aparte de învățare care le scoate în evidență anumite abilități de instruire, specifice fiecăruia în grade diferite. Stilul de învățare se dezvoltă pe parcursul adolescenței și maturității grație interacțiunii individului cu mediul înconjurător. Cunoașterea stilului de învățare al celor care ne ascultă este important deoarece astfel se pot utiliza strategiile cele mai adecvate de învățare. Elevii care nu știu cum să învețe, nu vor fi capabili să
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
de personalitate, dimensiunile nonintelectuale implicate în știință și artă sunt: curiozitate epistemică, pasiune, productivitate, evantai larg de interese, nonconformism, independență și inițiativă, capacitatea de asumare a riscului, interesul pentru complexitate. În ontogeneză, ambele tipuri de creativitate, deși se activează în adolescență, în adevăratul sens al cuvântului, la vârsta preșcolară pot apărea indicatori pentru o formă sau alta. Acest lucru este important pentru demersurile educative care să favorizeze manifestarea unor potențialități, valorificarea acestora. În acest sens, menționăm și recomandarea lui I. Mânzat
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
orice judecată critică. Aplicarea se face individual, cu timp liber și răspunsuri orale. Bateria cuprinde probe verbale și nonverble, fiind accesibilă începând cu pubertatea. 4.4. Bateria lui W.J. Getzels și W. Jackson se administrează subiecților aflați la vârsta adolescenței. Condiții de aplicare a metodei testelor: 1. vârsta: în ceea ce privește vârsta cea mai potrivită la care se poate evalua creativitatea, există autori (Ph.E. Vernon, G. Adamson, D.F. Vernon, 1977 apud A. Munteanu, 1994) care apreciază că intervalul 8,9 15
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]