6,939 matches
-
a fost apreciată cu calificativul „Foarte bine”. 1981, 06-10 octombrie s-a executat aplicația tactică de comandament pe hartă, în cooperare cu Divizia 10 Mecanizată, cu tema „Punerea în aplicare a planului de mobilizare de către centrul militar, concomitent cu declanșarea agresiunii de către inamic, asigurarea diviziei conform planului, încadrarea în timp a prezentării resurselor umane și materiale în urma lovirii de către inamic a unor raioane de mobilizare”. Pregătirea personalului din centrul militar, competența cu care s-au rezolvat situațiile create, profesionalismul de care
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
statului, referitoare la valorile, interesele și necesitățile naționale de securitate, dar și modalitatea de dezvoltare a unor atitudini, motivații și comportamente necesare apărării și protecției personale, de grup și statale față de vulnerabilități, factori de risc, amenințări, stări de pericol sau agresiuni potențiale, precum și promovării lor în mediul intern și internațional de securitate. Educația de securitate este una preventivă și de gestiune a noului mediu de securitate intern și internațional, precum și a tipurilor de amenințări la adresa securității. Existența Alianței Nord Atlantice și
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
nu manifestă empatie față de ceilalți și nu pricep glumele și subtilitățile limbajului (figurile de stil, ironiile, unele expresii). Sunt neîndemânatici și au un prag senzorial de obicei mai scăzut (trăiesc amplificat anumite zgomote, de exemplu), de unde și sentimentul copleșitor de agresiune informațională. Toate acestea îi fac să fie marginalizați de copiii de aceeași vârstă, respinși sau luați peste picior și să experimenteze interacțiunea socială ca pe una chinuitoare, energofagă. Mulți copii cu SA devin depresivi la vârsta adolescenței și există un
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
constituie o patologie care se menține cu o frecvență crescută, cunoașterea lor fiind necesară, inclusiv cu titlu de profilaxie în cadrul educației sanitare. Mâna, prin complexitatea sa anatomicofuncțională indispensabilă desfășurării unei activități normale, este unul dintre segmentele cele mai expuse la agresiunea traumatică și infecțioasă. La aceasta se adaugă particularitățile anatomice ale regiunii infecția căpătând uneori aspecte de o gravitate deosebită, dificil de tratat ,cu sechele funcționale importante greu recuperabile chiar prin procedee de chirurgie plastică și reconstructivă. 10.1.1. CLASIFICARE
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
ale regiunii infecția căpătând uneori aspecte de o gravitate deosebită, dificil de tratat ,cu sechele funcționale importante greu recuperabile chiar prin procedee de chirurgie plastică și reconstructivă. 10.1.1. CLASIFICARE a. Din punct de vedere al reacției tisulare la agresiunea microbiană și al evoluției inflamației, se disting două tipuri de infecții: celulita reprezintă o infecție evolutivă, fără tendință la delimitare, în această fază intervenția chirurgicală fiind contraindicată; supurația, caracterizată prin apariția puroiului, necesitând obligatoriu incizie și drenaj. b. În funcție de topografia
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
7.1. GENERALITĂȚI Infecția (inficere = a strica, a otrăvi, lat.), reprezintă răspunsul organismului la agresiunea germenilor patogeni. Fiecare agent patogen, realizează un tip de leziune tisulară, care determină din partea organismului o anumită reacție, manifestată printr-o serie de semne locale, regionale și generale. Unii agenți patogeni se însoțesc de manifestări clinice asemănătoare, caracteristice, cu o
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
de a le administra “țintit”, pe cateter și asociat cu embolizarea ulterioară pentru a le amplifica acțiunea. 17.7.4. IMUNOTERAPIA Plecând de la ideea că în cancer există o tulburare a mecanismelor de apărare care nu reușește să distrugă această agresiune se încearcă amplificarea mijloacelor de apărare. Dacă celelalte terapeutici (chirurgia, radioterapia, chimioterapia) distrug tumora și cu sacrificiul țesuturilor normale, imunoterapia încearcă să distrugă tumora „țintit” stimulând mijloacele de apărare specifice ale organismului. Imunoterapia poate fi: nespecifică ce stimulează global răspunsul
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
de apărare specifice ale organismului. Imunoterapia poate fi: nespecifică ce stimulează global răspunsul imun (BCG), specifică similară imunizării prin folosirea antigenelor tumorale și prin transfer pasiv de imunitate tumorală cu ajutorul extractelor de limfocite stimulate. Interferonii, glicoproteine sintetizate ca răspuns la agresiune, are și acțiune antitumorală prin inhibarea sintezei proteice și prin prelungirea ciclului celular, ca și prin stimularea celulelor killer și a limfocitelor T. În corpul uman au fost identificați 20 interferoni din grupele alfa, beta și gama. Interferonul poate fi
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
de a consolida sau de a extinde ceea ce obținuseră. Alianța a luat sfârșit încă înainte de terminarea războiului, imediat ce armatele beligeranților ocupau practic teritorii care aveau să traseze noua hartă a Europei. Înaintarea Armatei Roșii în Europa Răsăriteană, ca răspuns la agresiunea germană, era o oportunitate pe care sovieticii n-o puteau rata. Obiectivul lor era crearea unei zone militare de protecție în Europa Centrală și Răsăriteană. În această parte a lumii se manifesta o ciocnire de interese între două blocuri de
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
în lume... Statele Unite și Uniunea Sovietică. Am ajuns într-o situație nemaiîntâlnită din vremurile antice. De la Roma și Cartagina nu a mai existat o asemenea polarizare a puterii pe acest pământ... Pentru Statele Unite, pașii făcuți pentru întărirea țărilor amenințate de agresiunea sovietică sau de subversiunea comunistă...au însemnat protejarea securității Statelor Unite, au însemnat protejarea libertății însăși”. Acum este momentul când, în concepția Administrației Americane, ajutorul ce trebuia acordat Greciei și Turciei era practic o parte a luptei dintre democrație și dictatură
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
de a se folosi de Germania Vestică și de industria grea vest-germană (Bazinul Ruhr) ca pe una dintre cele mai importante baze economice ale expansiunii americane în Europa, fără a ține cont de interesul național al țărilor care au suferit agresiunea germană”. Doctrina Jdanov explica cel mai bine concepția sovietică despre viitorul Europei: aceasta se va împărți în două - tabăra imperialistă, antidemocratică, ce are ca scop instaurarea dominației mondiale și tabăra antiimperialistă, democratică, ce urmărește subminarea imperialismului, întărirea democrației și lichidarea
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
un eveniment: la 10 noiembrie 1951, Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Turcia, propuneau țărilor arabe și Israelului un plan de creare a unei organizații pentru apărarea Orientului Mijlociu. Se plănuia o organizație internațională, care să asigure securitatea zonei în cazul unei agresiuni din afară, dar care nu se amesteca în disputele ce s-ar ivi în interiorul regiunii. Uniunea Sovietică, la rândul ei, a adresat note la 21 noiembrie, Arabiei Saudite, Egipt-ului, Irak-ului, Israel-ului, Liban-ului, Yemen-ului și Siriei, prin
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
în aplicare într-un eventual conflict împotriva Uniunii Sovietice și a aliaților săi, care s-ar fi transformat rapid într-un război total. Pentru a contracara puternicul avantaj numeric al armatei sovietice, avioanele americane erau dotate cu arme nucleare. Iar agresiunea sovietică, îndreptată împotriva oricărui aliat NATO însemna automat răspunsul celorlalți și poate chiar al treilea război mondial. Principala problemă internațională rămânea însă tot războiul din Coreea. Deși în septembrie 1951 se semnase la San Francisco un acord de pace care
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Iminența unui război ce s-ar fi putut declanșa în această zonă a Europei dădea fiori ambelor părți. Pentru Turcia, costul unui asemenea război era uriaș și imposibil de susținut militar și financiar. Ea era practic prima țintă a unei agresiuni sovietice în aria pontică. Turcia ocupa poziții strategice pe două continente și deținea poarta spre un al treilea. Astfel, ea devenea un mare premiu pentru orice conflict major. Periodic pe teritoriul Turciei se făceau manevre pentru a arăta sovieticilor că
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
din nord. La fel ca și Tratatul Atlanticului de Nord, Pactul de la Manila, ce se va numi Tratatul Asiei de Sud-Est (SEATO) dădea semnatarilor săi siguranța intervenției militare din partea aliaților în cazul în care vreuna dintre ele era victima unei agresiuni. Cuprindea de asemenea articole ce stipulau asistență economică și socială. Cartierul general era stabilit la Bangkok în Thailanda, iar SEATO funcționa numai în baza votului unanim al statelor semnatare. Considerat a fi în multe privințe un analog al Tratatului Atlanticului
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
pozitiv, dată fiind importanța geostrategică a Turciei, de posibil bastion american în Marea Neagră. La 12 martie 1947, guvernul american a hotărât acordarea unui ajutor de 400 de milioane de dolari pentru Grecia și Turcia (Doctrina Truman), pentru a face față agresiunii sovietice. Teama de o extindere a sferei de influență sovietică a făcut ca în iulie 1947 americanii să ofere Europei credite pentru refacerea economiilor. Uniunea Sovietică a protestat și a refuzat să participe la Planul Marshall, interzicând acest lucru și
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
nu are nici o legătură cu Pactul Nord Atlantic. Devenind membru NATO, Turcia punea la dispoziția aliaților spațiul ei terestru, aerian și maritim. S-au amplasat baze militare în zonele strategice, se efectuau manevre și existau scenarii pentru orice act de agresiune din partea Uniunii Sovietice. Planurile militare ale Alianței prevedeau că în caz de război, armatele turcă și greacă să neutralizeze România, conform operațiunii „Dunărea de Jos”. Alături de contradicțiile generate de războiul din Coreea, venirea NATO la granițele Uniunii Sovietice dădea naștere
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
singurul actor ce are atributul suveranității. Suveranitatea statului este limitată doar de renunțarea la instrumentele violenței în purtarea relațiilor internaționale, folosirea forței fiind permisă doar în cazurile în care statul trebuie să se apere sau să ofere asistență victimei unei agresiuni. principii, avantaje, forme Perspectiva propusă de adepții securității colective are multe în comun cu gândirea realistă. Și pentru unii, și pentru ceilalți, statul este unitatea fundamentală de analiză, iar puterea actorilor este un element luat în calcul, chiar dacă i se
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
hotărât să înființeze un nou forum pentru respectarea principiului indivizibilității păcii și securității internaționale. Funcționarea securității colective depinde, în mare măsură, de condițiile în care această instituție trebuie transpusă în practică. Modul în care statele (în special marile puteri) definesc agresiunea ori identifică victima și atacatorul, structurarea pe moment a sistemului internațional, dreptul pe care și-l rezervă statele suverane în a hotărî felul în care sunt dispuse să acționeze etc. toate acestea slăbesc forța aplicării principiului toți pentru unul. Dintr-
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
limitarea acestora. După cum afirmă Charles și Clifford Kupchan, partizani ai acestei instituții, chiar și atunci când nu funcționează, în cel mai rău caz al său (în care toate statele membre, altele decât cele direct amenințate, își reneagă angajamentul de a rezista agresiunii), securitatea colectivă este oarecum echivalentă cu cea mai bună situație a balansării în condițiile anarhiei. Chiar dacă statele neamenințate optează să rămână în afara acțiunii colective, restul coaliției ar consta din aceleași state direct amenințate ca și alianța care s-ar forma
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
în ajutorul unuia. Instituția poate oferi marilor puteri un mediu în care acestea să-și urmărească interesele în mod pașnic, iar statelor mai slabe le dă un mecanism suplimentar la care să apeleze în cazul în care sunt supuse unei agresiuni. Chiar dacă nici un stat care își propune să supraviețuiască într-o lume anarhică nu-și permite să-și conceapă întreaga politică de securitate bazându-se pe solidaritatea celorlați, nici potențialii agresori, cu excepția actorilor majori, nu-și permit în mod rațional să
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
poate repeta de 2 ori pe zi. Dragele mele, gândiți-vă foarte bine înainte de a vă hotărî să suportați o implantare de silicoane. în occident sunt destule femei care regretă c-au făcut-o. Chiar credeți că o astfel de agresiune asupra unui organ feminin atât de delicat și important este absolut inofensivă? 8 Ridichea neagră - prieten devotat. Iarna, această legumă este foarte indicată, ea constituind un aport însemnat de minerale ca: sulf, calciu, potasiu, magneziu, fosfor și vitaminele B, C
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
Flexible Response Doctrine (doctrina răspunsului flexibil), elaborată de generalul Maxwell D. Taylor în lucrarea Uncertain Trompet (1957) și, câteva luni mai târziu, de Henry Kissinger. Este prima politică nucleară americană ce încadrează logica escaladării conflictului susținând că în eventualitatea oricărei agresiuni, Statelor Unite răspund pe măsura respectivei agresiuni și în aceeași proporție. Deosebirea fundamentală față de doctrina represaliilor masive este că aceasta are și o dimensiune convențională foarte dezvoltată. În plus, este pentru prima dată când se face diferența dintre cele două tipuri
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
elaborată de generalul Maxwell D. Taylor în lucrarea Uncertain Trompet (1957) și, câteva luni mai târziu, de Henry Kissinger. Este prima politică nucleară americană ce încadrează logica escaladării conflictului susținând că în eventualitatea oricărei agresiuni, Statelor Unite răspund pe măsura respectivei agresiuni și în aceeași proporție. Deosebirea fundamentală față de doctrina represaliilor masive este că aceasta are și o dimensiune convențională foarte dezvoltată. În plus, este pentru prima dată când se face diferența dintre cele două tipuri fundamentale de atacuri nucleare: a. atacul
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
și a o considera drept comunitate de securitate este că în cea de-a doua ipostază accentul cade pe încrederea care-i unește membrii, bazată pe convingeri fundamentale și practici politice similare, și nu doar pe reacția în caz de agresiune la adresa unuia dintre participanți. Statele membre NATO se privesc nu doar ca aliați, ci, în primul rând, ca prieteni. În Statele candidate urmau să dovedească: 1. că sunt democrații cu economie de piață; 2. că minoritățile de pe teritoriul lor sunt
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]