10,591 matches
-
Băgări de seamă asupra canoanelor gramaticești, București, Tipografia lui Eliad, 1840 1848 [1]. BĂLĂȘESCU, NICOLAU, Gramatica română pentru seminarii și clase mai înalte, (Gramatica dacoromână), sibiu, tipografia lui Gheorghiu de Clozius, 1848. [2]. CÎMPEANU, P.M., Gramatica românească, Iași, tipografia Institutului Albinei, 1848. [3]. MĂCĂRESCU, NICOLAE, Gramatica românească pentru clasele normale, Prelucrată după D.P.M. Cîmpeanu, Iașii, Tipografia „Institutului Albinei”, 1848. 1851 [1]. IANOVICIU, VASILE, Gramatika limbei românesci pentru cl. a 3-a a scoalelor poporene, Sf. Ana, 1851 1852 [1]. * * * Bukvariju pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru seminarii și clase mai înalte, (Gramatica dacoromână), sibiu, tipografia lui Gheorghiu de Clozius, 1848. [2]. CÎMPEANU, P.M., Gramatica românească, Iași, tipografia Institutului Albinei, 1848. [3]. MĂCĂRESCU, NICOLAE, Gramatica românească pentru clasele normale, Prelucrată după D.P.M. Cîmpeanu, Iașii, Tipografia „Institutului Albinei”, 1848. 1851 [1]. IANOVICIU, VASILE, Gramatika limbei românesci pentru cl. a 3-a a scoalelor poporene, Sf. Ana, 1851 1852 [1]. * * * Bukvariju pentru pruncij cei romanescj carij se afla in kraimea ngureaska si in partile ei impreunate - Buda : în împar
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Ab.]. [188] STERE-DERDENA, MIHAI, Construcții lexicale neromânești. în: Asachi, 3, nr. 46, 1993, p. 6. [mă bucur să te văd]; Un anunț cu multe greșeli, nr. 49, p. 5; Un dicton rostit greșit, nr. 51, p. 3, publicat și în Albina, 97, nr. 1, 1994, p. 14 [Quod licet lovi non licet bovi]; Ce înseamnă “fortuit”?, nr. 52, p. 5, publicat și în Albina, 97, nr. 3-6, 1994, p. 30; Un îndemn ratat gramatical, nr. 53, p. 7, publicat și în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
multe greșeli, nr. 49, p. 5; Un dicton rostit greșit, nr. 51, p. 3, publicat și în Albina, 97, nr. 1, 1994, p. 14 [Quod licet lovi non licet bovi]; Ce înseamnă “fortuit”?, nr. 52, p. 5, publicat și în Albina, 97, nr. 3-6, 1994, p. 30; Un îndemn ratat gramatical, nr. 53, p. 7, publicat și în Albina, 97, nr. 7, 1994, p. 22 [Tăticule, conduce prudent!]; A pune țara la cale, nr. 54, p. 7; Un titlu nepotrivit, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
97, nr. 1, 1994, p. 14 [Quod licet lovi non licet bovi]; Ce înseamnă “fortuit”?, nr. 52, p. 5, publicat și în Albina, 97, nr. 3-6, 1994, p. 30; Un îndemn ratat gramatical, nr. 53, p. 7, publicat și în Albina, 97, nr. 7, 1994, p. 22 [Tăticule, conduce prudent!]; A pune țara la cale, nr. 54, p. 7; Un titlu nepotrivit, nr. 55, p. 6 [Extremele se atrag...]; îmbinări lexicale echivoce, nr. 57-58, p. 6 ]Președintele Franței și al Germaniei
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 8 [Tropaeum Traiani trad. în românește prin Trofeul lui Traian]; Maxim - maximum, minim - minimum, nr. 61, p. 8; Tedeum, nr. 62, p. 5; Afiș agramat, nr. 63, p. 10; Pluralul unor substantive, nr. 64, p. 8, publicat și în Albina, 97, nr. 12, 1994, p. 21; Pocirea unor vorbe, nr. 65, p. 3; Stricători de limbă, nr. 66, p. 4, publicat și în Albina, 97, nr. 8-9, 1994, p. 15. [făcem, făceți]; Virgula, nr. 67, p. 9; Errare humanum est
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Afiș agramat, nr. 63, p. 10; Pluralul unor substantive, nr. 64, p. 8, publicat și în Albina, 97, nr. 12, 1994, p. 21; Pocirea unor vorbe, nr. 65, p. 3; Stricători de limbă, nr. 66, p. 4, publicat și în Albina, 97, nr. 8-9, 1994, p. 15. [făcem, făceți]; Virgula, nr. 67, p. 9; Errare humanum est, perseverare diabolicum, nr. 68, p. 10 [englezism, miss, suntem, sunteți]; Greșesc și literații (I), nr. 69, p. 11 [marei, lăncii]; (II), nr. 70, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
copaci sălbatici (prunele, smochinele, piersicile), plante cu frunze verzi, cărnoase, flori. Cel mai răspândit aliment este nuca bunia, sagotele, nucile palmierului sagotier. Hrana vegetală este completată cu șopârle, șobolani, șoareci, broaște, melci, scoici, insecte, ouă de păsări, reptile, miere de albine sălbatice. Boabele de graminee sunt vânturate, apoi măcinare Între două pietre, după care se pune puțină apă și pasta obținută se pune În covată și se mănâncă crudă sau se coace sub formă de lipii În cenușa Încinsă. Când apa
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cerc, aprinzând În prejma lor focul și dormind noaptea În ele, iar ziua refugiindu-se Înăuntrul lor pentru a se feri de arșița soarelui sau de furtunile de nisip. Mai Întâlnită este coliba semisferică sau În formă de stup de albine și casa dreptunghiulară 207. Bordeiul se realizează prin Îngroparea În pământ a două bețe mari curbate de trei metri lungime unul de altul, ale căror capete de sus se leagă Între ele; al treilea băț se Îngroapă sub un unchi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
aranda și loritia, au reguli precise de Împărțire a prăzii, uneori vânătorul nu se alege cu nimic, totul sau cea mai mare parte revenind grupului totemic. Există norme privitoare și la proprietatea personală (unelte, arme, podoabe, copaci roditori, stupi de albine ș.a.)217. Conflictele Între triburi porneau din dorința de răzbunare pentru omucidere, răpirea femeilor, magia neagră, dar mai ales pentru Încălcarea teritoriului. Conflictele mai simple se aplanau mai ușor, cu un schimb tare de cuvinte, urmat de Împăcarea care survenea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pașnică a unor conflicte și evitarea unor ciocniri sângeroase, fiind Însoțite de serbări, ceremonii, 217 La tribul aranda semnul proprietății asupra unui astfel de pom este un smoc de iarbă așezat pe ramuri. Un om care găsește un stup de albine Înseamnă copacul smulgând iarba dimprejurul rădăcinilor și sprijinind bețe de el. Dacă cineva nu ține seamă de aceste semne și-și Însușește totuși poamele sau mierea, cel păgubit are dreptul să-l străpungă pe hoț cu sulița, până moare, ca
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
orangbenua din peninsula Malacca au credința că stă În puterea vracilor să-și ucidă dușmanul de la depărtare, doar ridicând amenințător pumnalul sau altă armă Înspre locuința dușmanului 638. În Peninsula Malacca se folosesc mici figuri de oameni din ceară de albine, cărora li se pricinuiesc schilodirile dorite celor pe care-i Înfățișează. Dacă se străpunge un ochi al figurii, originalul va orbi; străpungerea capului duce la dureri de cap și la Îmbolnăvirea creierului; dacă se străpunge pântecul, jertfa se va Îmbolnăvi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
literaturii,indiferent de profilul acestora.Este adevărat însă că în primele decenii de afirmare a publicisticii românești multe dintre ziarele de informare purtau pe frontispiciul lor specificația de „literar"(majoritatea publicațiilor din perioada 1829-1840,și chiar mai târziu,începând cu „Albina românească'',aveau înscrise,de cele mai multe ori,sintagma „gazetă politică și literară;prin literar, se înțelegea,în primul rând faptul divers cultural-științific și creația beletristică). De aceea,vom avea în vede doar acele aspecte și realități culturale,în care literatura intră
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
limba română. Cercetările întreprinse au demonstrat că aceste încercări în limba română sau în alte limbi n-au fost chiar atât de infructuoase până în anul 1829, când apar "veteranele" - după o expresie care îi aparține lui Gh. Asachi - presei românești, "Albina românească" și "Curierul românesc". Cu riscul de a ne repeta, ținem să precizăm că anul 1829, când apar "Curierul românesc" și "Albina românească", reprezintă o dată de referință pentru publicistica românească, în ciuda unor afirmații recente care încearcă, într-o interpretare protocronistă
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
infructuoase până în anul 1829, când apar "veteranele" - după o expresie care îi aparține lui Gh. Asachi - presei românești, "Albina românească" și "Curierul românesc". Cu riscul de a ne repeta, ținem să precizăm că anul 1829, când apar "Curierul românesc" și "Albina românească", reprezintă o dată de referință pentru publicistica românească, în ciuda unor afirmații recente care încearcă, într-o interpretare protocronistă, să fixeze începuturile presei cu mai multe decenii înainte. Astfel, autorii Dicționarului presei românești (1731-1918), Georgeta Răduică și Nicolin Răduică, aduc în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
a cărui cronică ecleziastică se specifică apariția celui dintâi «Calendar» românesc în 1731. Așadar, în afara oricărei îndoieli, marele public trebuie să cunoască realitatea, că această dată devansează cu o sută de ani «Curierul românesc», publicat de Ion Heliade Rădulescu, și «Albina românească», publicată de Gheorghe Asachi, ambele în 1829” (s.n.). Reafirmarea unui asemenea punct de vedere, prin care se confirmă calendarele ca "organe de presă", vine în contradicție, după părerea noastră, cu însuși conținutul noțiunii de presă, care trebuie să răspundă
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
așadar, că toate inițiativele cărturarilor români de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, alături de modestele apariții gazetărești de la începutul secolului al XIX-lea, au netezit drumul către adevărata presă, care începe, de fapt, prin tipărirea și difuzarea "Curierului românesc" și a "Albinei românești" (1829). De acum putem vorbi de presă, în sensul modern al termenului, aceasta însemnând periodicitate relativ constantă, informație de actualitate, continuitate și, nu în ultimul rând, un public capabil să se informeze. Amplele mutații produse în structura mentală a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
este și viață românescă”, forțele înaintate ale vremii pornesc bătălia pentru ivirea, pe pământ românesc,a celor dintâi periodice în limba română. In 1829, se ivesc cei” doi campioni ai civilizașiei și ai naționalității“,”Curierul românesc” în Țara Românescă și “Albina românească” în Moldova.Apariția lor a produs, apreciază, cu adevăr, M. Kogălniceanu, o adevărată revoluție între români.Ele le-au deschis o lume nouă, punându-i în contact cu celelalte popoare mai civilizate,arătându-le faptele, propășirile și, mai ales
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Creându-și mijloace de emancipare , burghezia românească, în lupta tot mai hotărâtă pentru libertate națională și eliberare social în care se angajează, consideră publicațiile periodice apărute drept “instrumente de difuzare a ideilor programului“său antifeudal și național.”Curierul românesc” și “Albina românească” au slujit, nu încape nicio îndoială, în măsura în care o puteau face atunci campania publicistică a mișcării naționale.Mai mult decât ele, publicațiile lui Barițiu din Transilvania au făcut ca în această provincie românescă , mișcarea națională să iasă la suprafață, dezbătând
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
nou principiu coordinator: cel național. Publicând colaborărilor lui Negruzzi, Asachi, I. Tăutu ș.a. Kogălniceanu căuta momentul spre a le reaminti scriitorilor că sunt români și, ca atare, obligați să creeze o literatură românească. V. PERIOADA DE AFIRMARE A PRESEI ROMÂNEȘTI: "ALBINA ROMÂNEASCĂ ȘI "CURIERUL ROMÂNESC" Dacă timp de câteva decenii centrul luptei pentru înființarea presei românești a fost Transilvania, sau cel puțin aceasta a fost delegată a vorbi în numele Principatelor Române (multe din încercările care s-au făcut aici aveau în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
eventualii "prenumeranți" că va scoate o gazetă "fără sminteală", de la 1 iunie 1829 la 15 ianuarie 1830. Gazeta a ieșit la Iași, într-adevăr ,începând cu data de 1 iunie până la 24 noiembrie 1858, cu unele întreruperi, cu titlul de "Albina românească", avându-l ca redactor pe Gh. Asachi.De la 9 ianuarie 1850 până la 24 noiembrie 1858 apare sub titlul „Gazeta de Moldavia”.Apariția "Albinei românești",este precedată de distribuirea unor invitații litografiate pentru abonamente și o „Înștiințare ”, pe care o
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
începând cu data de 1 iunie până la 24 noiembrie 1858, cu unele întreruperi, cu titlul de "Albina românească", avându-l ca redactor pe Gh. Asachi.De la 9 ianuarie 1850 până la 24 noiembrie 1858 apare sub titlul „Gazeta de Moldavia”.Apariția "Albinei românești",este precedată de distribuirea unor invitații litografiate pentru abonamente și o „Înștiințare ”, pe care o reproducem mai jos: Înștiințare despre gazeta românească din Ieși Nu se află astăzi în lumea politică neam, mai mic la număr decât românii, carele
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
înalte învoiri , d. Aga Asachi însărcinîndu-se cu direcția acestui lucru, redacția acestui lucru, redacția gazetei, adecă soțietatea alcătuitoare , nu pregetă a înștiința pe evgheniștiimboieri și pe toți simpatrioții că jurnalul acest politicoliteral să va tipări în Ieși supt nume de Albina românească, în următoarile condiții: 1. Începînd de la 15 mai viitori Albina românescă se va tipări de două ori pe săptămînă. 2. Mărimea și forma gazetei va fi pe săptămînă de o coală și jumătate în 4. 3. Ea va cuprinde
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
acestui lucru, redacția gazetei, adecă soțietatea alcătuitoare , nu pregetă a înștiința pe evgheniștiimboieri și pe toți simpatrioții că jurnalul acest politicoliteral să va tipări în Ieși supt nume de Albina românească, în următoarile condiții: 1. Începînd de la 15 mai viitori Albina românescă se va tipări de două ori pe săptămînă. 2. Mărimea și forma gazetei va fi pe săptămînă de o coală și jumătate în 4. 3. Ea va cuprinde:politicești și interese novitale din toate țările lumei, buletine de la teatrul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
vor slobozi în megieșitele țări.In acel supplement se vor mai publicamezaturile ,vînzările și înștiințările particulare. Acei cari vor avea trebuință a li se tipări asemenea cuprinderi, supt a lor iscălitură întărită de dregătoria locului,le vor trimite cătră:Redacția” Albinei românești “,adăogînd și cheltuiala publicației. 4. Prețul acsetei gazette pentru Moldova va fi patru galbeni pe an,care preț foarte măsurat este în alăturare cu cel mai ieftine străine gazette, cînd Albina românescă va cuprindeîn filile saletoate înștiințările adevărateale altor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]