5,281 matches
-
a vorbi de nostalgie, Szirtes trăiește în poeme bucuria de a fi scăpat torturii totalitare. Poemul descrie o Budapestă tristă, posibil apăsată încă de comunism, iar printre rânduri descifrăm sentimentul de ușurare al poetului că a scăpat la vreme. Găsim aluzii politice la opresiunea totalitară în Ospiciu: lipsa libertății de exprimare (dublată de o imensă libertate a gândurilor individului), ospiciul ca unic refugiu pentru disidenți. "Ospiciul" e singurul adăpost pentru cei ce vor să fie liberi, să gândească independent. Țările comuniste
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Desperado. Ce reacții aștepți de la lectori? Cum ți-ai descrie cititorul ideal? RF. Cititorul meu ideal? Uite un lucru la care nu m-am gândit! Ar trebui să fie cineva care să distingă vocea mea în poem, să-mi înțeleagă aluziile și metaforele. Mi se pare extrem de interesant ce spui despre Divination by Hair că "ironia face mâhnirea să amuțească". Poemul acela e într-adevăr un exemplu bun pentru felul cum folosesc eu ironia; și ai înțeles forate bine ce efect
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
deosebite unele mai dure de altele mai fine, cu referire indirectă la viața afectivă. Finețea lor este dată de modul de aranjare a atomilor. Organismul apare ca o entitate psihofizică, unde zestrea și funcțiile rezultate se pot dilata. 1. O aluzie la "psihoterapie" În concepția sa asupra mișcării atomilor, Epicur depășește gândirea rigidă a lui Democrit. Astfel, el a permis atomilor să se plieze, adică să-și aleagă traseul de evoluție, care să se poată înscrie pe o altă linie decât
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pretindea că are relații la nivelurile superioare ale Miliției. Minciunile pe care mi le servea de fiecare dată („e bine, sănătos... e bine tratat... poți conta pe mine... a fost mutat undeva unde regimul e mai bun...“) erau însoțite de aluzii la cadouri pe care mă grăbeam să i le ofer. Odată, mi-a cerut o pereche de pantofi cu talpă de crep „din Franța“ și am cerut să-mi fie trimiși de la Paris, printr-o persoană care cunoștea familia mea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pot fi "restabilite" printr-un proces de gândire"143. În strânsă legătură cu teoria lui Grice, Catherine Kerbrat-Orecchioni distinge între două tipuri de conținuturi explicite și implicite cele din urmă incluzând presupozițiile și subînțelesul. Pe lângă implicaturile conversaționale, subînțelesul acoperă și: aluziile, insinuările, tropii, conotațiile, actele de limbaj indirect ș.a. Aluzia definește: "enunțări care fac, în mod implicit, referire la unul sau mai multe fapte particulare cunoscute de către anumiți protagoniști ai schimbului verbal și numai de ei sau mai ales de ei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
În strânsă legătură cu teoria lui Grice, Catherine Kerbrat-Orecchioni distinge între două tipuri de conținuturi explicite și implicite cele din urmă incluzând presupozițiile și subînțelesul. Pe lângă implicaturile conversaționale, subînțelesul acoperă și: aluziile, insinuările, tropii, conotațiile, actele de limbaj indirect ș.a. Aluzia definește: "enunțări care fac, în mod implicit, referire la unul sau mai multe fapte particulare cunoscute de către anumiți protagoniști ai schimbului verbal și numai de ei sau mai ales de ei, fapt ce face să se stabilească între ei o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
întregii activități jurnalistice, devenind mărci inconfundabile ale scrisului jurnalistic eminescian. Asocieri inedite de lexeme, îmbinarea lexicului arhaic cu cel neologic, resuscitarea potențialului semnificativ al unor construcții populare, cultivarea unei topici individuale devin tot atâtea atribute ale originalității scrisului jurnalistic eminescian. Aluzia ironică, vizând sfera vieții politice românești, structura anecdotică a articolelor, sunt generate și de apariția neologismului în construcții sintagmatice inedite: mândrie baronească, aer diplomatic, postulanți flămânzi, exigențe aristocratice, diletantism politic, dispoziții cosmopolite, justiții amovibile ș.a. Construcțiile oximoronice (capacități nule, deosebite
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
E un nonsens ca un om care nu știe meseria războiului să fie ales a comanda un corp de armată. Această dilemă e clară pentru oricare cititor (s.n.), a fost clară pentru oricare gardist din linie, cari ei înșii improvizau aluzii adesea foarte spirituale asupra unor șefi improvizați"477; Ceea ce va fi observat orice cititor (s.n.) din șirurile de mai sus e că pe d. Costinescu îl preocupă drepturile politice, deși suntem de mai înainte siguri că evreii nici nu vor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
70km), o fortificație asemănătoare dar orientată invers contra atacurilor din afară. Caesar, La Guerre des Gaules, VII, 72-75 (trad. L.A. Constans, Paris, Belles Lettres, 1964, p.263-265) Textul lui Cezar descrie în detaliu lucrările contravalației din fața Alesiei; ultimele rînduri fac aluzie la circumvalația (val de apărare) orientată către exterior. Situl de la Alesia a dat naștere la numeroase polemici. Mai multe localități l-au revendicat, mai ales Alaise la 25 km de Besançon și Alise-Sainte-Reine în Burgundia. Începute la inițiativa lui Napoleon
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în funcție de recensămintele făcute sub Dioclețian pentru capitatio-jugatio. Se constată aici abandonarea cîmpurilor, proasta stare a viei de la Arebrignus, actuala zonă de la Beaune și de la Nuits, deja celebră în epoca acea și, în sfîrșit, deteriorarea rețelei de drumuri. Sfîrșitul textului face aluzie la o vizită pe care a făcut-o Constantin la Autun în 311. DOCUMENT 2 Milostenia Sfîntului Martin "Așa se făcu că într-o zi, cînd nu avea asupra lui decît armele și o simplă manta de soldat, în toiul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
departe de a fi dovedit că, în acestă epocă cu cronologii incerte, o proporție semnificativă din populație va fi așteptat sfîrșitul lumii cu ocazia celei de-a o mia aniversări sau mai degrabă comemorări a lui Hristos, în 1033. Cîteva aluzii, foarte rare, la temeri de acest gen le prezintă însoțite imediat de citate *biblice: omul nu poate cunoaște "nici ziua nici ora". Aceasta este atitudinea dominantă, cea a ecleziasticilor. Marile defrișări. Sfîrșitul lumii? Sau sfîrșitul unei lumi? Autorii secolului al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la rubrica tradiționalism, așa cum consideră unii clasificatori recenți 1, căci el descurajează explicit orice preluare conformistă și exterioară a tradiției. Chiar dacă nu așa metodic ca René Guénon, André Scrima se referă la carențele constitutive ale modernității. El vorbește undeva, cu aluzie la teoria hindusă a ciclurilor cosmice, despre solidificarea accelerată a umanității actuale, din ce în ce mai puțin capabilă să se miște pe verticala lumilor. Asemenea, de pildă, lui Gabriel Marcel, el consideră că Dumnezeu e mort reprezintă proiecția și dovada morții omului, care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
shape. CATHAY PACIFIC", "MONDIAL ASSISTANCE. Imposibilul pentru a vă ajuta", "EDF. Vă datorăm mai mult decît lumina". Se încearcă mai puțin identificarea sloganului cu o formulă autonomă, el devine constituentul unui discurs cu multiple dimensiuni. 3. Enunțuri despre alte enunțuri Aluzia la alte enunțuri Am examinat pînă acum fenomene de polifonie în care se combină mai multe surse enunțiative. Nu am putea totuși să confundăm aceste fenomene cu practica constantă a ziarelor sau a publicităților care lăsă să se întrevadă în spatele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vînd pe credit persoanelor sărace (Nouvel Observateur, nr. 1 672, 1996) își grefează titlul: "Alo, mai puțin buba"49 pe cel al unui cîntec "Alo, mama, buba"50. În legătură cu articolul despre un meci de baschet "Et Carter disjoncta...", acesta face aluzie la formulele de creare a lumii din Biblie ("Și Dumnezeu spuse...", "Și Dumnezeu numi lumina zi..." etc.). În acest tip de enunțuri aluzive nu există o relație de sens interesantă între enunțurile evocate și cele care se construiesc plecînd de la
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Captare și subversiune În schimb, fenomenul ia o cu totul altă dimensiune cînd nu este vorba de a parazita un fragment izolat, ci de a imita totalitatea unui text sau a unui gen discursiv. Se iese astfel din cadrul limitat al aluziei. În acest caz, se întîmplă rar ca relația între imitant și imitat să fie pur ludică. Ea permite discursului imitant să-și construiască propria identitate. Așa se întîmplă cînd un slogan imită un proverb " Cîinii latră, Lee Cooper trec" (cf.
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Le Seuil, 1975. SIMONIN J., "Les repérages énonciatifs dans le texte de presse", în La Langue au ras du texte, Grésillon A. și Lebrave J.-L. (ed.), Presses Universitaires de Lille, 1984. INDEX A act de limbaj 62, 65, 77 aluzie 209 ambreiat (plan) 135, 146, 152 ambreiere enunțiativă 125, 206, 278, 282 ambreior 29, 129, 135, 221 anaforă vs cataforă 237, 239, 240 aranjare în pagină 98 articol hotărît (determinant) 221, 233, 234, 266 articol nehotărît (determinant) 54, 221, 231
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
carnea iar cărțile, citite. 8 Părăsiți casa! (n.t.). 9 " Logică și conversație", traducere franceză în Communications, nr. 30, 1975. 10 "Le dialogue dans un modèle de discours", în Cahiers de linguistique française, nr. 17, Genève, 1995. 11 Facem aici aluzie la "teoria pertinenței" a lui Dan Sperber și Deirdre Wilson, pentru care pertinența constituie principiul fundamental care comandă interpretarea enunțurilor (La Pertinence, Paris, Editions de Minuit, 1989). 12 Politeness, Cambridge, Cambridge University Press, 1987. 13 Les Rites d'interaction, trad
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
că mulți membri ai comunității lingvistice dețin o cunoaștere, parțial literară, a acestor texte. Ne referim deci la așa-numitele "zicale"": a) discursul repetat "este posibilitatea de a utiliza semnele în texte în așa mod încât să fie înțelese ca aluzie la o secvență de semne deja existentă, fixată"; de exemplu, sintagma molti amici, molto disonore reprezintă o aluzie la locuțiunea italiană molti nemici, molto onore. Pentru fondatorul integralismului, "acest tip de "tehnică a colajului", de continuă recreare în interiorul a ceea ce
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
așa-numitele "zicale"": a) discursul repetat "este posibilitatea de a utiliza semnele în texte în așa mod încât să fie înțelese ca aluzie la o secvență de semne deja existentă, fixată"; de exemplu, sintagma molti amici, molto disonore reprezintă o aluzie la locuțiunea italiană molti nemici, molto onore. Pentru fondatorul integralismului, "acest tip de "tehnică a colajului", de continuă recreare în interiorul a ceea ce s-a spus deja, poate contribui la constituirea sensului în texte noi"; b) "zicalele" se referă la "texte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
despre posibilitatea de a asambla aceste texte deja existente în texte noi, cu ajutorul unor mijloace adecvate." Astfel, formule precum nel mezzo del cammin di nostro corso sau questo esame non s'ha da fare, né domani, né mai reprezintă niște aluzii la fragmente celebre din Divina Commedia a lui Dante sau din I promessi sposi de Alessandro Manzoni. "În toate aceste cazuri - conchide Coșeriu -, avem de-a face cu texte foarte cunoscute, la care nu doar putem să ne referim, ci
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pentru o clasificare a funcțiilor textuale ca "funcții ale vorbirii într-o anumită situație"289. În acest sens, fondatorul integralismului a propus ca, mai întâi, să se disocieze funcțiile textuale implicite (care "sunt date pe baza presupozițiilor textului": "refuz, acceptare, aluzie, răspuns, aserțiune, afirmație, exemplu, considerație, judecată, ripostă, replică, contestare, constatare, întrebare, ironie, părere, glumă, concordanță (respectiv neconcordanță), insinuare, negare, asigurare, reproș, recuzare") de funcțiile textuale explicite (care "nu sunt date pe baza presupozițiilor textului": "adresare, indicație, îndemn, informație, a transmite
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al textemelor. Primul dintre acestea se găsește în Textlinguistik (v. supra, 5.3.3.2.), unde, după cum am văzut, Coșeriu definește "discursul repetat" tocmai ca "posibilitatea de a utiliza semnele în texte în așa mod încât să fie înțelese ca aluzie la o secvență de semne deja existentă, fixată"306. Or, e de la sine înțeles că "aluzia" (ca modificare a unei secvențe "prefabricate") presupune de la sine caracterul compozabil/analizabil al secvenței respective (altfel, secvența nu ar mai putea fi secționată și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
după cum am văzut, Coșeriu definește "discursul repetat" tocmai ca "posibilitatea de a utiliza semnele în texte în așa mod încât să fie înțelese ca aluzie la o secvență de semne deja existentă, fixată"306. Or, e de la sine înțeles că "aluzia" (ca modificare a unei secvențe "prefabricate") presupune de la sine caracterul compozabil/analizabil al secvenței respective (altfel, secvența nu ar mai putea fi secționată și, ulterior, "refabricată"). Și mai concludent e cazul funcționării textemelor în traduceri. Referindu-se la "locuțiunile fixate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu doar o competență "idiomatică", ci și o competență expresivă. Oricât de bine ar cunoaște limba română, un vorbitor nu va putea înțelege niciodată toate implicațiile textemului amintit dacă nu are o "cultură literară" care să-i permită să sesizeze aluzia la textul caragialian. 4.2.1. Cu toate acestea, frontiera dintre fenomenele diasketice și cele diasemice nu este întotdeauna clară. Sensul anumitor texteme diasemice poate fi intuit parțial și fără ca vorbitorii să cunoască neapărat contextul originar al expresiilor respective. Acest
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
anumită comunitate socioculturală, ci (și) într-o anumită limbă "istorică"; b) semnificatele idiomatice sunt diferite, dar nu izolate de semnificatele (lexicale) ale lexemelor omofone; doar prin persistența unei legături între cele două tipuri de semnificate se pot explica fenomene precum "aluzia" (Coșeriu), "defixarea" (Bally și Rastier) sau "reinterpretarea" (Geeraerts); c) în pofida persistenței acestei legături, semnificatele idiomatice prezintă o manieră proprie de organizare, care nu este relevată, precum în cazul semnificatelor lexicale, de existența anumitor opoziții distinctive, ci de existența unor relații
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]