8,708 matches
-
asemănător egiptenilor, etruscii credeau într‑o viață viitoare, acest lucru având o influență puternică asupra ornamentării bogate a mormin‑ telor nobililor. Lucrări cum ar fi Lupa Capitolină, simbolul Romei, sau Hime‑ ra din Arezzo, au fost apreciate încă din timpul antichității 12. 1.2. Perioada romană Dincolo de raportarea la lumea materială, la istorie, la contextul cultural sau religios, arta este pusă și într‑o raportare cu lumea fizică, cu natura, iar în legătură cu acest lucru de‑a lungul istoriei esteticii, sunt atât
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
13. De aici apar acele păreri care afirmă fie că arta ar fi doar mimesis 14, fie că arta este originalitate. În această perioadă, un loc aparte îl ocupă busturile considerate a fi cea mai importantă contribuție romană în sculptura antichității, deși au fost influențate în mare măsură de modele gre‑ cești. Odată cu uciderea lui Cezar și victoria lui Octavian care mai târziu a devenit Augustus (27 î.Cr.‑14 d.Cr.), republica romană s‑a transformat în im‑ 11 Cf. i. Câmpianu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Augustus (27 î.Cr.‑14 d.Cr.), republica romană s‑a transformat în im‑ 11 Cf. i. Câmpianu, o.c., 53. 12 Ibidem. 13 Cf. s. luiGi, Estetica, Ed. Editrice Studium, Roma 1953, 59. 14 Mimesis - principiu estetic, dezvoltat mai ales în antichitate, potrivit căruia arta este imitarea realului. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 59 periu, iar timp de cincizeci de ani imperiul a cunoscut o perioadă deosebită din punct de vedere cultural. În acest timp, Augustus a cultivat un stil clasic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în im‑ 11 Cf. i. Câmpianu, o.c., 53. 12 Ibidem. 13 Cf. s. luiGi, Estetica, Ed. Editrice Studium, Roma 1953, 59. 14 Mimesis - principiu estetic, dezvoltat mai ales în antichitate, potrivit căruia arta este imitarea realului. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 59 periu, iar timp de cincizeci de ani imperiul a cunoscut o perioadă deosebită din punct de vedere cultural. În acest timp, Augustus a cultivat un stil clasic asemănător cu cel grecesc. Ulterior, succesorii săi din dinastiile Iulia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
prin arta lor magnifică au glorificat umanitatea; în schimb romanii, în ciuda faptului că au fost mai puțin originali, au extins moștenirea greacă creând o tradiție de îmbinare durabilă a artelor greco‑romane de o mare importanță istorică 15. 1.3. Antichitatea târzie Opera de artă vine pe fundalul unei activități de creație (fantezie, studiu, înfăptuire) și se înfățișează ca un produs spiritual finit. Și de ce finit? Pentru că practic nimic nu i se mai poate adăuga. Spiritualul finit este finit în compo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
se observă atitudini de autorevelare 17. 15 Cf. s. luiGi, o.c., 56. 16 Cf. l. BlaGa, Artă și valoare, Ed. Humanitas, București 1996, 37. 17 Cf. h. G. Gadamer, Actualitatea frumosului, Ed. Polirom, Iași 2000, 92. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 60 Această perioadă debutează sub semnul crucii în anul 312 d.Cr., cu victo‑ ria lui Constantin cel Mare de la podul Milvius. În lumea bizantină se vorbea limba greacă, iar oamenii fiind mai aproape de antichitate, stilurile antice s‑au
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
92. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 60 Această perioadă debutează sub semnul crucii în anul 312 d.Cr., cu victo‑ ria lui Constantin cel Mare de la podul Milvius. În lumea bizantină se vorbea limba greacă, iar oamenii fiind mai aproape de antichitate, stilurile antice s‑au perpetuat în ciuda faptului că în Vest ele căzuseră în uitare de multă vreme. Modul definitor de reprezentare picturală pentru lumea din Est era mozai‑ cul, în timp ce în Vest, locul central îl ocupa alături de pictura murală, arta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
mai noi foloseau tesere - piese de mozaic - din sticlă sau din aur, aceste materiale reflectorizante conferind bisericilor o strălucire solemnă 19. 18 Cf. i. Câmpianu, o.c., 60‑62. 19 Cf. i. Câmpianu, o.c., 88‑91. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 61 Icoana - apărută în secolul al VI‑lea - a fost cotată ca o inovație artistică și în același timp ca un model esențial în dezvoltarea picturii de panou care se regăsește în secolul al XIII‑lea. În mod
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
generat ecouri în întreaga Europă, iar ideea că arta nu 20 Ibidem, 88‑89. 21 Cf. p. f. Carrassat - i. marCadé, Mișcări artistice în pictură, Ed. Rao, București 2007, 10. 22 Cf. e. GomBriCh, o.c., 325. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 62 mai era limitată la redarea unei teme sacre, putea pasiona pictorii, aceștia în‑ cepând să experimenteze căutarea unor efecte noi: această dorință teribilă de aventură care a pus stăpânire pe artă în cursul secolului al XV‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
uman. În acest timp, la Florența, au apărut cele mai mari genii din această generație. 23 Cf. p. hohenstatt, Leonardo da Vinci, Ed. Köneman, Milano 2000, 6. 24 Antablament - element de arhitectură care susține acoperișul unei construcții. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 63 2.1. Filippo Brunelleschi (1377‑1446) Dacă vorbim despre o schimbare cât privește arhitectura unei perioade noi, se poate spune că Brunelleschi a reușit din plin: el a combinat coloane, arcuri și pilaștri, obținând un efect de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
care se remarcă Klaus Slüter 25 Cf. p. j. Gartner, Filipo Brunelleschi, Ed. Könermen Milano, 2007, 6. 26 Cf. p. Y. valér, Introducere în metoda lui Leonardo da Vinci, Ed. Meridiane, București 1969, 96. 27 Ibidem, 97. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 64 (1340‑1405), cu celebra lucrare care reprezintă un șir de profeți care forma în trecut baza unui mare crucifix, aflat deasupra fântânii unui celebru loc de pe‑ lerinaj, respectiv, mănăstirea Champmol, Dijon. 2.3. Jan van Eyck (1390
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lui Tobiasz Verhaecht din Antwerpen. După un scurt stagiu în atelierul lui Adam van Noort, Rubens a 28 Retablu - panou vertical sculptat și pictat, așezat în spatele altarului. 29 Cf. p. f. Carrassat - i. marCadé, o.c., 10. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 65 devenit în 1596 elevul lui Otton van Ween30. La vârsta de 21 de ani, fiind deja pictor independent, Rubens a fost primit în breasla de pictori a orașului An‑ twerpen, dar la îndemnul maestrului său, s‑a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în balamale în așa fel încât păr‑ țile laterale să se închidă peste cea din mijloc), pe care sunt pictate scene sacre și chipuri de sfinți, de zei sau sunt scrise nume de ctitori, de domni etc. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 66 2.6. Francesco Mazzola (1503‑1540) Pseudonimul său Parmigianino, face referire la locul de origine, orașul Parma din provincia Emilia. Fiul unui pictor, provenea dintr‑o familie de ar‑ tiști și s‑a dovedit un artist precoce
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
extreme de perspectivă. În mod distorsionat își pictează fața și mâna care ar fi văzute într‑o oglindă con‑ vexă. Efectul este accentuat de faptul că lucrarea a fost realizată pe un disc mic de lemn convex. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... Capitolul iii Figura lui Michelangelo în istoria artei Michelangelo di Lodovico Buonarroti Simoni (1475‑1564) a fost fără nici un dubiu unul dintre cei mai inspirați creatori din istoria artei. El a reprezentat alături de Leonardo da Vinci cea mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
exemplu, cupola bazilicii Santa Maria del Fiore din Florența va forma un model pe care mulți dintre arhitecții Renaște‑ rii îl vor urma59. Leon Battista Alberti - spre deosebire de Brunelleschi - se va strădui să impună cu mai multă vigoare exemplul conferit de antichitatea romană. Teo‑ retician de mare profunzime, autor al mai multor lucrări, cum ar fi De re ae‑ dificatoria, Il trattato della pittura e i cinque ordini architettonici, spirit mul‑ tilateral, este în același timp și unul dintre principalii practicieni. Prin
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Renașterii era la apogeu: însă el tindea către o perfecțiune a formelor, căutând în exemplele arhitecturii clasice romane elemente care să‑i permită atingerea idealurilor. Această frumusețe a formei concepută pe baza canoanelor matematice, izvo‑ râtă din studiul operelor din antichitate, a condus la adevărate realizări la Florența ca și la Roma; armonia generală a proporțiilor imprimând un carac‑ ter de seninătate gravă, reținută. Edificiile realizate de Michelangelo aduc prin tendința către grandios și colosal o orientare cu totul nouă în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
împletesc tradi‑ 32 Salvador Dali - pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant de seamă al curentului suprarealist din artă. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 135 ția artistică de la Nord de Alpi cu grandioasa tradiție clasică a antichității și a Renașterii italiene. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei, va urma o perioadă de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit inițial într‑o manieră
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
secolul al XVII‑lea a fost o perioadă de tranziție. După artificialitatea manierismului artiștii erau în căutarea unor noi căi de exprimare. Frații Annibale și Augustino Carracci 33 din Bologna au încercat să reînno‑ iască pictura printr‑o reîntoarcere la antichitate și la Renașterea matură. În opoziție cu frații Carracci, întâlnim pictura lui Caravaggio, care prin tehnica de clar‑obscur bogată în contraste de un naturalism surprinzător și de un puternic dramatism al sentimentelor, a fost adoptată de numeroși alți pic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pentru a interpreta mesajul evanghelic și aplicarea lui concretă în viața omului. Aceasta nu înseamnă că geniul uman nu și‑a găsit și alte sugestii sti‑ mulatoare și în alte contexte religioase. Este suficient să ne amintim de arta din antichitate mai ales cea greacă și romană precum și cea a civilizațiilor foarte vechi din Orient: totuși rămâne adevărat că, în virtutea dogmei centrale a întrupării cuvântului lui Dumnezeu 54 GS 62. 55 GS 79. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
reprezinte din ce în ce mai fidel omul și natura. Ele se apropie de natură tratând mai liber temele religioase și mai exact realitatea care le servea de model. Figurile reprezentate încep să devină portrete. Sculptura Renașterii se în‑ toarce la materiile nobile ale antichității, la marmura cu grăuntele fin care cu timpul ia tonul cald al pielii și la bronzul care permite modelajul fin și mișcă‑ rile vii. Arta Renașterii a creat genuri noi cum ar fi: bustul‑portret, medalia, statu‑ ia ecvestră. Sculptura
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cele două tendințe ale Renașterii: cultul frumuseții corpo‑ rale și ilustrarea suferinței privită prin prisma religiei creștine. Dintre toate artele Renașterii, pictura este cea mai modernă deoarece artiș‑ tii s‑au exprimat mai direct și mai complet și fiindcă influența antichității a fost mai redusă decât în domeniul arhitecturii și sculpturii. În secolul al XVI‑lea apogeul picturii Renașterii este atins în operele lui Leonardo da Vinci, Raffaelo Sanzio, Michelangelo Buonarroti și în cele ale venețienilor Giorgione, Tiziano, Veronese. Renașterea este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
meticulos al preciziei și indubitabilului era o condiție pentru revolta ce se pregătea mocnit la nivelul mentalității nordice de desprindere religioasă de Roma. Senzualismul italian se regăsea în toate sectoarele vieții italiene și devenise deja obositor față de rigoarea nordică. Vocea antichității era din ce în ce mai auzită în Italia. De la repulsia origi‑ nară creștină față de antichitate, creștinismul papal s‑a văzut în situația de a face o curbă completă către reintegrarea acesteia prin simpla identitate între stilul de viață papal, clerical în general, cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pregătea mocnit la nivelul mentalității nordice de desprindere religioasă de Roma. Senzualismul italian se regăsea în toate sectoarele vieții italiene și devenise deja obositor față de rigoarea nordică. Vocea antichității era din ce în ce mai auzită în Italia. De la repulsia origi‑ nară creștină față de antichitate, creștinismul papal s‑a văzut în situația de a face o curbă completă către reintegrarea acesteia prin simpla identitate între stilul de viață papal, clerical în general, cu cel roman în special. Imediat după arta bizantină în arta occidentală culoarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
livre 1910 III.1. Danseuses de Delphes (Dansatoare din Delphi) Presupusă a fi stimulul evocării debussyiste, imaginea cariatidei admirate de compozitor la galeriile de la Louvre o regăsim într-un instantaneu sonor impregnat de simplitatea și distincția acelei epoci străvechi a Antichității. Ideea invocării orașului Delphi, constituind doar o simplă asociere simbolică cu acel loc considerat pe atunci „centrul lumii” (unde se aflau templul și oracolul lui Apollo - zeul artelor), nu pare a fi deloc întâmplătoare luând în considerație plasarea acestor pagini
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fie înghesuindu-se între aceștia, fie râzând fără rost și lucindu-i chelia, ca un far călăuzitor. O mare pacoste pe capul acestui personaj, care conduce destinele unei țări este pronunția și exprimare în limba oficială a Uniunii Europene. În Antichitate, cei care n-aveau dar oratoric și doreau acest lucru, făceau eforturi disperate că să-și îndrepte modul de a se exprima, de a rosti cuvintele, pentru a capta audiența auditoriului. Traian Băsescu, atunci când se exprimă, în limba engleză, ne
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]