13,311 matches
-
o lovitură neutră. Va fi o pauză de două minute între prima și a doua repriză și între a treia și a patra repriză și o pauză de cinci minute intre a doua și a treia repriză. Echipele, incluzând jucătorii, antrenorii ș i oficialii, vor schimba porțile și băncile de rezervă înainte de începerea celei de-a treia reprize și a celei dea doua reprize de prelungiri. În cazul în care rezultatul este egal la sfârșitul timpului de joc într-un meci
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
problema pentru ultimele clasate, aici fiind vorba de lupta pentru menținerea în respectiva divizie. Realizarea sarcinilor propuse înseamnă pentru ocupanta locului I, obținerea titlului de campioană, iar nerealizarea sarcinii și nerespectarea programului de pregătire inclusiv nerespectarea indicațiilor tactice date de antrenori, înseamnă poziții inferioare, retrogradare . Obiectivul propus și care se poate considera îndeplinit sau nu, abia la sfârșitul campionatului este completat de o serie de sarcini pe care echipa de polo pe apă le are de rezolvat în fiecare etapă de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
asigurând victoria), este mai mare, cu atât echipa "urcă în clasament". a. - Eficiența - proprietate de bază a echipei de polo pe apă Eficiența este determinată în primul rând de nivelul de pregătire al jucătorilor și răspunzător de această problema este antrenorul. Interesantă este constatarea că deși în jocurile sportive se valorifică pronunțat activitățile individuale, totuși eficienta activităților colective este mai mare ca aceea a eforturilor individuale. Eficiența activității echipei în condițiile de joc depinde de coordonarea și de climatul social existent
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
uneori), consecințe negative asupra echipei, primirea de goluri și în cel mai nefericit caz pierderea meciului. Aceste greșeli pot apărea ca urmare a unor lacune în pregătirea generală a poloiștilor sau ca urmare a nerealizării și nerespectării sarcinilor date de antrenor. Întotdeauna însă antrenorul, de pe banca rezervelor, este cel care înregistrează cu precizie greșelile jucătorilor săi, prilej de critică în ședința din prima zi de antrenament după joc. Scopul acestor analize critice a jocurilor este de a-i determina pe jucători
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
asupra echipei, primirea de goluri și în cel mai nefericit caz pierderea meciului. Aceste greșeli pot apărea ca urmare a unor lacune în pregătirea generală a poloiștilor sau ca urmare a nerealizării și nerespectării sarcinilor date de antrenor. Întotdeauna însă antrenorul, de pe banca rezervelor, este cel care înregistrează cu precizie greșelile jucătorilor săi, prilej de critică în ședința din prima zi de antrenament după joc. Scopul acestor analize critice a jocurilor este de a-i determina pe jucători să învețe din
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
prilej de critică în ședința din prima zi de antrenament după joc. Scopul acestor analize critice a jocurilor este de a-i determina pe jucători să învețe din greșelile lor, să devină conștienți de faptul că n-au respectat indicațiile antrenorului în sarcinile pe care le aveau de rezolvat, pe teren. Randamentul acestor analize este determinat în primul rând de antrenor, tonul cu care se adresează, cuvintele pe care le folosește aprecierile pe care le face, au o importanță ulterioară foarte
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
a-i determina pe jucători să învețe din greșelile lor, să devină conștienți de faptul că n-au respectat indicațiile antrenorului în sarcinile pe care le aveau de rezolvat, pe teren. Randamentul acestor analize este determinat în primul rând de antrenor, tonul cu care se adresează, cuvintele pe care le folosește aprecierile pe care le face, au o importanță ulterioară foarte mare pentru jucători. Tonul depinde de personalitatea fiecărui jucător căruia i se adresează. Este necesar ca antrenorul să se poată
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
primul rând de antrenor, tonul cu care se adresează, cuvintele pe care le folosește aprecierile pe care le face, au o importanță ulterioară foarte mare pentru jucători. Tonul depinde de personalitatea fiecărui jucător căruia i se adresează. Este necesar ca antrenorul să se poată transpune în modul de gândire al jucătorului, să aibă tact și să cunoască oamenii. Un antrenor își va studia mereu jucătorii pentru a se putea apropia cât mai mult de aceștia. Cuvintele tari adresate unul jucător sensibil
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
au o importanță ulterioară foarte mare pentru jucători. Tonul depinde de personalitatea fiecărui jucător căruia i se adresează. Este necesar ca antrenorul să se poată transpune în modul de gândire al jucătorului, să aibă tact și să cunoască oamenii. Un antrenor își va studia mereu jucătorii pentru a se putea apropia cât mai mult de aceștia. Cuvintele tari adresate unul jucător sensibil au efect negativ, în timp ce ele vor fi suportate ușor de alt jucător, cu un temperament mai robust. Nu sunt
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
indicate aprecierile generale, ele nu spun nimic util jucătorilor care au greșit. Greșeala trebuie foarte exact definită, referindu-se exclusiv la randamentul jucătorului, fără a atinge însă, personalitatea acestuia. Dacă un jucător a comis o greșeală decisivă este preferabil ca antrenorul să discute cu el între patru ochi și să încerce să-l descarce de răspunderea morală, pentru a-l ajuta să-și recapete încrederea de sine. Efectul pozitiv al acestor analize se reflectă în faptul că jucătorii nu-și ascund
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
competența în realizarea sarcinii. Structura comunicațiilor și structura autorității în interdependență cu factorii socio-afectivi sunt determinante ale performanței echipei sportive. 3.2.2. Creativitatea si gândirea tactică în echipele de polo pe apă Obiectivul comun principal al echipei și al antrenorului este acela de a realiza performanța optimă. Echipa se pregătește la antrenamente, iar în competiții realizează performanțe care ar trebui să corespundă cantității și calității pregătirii. Este necesar deci, ca toți jucătorii să-și valorifice cât mai eficient în timpul meciurilor
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
pentru perioada respectivă o stare lipsită de tensiuni în care jucătorii să se poată desfășura în plenitudinea forțelor lor. Numai în acest fel se va reuși desprinderea de schemele șablon și crearea unora noi, în funcție de situația de joc. Când însăși antrenorul este creativ în programul de pregătire, ce-l impune, și permite jucătorilor în cadrul antrenamentelor să fie confruntați cu situații specifice, asemănătoare meciurilor, se poate ajunge la o activitate creativă. Creativitatea în cazul jucătorilor de polo pe apă înseamnă originalitate nu
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
motric ci și în pasarea balonului cu o renumită adresă și promptitudine. Un aspect foarte interesant în echipele de polo pe apă îl constituie creativitatea gândirii în grup. Ea se manifestă concret prin rezolvarea sarcinilor tactice impuse în principiu de antrenor. În funcție de situația concretă de joc se poate constata, ca efect al creativității gândirii în echipă, o creștere a flexibilității gândirii jucătorilor, prelucrarea de către alți jucători a unor soluții parțiale pentru a fi completate sau rezolvate până la capăt. Pentru orientarea corectă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de inițiativă individuală, de perspicacitate și de prevedere. 3.2.3. Motivația performanței în activitatea sportivă Una din sursele eficienței echipei sportive o constituie motivațiile membrilor săi. Motivația este o problemă de interes major atât pentru sportivi cât și pentru antrenori. În limbaj obișnuit, prin motivație la sportivi se înțelege dorința care duce pe cineva spre un țel special, ea implică nivelul aspirațiilor sale, al energiei sale precum și dorința de realizare. Nivelul de aspirație este considerat ca o expresie directă a
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
afectele sportivilor declanșându-se puternic sub forme agresive, necontrolate, concomitent cu reducerea gândirii și a capacității de decizie. Tipul acesta de sportiv, aflat într-o mare anxietate și la un nivel superior de energie are nevoie să fie modelat de către antrenor. Dar nici situația inversă nu este indicată, sportivii care manifestă un nivel de motivație prea scăzut trebuie să fie stimulați. Motivația are niveluri diferite, ele însele variabile în funcție de însemnătatea competiției și dificultatea situațiilor. Motivația depinde și de tehnicile de antrenament
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
plicticoasă și se transformă în rutină, se poate ca motivația să dispară. Antrenamentele trebuie să simuleze condițiile jocului real, în care caz poate avea loc un transfer pozitiv de motivație. Nivelul motivației poate crește dacă sportivii sunt ajutați efectiv de antrenor să vadă legătura dintre antrenament și competiția oficială. Motivația este legată și de rezultatele anterioare obținute de membrii unei echipe. Este de dorit în echipele sportive ca în aceeași măsură un succes sau un eșec într-o etapă de campionat
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
Este de dorit în echipele sportive ca în aceeași măsură un succes sau un eșec într-o etapă de campionat săi stimuleze pe jucători să-și îmbunătățească performanța. Deși nu toți sportivii reacționează la fel la acelaș i stimulent, un antrenor capabil poate să stimuleze majoritatea sportivilor în modul cel mai satisfăcător acordând ulterior atenție cazurilor individuale. 3.2.4. Statutul și rolul în echipa sportivă Dacă definim rolul ca totalitatea așteptărilor cuiva referitoare la deținătorul unui statut, statutul lui este
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
semnificație rezidă în relațiile de rol pe care echipa le prescrie în raport cu două sau mai multe poziții. Din orice poziție decurg relații de reciprocitate și complementaritate. Semnificația poziției de sportiv rezidă din comportamentul său în raport cu ceilalți jucători, dar și în raport cu antrenorul, medicul echipei, conducerea clubului. În unitatea dialectică dintre status și rol, statusul reprezintă aspectul static structural, în timp ce rolul reprezintă aspectul dinamic și procesual. Rolul poate fi definit ca ansamblul comportamentelor unui sportiv pe care coechipierii, ceilalți membri ai echipei din
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
parte le pretind sau le așteaptă de la acesta. Este vorba de modul în care sportivul respectiv acționează în echipa respectivă încât să răspundă într-un fel sau altul la solicitările echipei. Rolul deținut de sportiv depinde de relația acestuia cu antrenorul, de relația cu conducerea. O problemă de mare interes pe care o pune realizarea sarcinii în grup este aceea a distribuției rolurilor în raport cu sarcina. 3.2.5. Distribuția rolurilor în cadrul unei echipe de polo pe apă Structura sarcinii determină distribuția
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
sportive poate fi considerat ca o acțiune sau o măsură programată, în cadrul unui proces didactic. Procesul didactic este purtătorul unui mesaj, constituind un fenomen de comunicare interumană complexă. Acest proces de comunicare interumană are un caracter bilateral, având ca personaje antrenorul ș i jucătorul sau echipa în ansamblu, personaje care constituie un cuplu. În cadrul lui, antrenorul (A) are rolul de emițător (de sursă de informații), iar jucătorul (J) pe cel de receptor. La începutul emisiei (antrenamentului), atât antrenorul cât și jucătorul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
Procesul didactic este purtătorul unui mesaj, constituind un fenomen de comunicare interumană complexă. Acest proces de comunicare interumană are un caracter bilateral, având ca personaje antrenorul ș i jucătorul sau echipa în ansamblu, personaje care constituie un cuplu. În cadrul lui, antrenorul (A) are rolul de emițător (de sursă de informații), iar jucătorul (J) pe cel de receptor. La începutul emisiei (antrenamentului), atât antrenorul cât și jucătorul dispun de câte un repertoriu (R), care constă dintr-un fond de noțiuni, acțiuni (deprinderi
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
având ca personaje antrenorul ș i jucătorul sau echipa în ansamblu, personaje care constituie un cuplu. În cadrul lui, antrenorul (A) are rolul de emițător (de sursă de informații), iar jucătorul (J) pe cel de receptor. La începutul emisiei (antrenamentului), atât antrenorul cât și jucătorul dispun de câte un repertoriu (R), care constă dintr-un fond de noțiuni, acțiuni (deprinderi și principii tehnico-tactice) și operații (logice). În mod normal repertoriul antrenorului (R A) este mult mai bogat decât repertoriul jucătorului (R J
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
jucătorul (J) pe cel de receptor. La începutul emisiei (antrenamentului), atât antrenorul cât și jucătorul dispun de câte un repertoriu (R), care constă dintr-un fond de noțiuni, acțiuni (deprinderi și principii tehnico-tactice) și operații (logice). În mod normal repertoriul antrenorului (R A) este mult mai bogat decât repertoriul jucătorului (R J). Antrenorul are sarcina să umple, să completeze cantitativ și calitativ în cadrul procesului de antrenament programat pe anumite perioade de timp, repertoriul jucătorului (personalitatea acestuia) cu un fond de deprinderi
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
cât și jucătorul dispun de câte un repertoriu (R), care constă dintr-un fond de noțiuni, acțiuni (deprinderi și principii tehnico-tactice) și operații (logice). În mod normal repertoriul antrenorului (R A) este mult mai bogat decât repertoriul jucătorului (R J). Antrenorul are sarcina să umple, să completeze cantitativ și calitativ în cadrul procesului de antrenament programat pe anumite perioade de timp, repertoriul jucătorului (personalitatea acestuia) cu un fond de deprinderi și principii tehnico-tactice, calități motrice, calități morale. Repertoriul jucătorului se completează etapizat
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
repertoriul jucătorului (personalitatea acestuia) cu un fond de deprinderi și principii tehnico-tactice, calități motrice, calități morale. Repertoriul jucătorului se completează etapizat (conform planului de pregătire), antrenamentul constituind o etapă în care jucătorul asimilează o anumită parte din repertoriul pe care antrenorul ș i l-a propus să-l transmită. Pentru ca jucătorul să poată recepționa mesajul transmis de antrenor, repertoriul lui trebuie să conțină o anumită parte din cel al antrenorului. Numai pe baza acestui fond comun se poate realiza recepția. Relația
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]