4,162 matches
-
substanțial interviu despre temele favorite și ideile de bază ale lucrărilor sale a fost publicat în cartea Cristinei Gavriluță, Sacrul și californizarea culturii. Șapte eseuri despre religie și globalizare (Editura Paideia, București, 2008, pp. 163-183). Marc Auge a consacrat în antropologia socială și culturală concepte de referință, cum ar fi cele de non-loc, ideologic, ruină etc. Cel de-al doilea autor al Antropologiei, Jean-Paul Colleyn, este un apreciat cercetător belgian, născut la Bruxelles în 1949. Este specializat în antropologie vizuală și
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
culturii. Șapte eseuri despre religie și globalizare (Editura Paideia, București, 2008, pp. 163-183). Marc Auge a consacrat în antropologia socială și culturală concepte de referință, cum ar fi cele de non-loc, ideologic, ruină etc. Cel de-al doilea autor al Antropologiei, Jean-Paul Colleyn, este un apreciat cercetător belgian, născut la Bruxelles în 1949. Este specializat în antropologie vizuală și este autorul mai multor filme etnografice de referință. Este licențiat în științe sociale la Universite Libre de Bruxelles și doctor în antropologie
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
consacrat în antropologia socială și culturală concepte de referință, cum ar fi cele de non-loc, ideologic, ruină etc. Cel de-al doilea autor al Antropologiei, Jean-Paul Colleyn, este un apreciat cercetător belgian, născut la Bruxelles în 1949. Este specializat în antropologie vizuală și este autorul mai multor filme etnografice de referință. Este licențiat în științe sociale la Universite Libre de Bruxelles și doctor în antropologie cu o temă extrem de interesantă: L'anthropologie des cultes de possession. Le cas des Minyanka du
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
Antropologiei, Jean-Paul Colleyn, este un apreciat cercetător belgian, născut la Bruxelles în 1949. Este specializat în antropologie vizuală și este autorul mai multor filme etnografice de referință. Este licențiat în științe sociale la Universite Libre de Bruxelles și doctor în antropologie cu o temă extrem de interesantă: L'anthropologie des cultes de possession. Le cas des Minyanka du Mali. Acum, Jean-Paul Colleyn este conferențiar la Ecole des Hautes en Sciences Sociale și cercetător de teren în mai multe zone din Africa. Este
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
interviul publicat în cartea Cristinei Gavriluță, Sacrul și californizarea culturii. Șapte eseuri despre religie și globalizare (Editura Paideia, București, 2004, pp. 183-203). 2. Construcția socială a sensului în relația cu Celălalt Pariul acestei foarte concise dar importante cărți intitulată simplu - Antropologia - este anunțat de autorii ei chiar în Introducere. El constă în încercarea de a oferi publicului larg educat ,,cunoștințele comune ale specialiștilor"1,,expunerea principalelor divergențe"2 și ,,eliminarea falselor probleme"3 din antropologia socială și culturală. Remarc aici deplina
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
concise dar importante cărți intitulată simplu - Antropologia - este anunțat de autorii ei chiar în Introducere. El constă în încercarea de a oferi publicului larg educat ,,cunoștințele comune ale specialiștilor"1,,expunerea principalelor divergențe"2 și ,,eliminarea falselor probleme"3 din antropologia socială și culturală. Remarc aici deplina reușită a lui Marc Augé si Jean-Paul Colleyn în realizarea obiectivului anunțat, dar și eleganța academică tipic franceză ca, pe lângă inevitabile preferințe bibliografice, ,,să se audă și alte voci"4. O altă contribuție remarcabilă
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
să se audă și alte voci"4. O altă contribuție remarcabilă a acestei cărți este (și) cea referitoare la clasificarea și interpretarea unor idei și concepte esențiale în domeniul științelor sociale și umaniste. Referințele precise sunt la ,,etnografie" și ,,etnologie"; ,,antropologie" și ,,sociologie" etc. (a se vedea secțiunea Confuzia termenilor din capitolul I). În mod cu totul special, eu prețuiesc sensiblitatea autorilor cărții pentru dimensiunea spirituală a vieții sociale. Sunt pagini importante în carte unde cei doi autori evidențiază subtil și
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
exercitată diferențiat. "Toți sunt specialiști, toți participă. Este un fel de coregrafie a satului întreg"6. Prin ea se rezolvă, într-o anumită măsură, o bună parte din tensiunile sociale. Înțelegerea corectă și profundă a acestei coregrafii pune în jocul antropologiei prezența Celuilalt și gândirea dialogală. Este realmente excelentă pledoaria autorilor pentru gândirea dialogală și acceptarea Celuilalt. Ce este gândirea dialogală? Este actul rațional care ,,a trecut prin proba Celuilalt"7. Antropologul care gândește dialogal și-a asumat deja în propria
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
este la ,,agricultura chimică, antibioticele, organismele (vegetale și animale) modificate genetic, terapiile genetice, cercetările asupra ADN-ului, clonarea, tratamentele hormonale, grefele de organe și reproducerea asistată"10. În aceste ultime condiții, nu doar identitatea suportă destructurări și recompuneri, ci și antropologia însăși. Apar ramuri antropologice noi, centrate pe probleme sociale. Una dintre ele este antropologia bolii. Ea ,,aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
asupra ADN-ului, clonarea, tratamentele hormonale, grefele de organe și reproducerea asistată"10. În aceste ultime condiții, nu doar identitatea suportă destructurări și recompuneri, ci și antropologia însăși. Apar ramuri antropologice noi, centrate pe probleme sociale. Una dintre ele este antropologia bolii. Ea ,,aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
ultime condiții, nu doar identitatea suportă destructurări și recompuneri, ci și antropologia însăși. Apar ramuri antropologice noi, centrate pe probleme sociale. Una dintre ele este antropologia bolii. Ea ,,aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia,economia și ecologia, politica și religia, filmul etnografic și antropologia interpretativă și, nu în ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
antropologia însăși. Apar ramuri antropologice noi, centrate pe probleme sociale. Una dintre ele este antropologia bolii. Ea ,,aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia,economia și ecologia, politica și religia, filmul etnografic și antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, cu cea aplicată. 3. Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia,economia și ecologia, politica și religia, filmul etnografic și antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, cu cea aplicată. 3. Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc astăzi ipostaze actuale pe care autorii cărții le pun foarte bine în evidență. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia,economia și ecologia, politica și religia, filmul etnografic și antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, cu cea aplicată. 3. Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc astăzi ipostaze actuale pe care autorii cărții le pun foarte bine în evidență. Astfel, relațiile de rudenie sunt, în fond, un subiect clasic și mereu actual. În termenii
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia,economia și ecologia, politica și religia, filmul etnografic și antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, cu cea aplicată. 3. Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc astăzi ipostaze actuale pe care autorii cărții le pun foarte bine în evidență. Astfel, relațiile de rudenie sunt, în fond, un subiect clasic și mereu actual. În termenii celor doi autori, rudenia rămâne și
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
genetică, de exemplu. Astfel, transsexualismul, sindromul ,,mamelor mercenare", conceperea in-vitro și dezbaterile despre posibilitatea clonării umane ne obligă să regândim relațiile tradiționale și moderne de rudenie ce au dominat și domină spațiul european 12. Un al doilea subiect clasic al antropologiei este cel referitor la practicile economice. În Occident, ele sunt gândite acum în raport cu reprezentarea clasică a economiei. Aceasta din urmă este înțeleasă ca un ,,sector autonom" ce mizează pe datele clasice ale științei economice: ,,mijloace de producție", ,,profit", ,,raport cerere-ofertă
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
mijloace de producție", ,,profit", ,,raport cerere-ofertă", ,,vânzare-cumpărare", ,,credit", ,,salariu", ,,capital" etc. Perspectiva de înțelegere a practicilor economice de catre Marc Augé și Jean-Paul Colleyn este una mai rafinată și subtilă. Ea se revendică de la textele clasice de hermeneutică a sacrului, de antropologie și etnologie a religiilor. Conform acestora, faptul economic este, deopotrivă, și fapt social, spiritual, religios, juridic și politic. Trimiterile sunt la studiile clasice despre schimbul economic, combinate cu cercetările de teren despre dar, magie și sacrificiu semnate de Franz Boas
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
de Franz Boas, Bronislaw Malinowschi, Marcel Mauss. Toate luate împreună, dar și fiecare dintre ele în parte, sunt ,,fapte sociale totale" (Marcel Mauss)13. Astazi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4. Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de ,,film etnografic" este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune"14. Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
Mauss. Toate luate împreună, dar și fiecare dintre ele în parte, sunt ,,fapte sociale totale" (Marcel Mauss)13. Astazi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4. Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de ,,film etnografic" este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune"14. Dincolo de aceste realități, cei doi autori pledează
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune"14. Dincolo de aceste realități, cei doi autori pledează argumentat pentru filmul antropologic realizat de profesioniști și, prin urmare, pentru predarea antropologiei vizuale în universități - inclusiv în cele românești, aș adăuga eu. De ce? Pentru că nu poți surprinde prin scriitura clasică subtilitățile unui anumit ritual, de exemplu. În Africa, mai mult decât oriunde, ai nevoie (și) de imagine. Dacă nu ești un scriitor
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
condițiile în care cei din comunitățile exotice, arhaice, îndepărtate, s-au obișnuit cu prezența noastră. Detaliind subtilitățile tehnice ale captării vieții exotice și indigene de către cineaști, Marc Augé și Jean-Paul Colleyn remarcă și o mutație spectaculoasă și oarecum inedită în antropologia vizuală: ,,din ce în ce mai mult, oamenii care erau ,,subiecții" filmelor etnografice își produc propriile lor imagini și documente despre viața socială. Utilizarea strategică a mijloacelor media de către ,,popoarele indigene" le permite, pentru prima dată în istorie, să-și controleze propria imagine și
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
și documente despre viața socială. Utilizarea strategică a mijloacelor media de către ,,popoarele indigene" le permite, pentru prima dată în istorie, să-și controleze propria imagine și să lanseze comunității internaționale mesajele pe care le dorește"17. În concluzie, cartea de Antropologie a lui Marc Augé și Jean-Paul Colleyn este un volum concis și subtil, captivant și provocator, scris clar și accesibil tuturor. Actuala versiune românească este adresată specialiștilor în științele socio-umane, dar și publicului larg cultivat. 1 Marc Augé, Jean-Paul Colleyn
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
a lui Marc Augé și Jean-Paul Colleyn este un volum concis și subtil, captivant și provocator, scris clar și accesibil tuturor. Actuala versiune românească este adresată specialiștilor în științele socio-umane, dar și publicului larg cultivat. 1 Marc Augé, Jean-Paul Colleyn, Antropologia, traducere de Camelia Grădinaru, Editura Institutul European, Iași, 2013, p. 7. 2 Ibidem. 3 Ibidem. 4 Ibidem. 5 Ibidem, p. 49. 6 Cristina Gavriluță, ,,Lumea văzută prin ochii antropologului vizual. Interviu cu Jean-Paul Colleyn", în volumul Sacrul și californizarea culturii
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
Șapte interviuri despre religie și globalizare, Editura Paideia, București, 2008, p. 188. 7 Marc Augé, Jean-Pau Colleyn, op. cit., p. 50. 8 Ibidem. 9 Ibidem, p. 11. 10 Ibidem. 11 Ibidem, p. 18. 12 Pentru detalii asupra subiectului vezi Nicu Gavriluță, Antropologie socială și culturală, Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 210-216; 250-257. 13 Amănunte despre semnificațiile metafizice, juridice, politice, sociale și religioase ale darului se regăsesc și în volumul meu, Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului, Cuvânt-înainte
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
mod esențial pe om - limitele sale și ale lucrurilor care îi stau în preajmă, afirmarea sau contestarea lor, rămânerea sub ele sau pășirea dincolo - se poate reorganiza coerent în jurul unui centru unic. Astfel înțeleasă, peratologia poate deveni nu numai axa antropologiei antice, ci axa antropologiei filozofice în general. Însă pentru aceasta va trebui să acceptăm că încărcătura ideatică a complexului peratologic este aceea care contează, și nu blocajul în analiza istorică a unui cuvânt. Este adevărat că buna fixare a obiectului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]