89,637 matches
-
sub travesti, poetul se lasă pradă viziunilor sale himerice. Ca să se exprime, sentimentul are nevoie la el de costumație teatrală, de spiritul imaginar al unei culturi, de lemnul scenei sub picioare, de mască", scrie Nicolae Manolescu; "Pe scenă, e o apariție inconfundabilă. Fără să denatureze personajele, el le împrumută întotdeauna o intensitate a trăirii la limita calcinării. Hieratic în gest și vorbă, fără teama de a trece drept manierist, creează în juru-i un spațiu singular de aristocrație intelectuală, de poezie dureroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Nici măcar veșmintele lui Solomon nu au fost mai frumoase. Încărcătura harică, transfiguratoare a acestei flori prezentă chiar și în Cântarea Cântărilor ne determină să credem în căutările mistice ale poetului deși... prezența "spânzuratului" în același context dă totul peste cap. Apariția lugubră sugerează o "dereglare a tuturor simțurilor", o răsturnare a valorilor lumii, o sciziune radicală în raport cu speranța și candoarea. Dar nu întotdeauna. Ontologia fără teleologie, dorința de a dialoga și abaterea de la dialog nu se contrazic. Rostul vorbirii nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Este o tentativă de recuperare a temporalității, o aventură sortită eșecului. Timpul, ca un ceasornic capricios, își dereglează acele și pornește à rebours, dar mișcarea în sens invers nu duce la un timp câștigat, ci la unul consumat. De aici apariția terifiantă a unor sinucigași care își imaginează că pot stăpâni astfel timpul care le scapă printre degete. Ca apa mării. Timpul subiectiv, interior se confundă cu timpul mecanic. Petru Comarnescu explica acest fenomen cu ajutorul perspectivei inverse, extrapolând o categorie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mult dorită în ordinea lucrurilor întârzie. Privirea în oglinda din ce în ce mai încețoșată începe să semene cu uitarea de sine, cu o translație neașteptată de planuri, cu o descindere în lumi irecognoscibile, percepute ca uriașe iluzii optice. Prezențele fizice sunt mereu confiscate, apariții morgnatice, in-consistente. Dar tocmai neîncrederea în capacitatea privirii de a schimba lumea îl ajută pe poet, salvându-l în ultimul moment de la narcisism și grandilocvență deșănțată. Un sentiment de liniște însoțește performanța ochiului de anticipare a dezastrului. Atitudinea este predilect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
parcă mai sfâșietoare. Cu toate acestea, poetul se teme că această trăire a îndoielii estetice este superficială. Se suspectează el însuși de cabotinism: Eu, învăluit în aura mediocrității ca într-o pelerină de oase, mi-am preparat "intrarea", strălucita-mi apariție de cabotin... (Aplauze) Dar sfârșește prin a-și accepta condiția pe care el însuși și-a creat-o. Nu poți fi cabotin decât într-un spațiu predeterminat, închis. Cu cât spațiul este mai larg, cu cât, de pildă, personajul principal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mă reculeg, încep să fiu Unul, încep să mor... (Terra incognita) Putem încerca o hermeneutică a numerelor în spiritul poetului. Numărul 1 pare a fi numărul sinelui golit de orice virtualitate, al eului nemascat. Pe de altă parte, este numărul apariției în scenă, nesusținut de nimeni și de nimic. E nevoie de un curaj nebun pentru a-l însuși! În primul rând pentru că, fiind doar unul, deci prea singur, nu are viață lungă, moare repede, după cum ne spune însuși poetul. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
se alimentează și poezia lui Emil Botta."46 Ne lovim din nou de ecuația cabotinism-damnare, mereu prezentă și problematizantă în opera poetului. Iată o nouă ipoteză de lucru: râsul tăcut este metafora absolută a teatrului în negativ. Poate părea surprinzătoare apariția metaforei râsului în opera acestui poet. Dar să vedem. Henri Bergson explică acest fenomen într-o manieră care ne ajută să explicăm noi înșine mecanismul teatrului paiațelor. Este vorba tocmai despre devierea vieții în direcția mecanicii, a transformării omului în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
copiii mici. Abia pe la șapte ani începea purtatul pantalonilor, adică niște izmene cu nasturi la prohab sau mai bine zis cu bumbi. Cât despre pantofi, nici vorbă, „desculț” ca ai lui Zaharia Stancu. Doar iarna, când venea zăpada, își făceau apariția opincile din piele de porc. Nu ca acum, nici bine nu l a născut mă-sa că are deja costum și papuci, că știe cu 5-6 luni înainte dacă e băiat sau fată. Butnaru a fost un băiat calculat. Aron
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Zavastia a rămas singură în căsuța ei, cu paie și stuf. Anii au trecut și cum toți oamenii îmbătrânesc, a îmbătrânit și ea. Între timp, în satul ce astăzi dăinuie pe cele două coline, uitat de lume, și-a făcut apariția ca din senin o babă voinică, înaltă, cu fața senină și albă, nici prea grasă, nici prea slabă și bătea pe la porțile oamenilor pentru a-și găsi găzduire. Spunea că nu are pe nimeni și că nu are unde să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
celelalte oase și le au îngropat lângă o cruce în cimitirul satului, dar nu i-au făcut slujbă de înmormântare, după cum a spus baba aceea. Au zugrăvit în casă, dar de această dată, în casă a început să își facă apariția însuși diavolul în persoană. Întâi se porneau hodorogelile cu pricina, apoi se auzeau vocile și la miezul nopții apărea diavolul cu înfățișare de om, în pielea goală, cu păr lung pe toată suprafața corpului și cu coadă lungă ca de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
singură direcție, respectiv de la NV la SE. Acest tip de structură poartă denumirea de structură monoclinală. Poziția stratelor de la partea superioară a scoarței se impune în peisaj printr-o mare varietate de forme caracteristice, cunoscute sub numele de relief structural. Apariția și dezvoltarea acestuia sunt legate direct de activitatea factorilor externi care se desfășoară în conformitate cu legea generală a eroziunii diferențiate. Această lege joacă un rol deosebit, atât în ceea ce privește stadiul la care o vale se va menține timp îndelungat, cât și în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
precipitații puține, temperaturi reduse față de zonele înconjurătoare, vânturi cu viteze și frecvențe mari. Temperaturile scăzute sunt întreținute și de evaporația activă care umezește aerul. Numai în perioadele de secetă aerul se încinge, solul aluvionar, nisipos iradiind puternic căldura solară, favorizând apariția, uneori, a fenomenelor optice din categoria mirajelor. Iarna, când apele îngheață și suprafața luncii este acoperită de zăpadă, temperatura aerului înregistrează valori foarte scăzute, la răcirea aerului provocată de intensificarea iradiației nocturne adăugându-se și aceea provenită din coborârea pe
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și mai eficienți agenți modelatori ai reliefului. Principala arteră hidrografică din bazin este pârâul Lohan. Lohanul este afluent al Crasnei și izvorăște din zona înaltă a platformei Poiana Mare - Lohan. În hidrografia Moldovei Centrale, valea Lohanului este considerată ca o apariție morfologică târzie. Formarea ei s-ar fi produs în Cuaternar. Acest fapt morfologic a fost în legătură cu prăbușirea părții de nord a Câmpiei Române, care prin joasa ei altitudine ar fi dat putință unei artere hidrografice din sud - vestul Moldovei actuale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cei doi afluenți ai săi, Crasna unită cu Lohanul, și-a întins mult spre est bazinul său, cumpăna apelor lui fiind astăzi în dreptul satului Arsura, la abia 7 km vest de lunca Prutului. Față de Crasna, valea Lohanului este mai veche, apariția ulterioară a celei dintâi nefăcând decât să-i răpească acestuia, prin captări succesive, din aval în amonte, toți afluenții de pe dreapta, reducându-i bazinul la îngustimea frapantă pe care o are acum. Iar faptul că profilul longitudinal și transversal al
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
o înmulțire a târgurilor, unele dintre acestea din urmă transformându-se în orașe. Aceasta se datorește excepționalei explozii demografice care a caracterizat aici secolul al XIX-lea și care explică și faza de maximum în procesul de defrișare a pădurii, apariția problemei agrare, foamea de pământ, ruperea echilibrului dintre om și natură prin generalizarea degradării solurilor, accentuarea torențialității rețelei hidrografice, creșterea frecvenței inundațiilor catastrofale în luncile râurilor. Astfel, până la recensământul populației din 1912, densitatea acesteia în regiunea avută în vedere a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
să stabilească în ce măsură astfel de forme de autoorganizare în cadrul comunităților rurale au reușit să supraviețuiască perioadei comuniste. Pentru a putea extrage concluzii pertinente cu privire la guvernarea în comun a bunurilor comune în cazul românesc, voi încerca să chestionez legătura directă dintre apariția capitalismului și a proprietății private și degradarea bunurilor comune, în special a pădurilor. Adoptând o variantă maximală, am putea afirma că pătrunderea capitalismului în satele românești și degradarea bunurilor comune sunt două fenomene fără legătură cauzală, care s au desfășurat
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
terenurile nedesțelenite. În aceste condiții, exploatarea agricolă autonomă era imposibilă (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Această obște omogenă, afirmă Stahl (1998, vol. II, pp. 22-24), conținea însă anumite structuri de organizare care au permis destrămarea acelui echilibru social și apariția unei clase îmbogățite de săteni. Principalul element de organizare care a permis diferențierea unora dintre membrii ei l a constituit mecanismul de colectare a birului. Birul nu era stabilit pe gospodărie, ci pe întregul sat, și era strâns de anumiți
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
destul de dificil de separat de nivelul operațional. Ambiguitatea și contradicțiile specifice nivelului constituțional, precum și neconcordanța dintre acest nivel și cel al alegerii colective creau o serie de probleme practice legate de forma de proprietate asupra sistemelor de resurse, făcând loc apariției proprietății private și, implicit, destrămării administrării în comun a bunurilor comune. „În lupta cu acaparatorii, băștinașii sărăciți invocă tradiția. [...] lupta se dădea între două sisteme juridice: unul vechi, întemeiat pe ideea de foloase directe justificate prin băștinășie, și un altul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de toți conform căreia obștea are întâietate asupra intereselor private. Stăpânirile locurești, deși mai stabile ca alte terenuri agricole, nu erau nici ele permanente din cauza imposibilității tehnice de a menține mulți ani la rând același teren în exploatare agricolă. Odată cu apariția tehnicilor de exploatare perpetuă, stăpânirile locurești se permanentizează, devin ocini. „Un alt factor de apariție a ocinilor a fost creșterea populației, care face mai acută lupta de concurență dintre gospodării și, în special, diferențierea populației în bogați și săraci. Tragerea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ca alte terenuri agricole, nu erau nici ele permanente din cauza imposibilității tehnice de a menține mulți ani la rând același teren în exploatare agricolă. Odată cu apariția tehnicilor de exploatare perpetuă, stăpânirile locurești se permanentizează, devin ocini. „Un alt factor de apariție a ocinilor a fost creșterea populației, care face mai acută lupta de concurență dintre gospodării și, în special, diferențierea populației în bogați și săraci. Tragerea de garduri, care aveau un simplu sens de unelte tehnice la început, menite să împiedice
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care aveau un simplu sens de unelte tehnice la început, menite să împiedice ieșirea vitelor dintr-un anume țarc sau intrarea vitelor în anumite tarlale, capătă un sens juridic: gardul devine semn de proprietate.” (Stahl, 1998, vol. II, p. 171) Apariția ocinilor nu implică nici ea dispariția devălmășiei întrucât, pe lângă faptul că ocina nu era o proprietate privată propriu-zisă, exploatarea agricolă se făcea în continuare pe mai multe categorii de terenuri aflate în devălmășie, nicio gospodărie neputând supraviețui doar prin exploatarea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
privată propriu-zisă, exploatarea agricolă se făcea în continuare pe mai multe categorii de terenuri aflate în devălmășie, nicio gospodărie neputând supraviețui doar prin exploatarea ocinilor (Stahl, 1998, vol. II, p. 171). Pe lângă factorii tehnici și demografici care au contribuit la apariția ocinilor, obștea avea o serie de reguli explicite cu privire la modalitatea de transformare a stăpânirilor locurești în ocini. Un prim criteriu era legat de statusul pe care respectivul apropriator îl avea în obște. Astfel, în raport cu acest criteriu, justificarea se făcea fie
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
din satele românești, se poate plia doar peste perioadele de abundență. Suprapunerea defectuoasă a nivelului constituțional cu cel al alegerii colective și al celui operațional și funcționarea în paralel a primelor două au permis slăbirea vechiului sistem de organizare și apariția proprietăților autonomizate. „Obiceiul pământului a conviețuit în deplină confuzie cu Codul civil, acaparatorul local putând manevra în așa fel lucrurile, încât să ia din obiceiul pământului ceea ce îi convenea, adică dreptul de a închide din izlaz, și, din Codul civil
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
agricole au fost distribuite după diverse metode care variază de la un sat la altul, de la o etapă la alta n. Diversele metode de împărțire a averii devălmașe aveau însă pe fond o regulă de bază care era menită să prevină apariția conflictelor: „Pentru a curma o controversă de tipul «cine împarte parte-și face», oamenii folosesc un procedeu simplu - «unu’ împarte, altu’ alege»; cu alte cuvinte, cel care a împărțit nu se poate plânge că i-a revenit o parte mai
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
folosească anumite tehnologii. Astfel, acționând ca intermediari financiari, băncile comerciale trebuie să fie apte să gestioneze resursele bănești proprii sau ale creditorilor (deponenții) și să asigure plasarea acestora, mai ales sub formă de împrumuturi acordate clienților săi.” Scurt istoric al apariției și evoluției tehnologiilor financiar - bancare „Banca este aceea care, pe de o parte cumpără bani, suportând un cost sub forma dobânzii bonificate, iar pe de altă parte vinde banii acumulați, câștigurile obținute regăsindu-se în dobânda percepută... Se poate spune
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]