16,557 matches
-
esențial în constituirea și întreținerea relațiilor interumane. Formularea unor răspunsuri suficient de informative la întrebări, folosirea unor strategii ale politeții pozitive (vezi infra), empatizarea cu celălalt sunt concretizări ale susținerii comunicative pe care vorbitorul o oferă interlocutorului, dându-i sentimentul apartenenței la grup, satisfăcându-i nevoia de cooperare, de aprobare, de apreciere. Comportamentul reflexiv este o formă de răspuns prin care vorbitorul curent reflectă ceea ce a spus interlocutorul, marcând coparticiparea la dialog în ciuda rolului pasiv asumat. În cadrul dialogului poate avea diverse
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se pot umple golurile comunicative, poate fi păstrat interesul interlocutorului pentru tema în discuție, se poate anunța schimbarea temei; poate funcționa ca formă de obținere a acordului/bunăvoinței/recunoașterii celorlalți); (iv) vorbitorul creează un context comun de interacțiune oferind sentimentul apartenenței la grup și al sprijinului mutual ca formă de marcare a identității de grup; (v) vorbitorul urmărește reglarea anxietății în cadrul relației de comunicare (eliberarea tensiunilor acumulate, ieșirea dintr-o situație neplăcută, ieșirea din stările de surescitare - glumele din sala de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
complimentelor, flatărilor (Ce bluză frumoasă ai!); (ii) folosirea de intensificatori de expresie pentru a exagera interesul față de interlocutor (Te rog, atenție la scări, sunt extrem de alunecoase! Întotdeauna ai fost cel mai bun!); (iii) folosirea mărcilor solidarității de grup sau ale apartenenței la grup: persoana I plural la verb; pronumele personale și posesive de persoana I plural; cuantificatorul toți; substantive (grupul nostru, colectivul nostru); pluralul solidarității; adresarea inversă (folosirea de către vorbitor a unui termen care ar fi de așteptat să fie folosit
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
deoarece învățarea se produce prin imitarea modelului, prin aderarea spontană a copilului la elementele observate în mediu. 6. Cultura nu are caracter monolit. În cadrul unei culturi se întâlnesc diverse subculturi, grupuri de oameni constituite după diverse criterii (sex, vârstă, preocupări, apartenență socială), care, pe fundalul unui nucleu de valori comune cu al culturii-umbrelă, promovează un set de valori, credințe, comportamente particulare prin care se diferențiază de membrii culturii din zona respectivă. În cadrul culturii române, de pildă, putem vorbi de subcultura romilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și estetice, într-un concurs de cunoștințe generale este activată identitatea ce însumează percepțiile legate de coeficientul de inteligență, cunoștințe, spontaneitate, viteză de reacție, capacități de verbalizare, gestionarea emoției etc. 7.2. Identitatea socială Identitatea socială desemnează conștiința individului de apartenență la diverse grupuri: grupuri de vârstă, grupuri rasiale, grupuri lingvistice, organizații, echipe sportive, grupuri profesionale, grupări religioase, grupuri de interese etc. Un individ face parte simultan din mai multe grupuri, cu care se identifică, și este identificat în grade diferite
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și vizează în special negocierea identității de grup; sunt acceptate inechitățile sociale în virtutea ierarhiilor; relațiile dintre indivizi sunt modelate de generozitate și caritate, valori în numele cărora indivizii își asumă obligații ce decurg din poziția de rol din cadrul societății și în virtutea apartenenței la grup. În ambele tipuri de societăți, individualiste și colectiviste, există atât indivizi cu personalitate idiocentrică, cât și personalități cu personalitate alocentrică. Astfel, idiocentricii din societățile individualiste acționează „pe cont propriu”, în timp ce alocentricii din societățile individualiste prezintă o relativă preocupare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lor, pe care oamenii le folosesc în diverse ocazii pentru a-și configura și organiza viața socială. Folosim termenul cultural având în vedere credințele și valorile pe care oamenii le împărtășesc în viața publică pentru a-și defini identitatea și apartenența; folosim termenul discurs cu accepția lui pragmatică de practici de expresie folosite în situații sociale specifice: prin termeni și teme ne referim la cuvintele propriu-zise, enunțurile și imaginile (verbale și nonverbale) pe care le folosesc oamenii, precum și la domeniile de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
logice de tipul cauzalitate, consecință, concesie, relații spațio-temporale etc. În textul organizat deductiv, enunțul este asumat de vorbitor (părerea mea este), termenii sunt preciși (2-3 luni), între faptele prezentate în text se stabilește în mod explicit o legătură de cauzalitate. Apartenența textului la unul dintre tiparele discursive - tiparul deductiv sau tiparul inductiv - se corelează cu strategii diferite de dispunere a informației, pe de o parte, dar și cu strategii diferite de lectură și interpretare, pe de altă parte. 2.4.1
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
agresivitate fizică și verbală; aviman este un cuvânt indian care desemnează o emoție complexă de tipul iubire-mândrie-furie; dhat (India), sukra prameha (Sri Lanka), shen-k’uei (China) exprimă o stare de anxietate și ipohondrie, oboseală și epuizare; fureai desemnează în japoneză sentimentul apartenenței la comunitate; ghost sikness (la indienii nord-americani) exprimă o obsesie a celor morți, manifestată ca insomnie, coșmaruri, anxietate, halucinații, slăbiciune, pierderea cunoștinței; rettocan numește în japoneză un sentiment de inferioritate; sangue dormido (Insulele Capului Verde) se manifestă ca durere sufletească extremă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai reticenți la comunicarea cu membrii altor culturi și trăiesc mai puternic sentimentul anxietății; (3) vulnerabilitatea indivizilor este determinată de nevoia individului de securitate; (4) cu cât indivizii resimt mai puternic sentimentul incluziunii în grup, cu atât apreciază mai mult apartenența la grup și delimitarea grupului de altele; (5) cu cât indivizii resimt mai puternic nevoia de a se delimita de ceilalți membri ai grupului, cu atât mai mult au tendința de a se plasa la distanță de ceilalți membri ai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
securizante autoidentificările unui individ, cu atât mai mare este stima de sine; (10) cu cât stima de sine a individului este mai mare, cu atât este mai mare eficiența lui în gestionarea situațiilor de comunicare interculturală; (11) cu cât stima apartenenței la grup a individului este mai mare, cu atât mai mare este eficiența lui în gestionarea situațiilor de comunicare interculturală; (12) gradul de motivare a individului de a comunica cu străini influențează gradul de inventivitate în căutarea resurselor comunicative; (13
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1982, p. 975). Forma pe care a îmbrăcat-o colectivismul românesc a fost neamul, extins în spațiu (rudele, frăția, vecinul, vatra satului, neamul nostru românesc) și în timp (din neam în neam). Individul nu se definește prin sine, ci prin apartenența sa la un anumit neam: este „din neamul Șoimăreștilor”, este de „neam bun”, este „neam prost”; mortul este pomenit „cu tot neamul lui cel adormit”; jurămintele se fac „pe neamul meu”; injuriile tot despre neam(uri) vorbesc. Rudele. Întâi de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de răspuns. Într-un articol din 1986, „Reasons for the Lack of Argumentation and Debate in the Far East”, Becker scria: „În multe situații... limba orientalilor e folosită mai puțin pentru a comunica și mai degrabă pentru a exprima sentimentul apartenenței la comunitate, pentru a felicita, pentru a exprima emoțiile, pentru a începe și sfârși diverse activități”. Pentru a-și susține generalizarea, autorul descrie activitățile verbale care au loc în cadrul unei cine tradiționale sau a unei petreceri: „Cea mai mare parte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Barba sa mătăsoasă îi îmblânzește trăsăturile și expresia, dar îi subliniază și atotputernicia: el hotărăște dacă îl răsplătește sau nu pe copil. În anumite religii, mai ales în Islam, purtarea bărbii este o cerință . Ea devine aici o marcă a apartenenței religioase și a ascultării regulilor dicate de Profet. Interpretarea devine negativă atunci când ne referim la sintagma ce exprimă minciuna («trage niște barbeă). Bărbierirea semnifică îmblânzirea forței primitive. Simbolic, actul se înscrie în ruptura cu natura sa animală. Astfel, visul care
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
în acest sens cercetările lui Arlie Russell Hochschild, 1983Ă. Indivizii își însușesc cultură emoțională prin socializare, devenind astfel competenți să joace rolurile sociale impuse de situațiile concrete, în funcție de poziția lor socială (de exemplu, clasa socială căreia îi aparțină și de apartenență la genul social (genderă. Elaborarea cognitivă a emoțiilor în procesul socializării copiilor este influențată de variațiile în secvențele, constrângerile și diversitatea expunerii la emoții. Înțelegem de ce emoțiile elaborate cultural sunt atat de diferite nu numai de la o categorie socială la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
care managementul emoțiilor eșuează. 3.5.3. Sursele discrepantei sunt variate. Devianta emoțională poate apărea din cauza: ăă rolurilor multiple pe care le are de jucat individul (de exemplu, a fi profesor la liceul în care învață și fiul tăuă; ba apartenenței la o subcultura marginala (de exemplu, în subculturile marginale poate apărea o discrepanță între ceea ce indivizii simt și emoțiile pe care membrii culturii dominante se așteaptă să fie exprimateă; că tranziției normelor de rol pe care indivizii trebuie să le
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Chatarsis Trăiri profunde Relaxare în fantezii Rugăciuni Etichetarea Discuții defensive Reinterpretarea trăirilor Așadar, există numeroase moduri de rezolvare a discrepantei dintre emoțiile așa cum sunt resimțite și așa cum ar trebui să fie resimțite. Alegerea unei strategii sau a alteia depinde de apartenență la gen (masculin/feminină, la clasă socială (de jos, mijlocie, de sușa și la categoria de varsta (tineri, adulți, vârstnicia. Apoi, susține Peggy A. Thoits (1990, 194Ă, unele strategii ale managementului emoțiilor sunt mai adecvate pentru anumite caracteristici ale situațiilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
poezii, scriu jurnale intime sau scrisori pe care nu le expediază. Bărbații, de cele mai multe ori, reflectează asupra situațiilor, fac exerciții fizice intense sau pur și simplu accepta situațiile. Alte studii au arătat ca strategiile de management al emoțiilor variază în funcție de apartenență la clasă socială: cei din clasa de jos recurg mai rar la strategii reale (Pearlin și Schooler, 1978, citați de Thoits, ibidemă. Conceptul de „devianta emoțională” are aplicații interesante și în domeniul sănătății mentale, pentru recunoașterea bolilor mentale, ca și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
se distinge de societatea globală” (Kotler, 1989Ă. Astfel se poate vorbi de subculturi diferite în funcție de etnie, religie, arie geografică, naționalitate, vârsta. Comportamentul de cumpărare al indivizilor este influențat într-o măsură considerabilă de caracteristicile subculturii din care aceștia fac parte. Apartenența la o anumită cultură secundară influențează considerabil preferințele de consum ale indivizilor și, de aceea, analiza acestor aspecte joacă un rol deosebit de important pentru specialistul de marketing. Clasă socială reprezintă „diviziunile relativ omogene și de durată ale unei societăți, diviziuni
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de adecvare a campaniei publicitare la grupurile-țintă de consumatori. 1.2 Factorii sociali Factorii sociali țin de grupurile mici din care face parte consumatorul. Grupurile care au o influență directă asupra consumatorului și cărora acesta le aparține constituie grupuri de apartenență, care sunt principale (familia, prietenii, vecinii, colegiiă și secundare (grupuri religioase, asociații profesionale, sindicateă. Grupurile de referință sunt „toate acele grupuri care au o influență directă sau indirectă asupra atitudinilor sau comportamentului unei persoane” (Kotler, 1999Ă, grupuri care servesc drept
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
stare interioară care mobilizează un individ în vederea îndeplinirii unui anumit scop. Orice persoană manifestă la un moment dat o serie de nevoi. O parte dintre ele sunt biologice - rezultatul unei stări fiziologice de tensiune (nevoia de apreciere, de stima, de apartenență la un grupa. Motivul constituie o nevoie suficient de presantă pentru a determina individul să acționeze, iar satisfacerea nevoii reduce tensiunea resimțită. Percepția poate fi definită ca fiind „procesul prin care consumatorii selectează, ordonează și interpretează informațiile primite, pentru a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
mea(2); casă părintească (2); deplasare(2); emoție (2); familii(2); home(2); înțelegere (2); liniște sufletească(2); lumina (2); merge(2); patrie (2); protecție(2); rai(2); viață (2); acolo; acoperiș deasupra capului; aici; ajunge; alinare; amintiri; anturaj; apartament; apartenență; atenție; Avram Iancu; Bălți; la bunici; e cel mai bine; este bine; îi bine; binecuvîntează; biserică; bloc; Botoșani; Brăila; bun; bunăstare; bunătate; calculator; cald și bine; la cald; calm; cameră; canapea; Caraș-Severin; carton; casa; casnic; căldură sufletească; căldură și dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); el (2); Hristos (2); indiferență (2); în (2); în interior (2); încăpere (2); înspre (2); odaie (2); plin (2); profund (2); sau (2); spațiu (2); tine (2); vis (2); această; acțiune; acum; adăpost; adăugat; în afară; alb; an; anterior; apartenență; ascuns; aspru; asta; atenție; a avea; bagă; baltă; băgat; beci; bloc; bolmojeală; bucurie; bunica; caiet; cald; care; carte; în cer; cerc; chiar; cîmp; cînd; cînepă; clasă; codru; colegiu; colo; comoară; conjuncție; copac; cum; cuprins; cuprinzător; cuptor; cuviincios; dar; deci; depărtare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); ocupat(2); oriunde(2); pajiște (2); place(2); potrivit (2); priveliște (2); regiune(2); relaxare(2); special(2); stai(2); ședere (2); șezut (2); uscat(2); veci(2); verde(2); acum; adăpost; adresă, spațiu; adunare; aer; afumat; ales; ani; apartenență; asfalt; așezămînt; atragere; autobuz; banal; bar; bloc; Bucovina; București; bucurie; cale; călduros; cămin; centru; checkin; cimitir; cinema; cîmpie; clamă; clasă; clădire; Cluj; codru; comun... ha; coordonată; coordonate; cort; cuib; cunoscut; de cunoștințe; curiozitate; deal; decor; deosebit; deschis; desemnat; dor; drag
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); rădăcină (2); rău (2); români (2); sărbătoare (2); sora (2); străbun (2); străbuni (2); strămoș (2); suferință (2); de traistă (2); trib (2); unguri (2); unit (2); verișoară (2); verișori (2); veselie (2); vestit (2); viață (2); ales; alianță; apartenență; atașament; avar; avere; basarabean; bază; boală; breaslă; brînză; bunic; bunică; bunici; carte; ceartă; ciupercă; clon; complicat; comunitate; copii; credincios; cultură; cumnat; cunoaște; cunoscut; cuprins; curiozitate; curte; dac; dator; depărtat; deștept; dezamăgire; distracție; dragi; dus; dușman; dușmani; elegant; etnie; familie, etnie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]