6,861 matches
-
istorie doar a românilor, sau doar a sașilor, sau doar a ungurilor sâmbătași din Transilvania, după cum poftește istoricul, editorul, publicul sau mai știu eu care parte interesată de o anumită temă. Evident, este la fel de legitim să ne dorim istorii comune ardelene, În care „neamurile” să intre deopotrivă În atenția istoricului. Sau - de ce nu? - În care ele să fie chiar ignorate, dacă ne gândim, de exemplu, la o istorie a muzicii sau a călăritului din Transilvania. Problema apare În momentul În care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
naștere unei formidabile dispute simbolice, care nu a Încetat să le despartă până În ziua de azi. Revoluția reprezintă așadar un subiect controversat al istoriei Transilvaniei, datorită rolului său de placă turnantă, care a recompus, la nivelul imaginarului, Întreaga realitate socială ardeleană. O răsturnare care nu s-a mărginit să reorienteze viitorul, ci a Îndrăznit să reformuleze, retrospectiv, chiar și trecutul. Începând de la 1848, nu doar viitorul relațiilor româno-maghiare va fi marcat de confruntări și tensiune, datorită ciocnirii celor două proiecte naționale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
astfel, rămânem prizonierii discursului autojustificativ al revoluției. Mai important este să vedem dacă violența respectivă a indus În conștiința contemporanilor iluzia unei schimbări, dacă ea a fost considerată, la momentul respectiv și În posteritate, Începutul unei noi epoci. Chiar dacă românii ardeleni de la 1848 au refuzat cu Încăpățânare să dea mișcării lor denumirea de „revoluție”, chiar dacă adversarii lor maghiari au socotit-o de-a dreptul o contrarevoluție, chiar dacă, poate, nu a schimbat prea multe În viața concretă a foștilor iobagi, este limpede
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
inspira mai mult o reflecție melancolică și regrete, În locul fluturării pătimașe a cămășii Însângerate, În locul primitivelor bătăi cu pumnul În piept. Capitolul III Teme de fond În istoria Transilvaniei moderne: patria, Europa, revoluția, sărbătoarea Construirea ideii de patrie la românii ardeleni În celebra sa lucrare despre Națiuni și naționalism, Ernest Gellner plasa ca motto al cărții o frază a filosofului american George Santayana XE "Santayana" , care suna În felul următor: Naționalitatea este asemenea relațiilor cu femeile: prea implicată În natura noastră
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de a arăta că un grup național nu este un dat natural, ci este construit, chiar inventat În unele cazuri. În cele ce urmează, voi prezenta câteva exemple referitoare la modul În care au Început să Își construiască națiunea românii ardeleni din prima jumătate a secolului al XIX-lea, concentrându-mă asupra genezei ideii de patrie, În accepțiunea sa modernă. La sfârșitul secolului al XVIII-lea Începea, chiar și În cazul societății românești din Transilvania, procesul de disoluție a solidarităților premoderne
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
politice premoderne, pe ale căror ruine se puteau edifica națiunea și acoperișul ei statal, ofereau un material de construcție extrem de eterogen, iar terenul accidentat pe care se zidea oferea și el mai multe posibilități constructive. În primul rând patria românilor ardeleni, menită să ofere adăpost națiunii lor, era cea care reprezenta un subiect controversabil și greu de delimitat. Românii ardeleni aveau la Îndemână, În primul rând, cadrul teritorial și politic-administrativ oferit de Marele Principat al Transilvaniei, component al Imperiului Habsburgic, cadru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
extrem de eterogen, iar terenul accidentat pe care se zidea oferea și el mai multe posibilități constructive. În primul rând patria românilor ardeleni, menită să ofere adăpost națiunii lor, era cea care reprezenta un subiect controversabil și greu de delimitat. Românii ardeleni aveau la Îndemână, În primul rând, cadrul teritorial și politic-administrativ oferit de Marele Principat al Transilvaniei, component al Imperiului Habsburgic, cadru care beneficia și de o dimensiune istorică de consistență, esențială pentru mentalitățile epocii. În mod evident, Transilvania era patria
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Întregului său teritoriu istoric. Pentru români, ultima variantă nu reprezenta Însă doar o versiune străină, nedorită, impusă din direcția proiectului național maghiar. Ea putea avea implicații benefice asupra românilor din părțile estice ale Ungariei, aproape tot atât de numeroși ca și românii ardeleni, dar care, după criteriile politico-administrative ale epocii, nu se considerau cetățeni ai Transilvaniei, ci locuitori ai Ungariei. A doua patrie posibilă a românilor ardeleni era Imperiul Austriac. Din perspectiva loialităților politice de tip tradițional, pentru românii ardeleni, dinastia habsburgică reprezenta
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
avea implicații benefice asupra românilor din părțile estice ale Ungariei, aproape tot atât de numeroși ca și românii ardeleni, dar care, după criteriile politico-administrative ale epocii, nu se considerau cetățeni ai Transilvaniei, ci locuitori ai Ungariei. A doua patrie posibilă a românilor ardeleni era Imperiul Austriac. Din perspectiva loialităților politice de tip tradițional, pentru românii ardeleni, dinastia habsburgică reprezenta unicul izvor al suveranității și autorității statale. În plus, ideologia politică a conservatorismului modern oferea temeiuri legitimante de actualitate pentru o asemenea atitudine. O
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca și românii ardeleni, dar care, după criteriile politico-administrative ale epocii, nu se considerau cetățeni ai Transilvaniei, ci locuitori ai Ungariei. A doua patrie posibilă a românilor ardeleni era Imperiul Austriac. Din perspectiva loialităților politice de tip tradițional, pentru românii ardeleni, dinastia habsburgică reprezenta unicul izvor al suveranității și autorității statale. În plus, ideologia politică a conservatorismului modern oferea temeiuri legitimante de actualitate pentru o asemenea atitudine. O tensiune se năștea Însă din faptul că Imperiul Habsburgic constituia, prin excelență, o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
proiect politic național. Pentru a armoniza loialitatea lor față de stat cu cea față de națiune, românii din Transilvania vor solicita mereu transformarea imperiului Într-un acoperiș politic adecvat construcției lor naționale. În fine, a treia patrie pe care o propuneau intelectualii ardeleni conaționalilor lor era constituită din ansamblul teritoriilor locuite de elementul demografic românesc. Această reprezentare geografică delimita „vatra” teritorială a românilor prin frontiere naturale și minimaliza discontinuitățile etnice, care apăreau pe hartă doar ca niște insule nesemnificative, Înglobate În masa cât
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vatra” etnică românească, nu erau considerate Însă, În raport cu Transilvania, decât alte „patrii”, locuite de români. Desigur, ele erau văzute ca „patrii” românești, având atributele unei statalități naționale. Dar chiar și În momentele de maximă trăire a utopiei de la 1848, românii ardeleni nu Își imaginează Înfăptuirea proiectului lor politic național decât prin intrarea Principatelor sub egida Casei Austriece, și nu prin transformarea spațiului locuit de români Într-o construcție politică avându-și izvorul suveranității În statalitatea existentă În Principate. În prima jumătate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
primul rând, la un teritoriu delimitat În sens istoric, administrativ și juridic, la o provincie, o țară, care are un trecut istoric și ai cărei locuitori se supun acelorași legi și aceluiași guvernământ. Patria invocată cel mai des de către românii ardeleni era Transilvania, și nu Imperiul, ceea ce arată că noțiunea respectivă moștenea mult din vechile solidarități medievale regionale, Îndreptate În primul rând spre o provincie (pays, ca În Franța), și nu către un stat Înglobant, prea puțin centralizat. Voi analiza, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vechile solidarități medievale regionale, Îndreptate În primul rând spre o provincie (pays, ca În Franța), și nu către un stat Înglobant, prea puțin centralizat. Voi analiza, În continuare, câteva texte menite să pună În evidență diferitele „patrii” imaginate de intelectualii ardeleni. În anul 1839, Nicolae Pauleti XE "Pauleti" , student la Seminarul greco-catolic din Blaj, scria sonetul „Dragostea patriotică”, ale cărui versuri ilustrau tensiunea existentă Între atașamentul față de „patrie” - patria Înglobând mai multe națiuni - și cel față de propria comunitate etnică. În acest
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pestriță a regiunii. Pe de altă parte, românii erau conștienți că doar printr-o asemenea formulă non-teritorială ar putea convinge Viena să-i reunească pe românii din provincii atât de diferite sub aceeași umbrelă politică. Altă patrie imaginată de românii ardeleni era cea la care se gândea canonicul greco-catolic Timotei Cipariu XE "Cipariu" , În primăvara lui 1848: o Ungarie liberală și multinațională. În seria sa de articole care pledau În favoarea unirii Transilvaniei cu Ungaria, Cipariu scria: Tăindu-se Transilvania de către Ungaria
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se suprapune cu cea de român, deoarece, crede Papiu XE "Papiu" , doar românii sunt cei care exprimă interesele fundamentale ale Transilvaniei. Frazele lui Papiu XE "Papiu" deschideau astfel calea formulei identitare care va fi adoptată, În final, de către intelectualii români ardeleni cu privire la „patria” lor. Dintr-o patrie a mai multora, Transilvania imaginată de aceștia va deveni, prin excelență, o patrie a românilor. Odată stabilit acest lucru, proiectul naționalist de asigurare a congruenței dintre stat și națiune Își putea urma cursul, Întrerupt
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și culturi diferite, cu o mentalitate diferită, trăitori Într-o epocă diferită. Dar tot acest mecanism de etnicizare a spațiului nu este nici el un dat etern și definitiv, ci o simplă istorie, măcinată de timp. Imaginea Europei la românii ardeleni (1800-1850): construcții identitare și utilizări ideologice Pentru românii din Imperiul Habsburgic, Patria, Transilvania, românimea, Ungaria, Monarhia Austriacă constituiau doar primele cercuri ale identității lor politice. Cea mai vastă geografie simbolică și culturală În care se Încadrau aceste repere ale proximității
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Întâi, voi analiza modalitățile prin care intelectualii români din Transilvania, din prima jumătate a secolului al XIX-lea, au construit o imagine coerentă a Europei; b) În al doilea rând, mă interesează relația acesteia cu imaginea de sine a românilor ardeleni, cu noua lor identitate națională, de tip modern; c) În fine, mă voi opri asupra utilizărilor de natură politică și ideologică ale acestei reprezentări - aspectul cel mai important al unei cercetări de genul celei de față. Dat fiind că subiectul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
maniera În care s-au raportat intelectualii români iluminiști la modelul european occidental nu a fost lipsită de anumite rezerve, modelate din direcția unei moșteniri culturale tradiționale. Preluând o afirmație a lui Keith Hitchins, Duțu sublinia faptul că intelectualii români ardeleni din secolul al XVIII-lea se imaginau În postura de mediatori Între tradiția rurală și ortodoxă a Răsăritului, pe de o parte, și dinamismul intelectual al Occidentului luminat, pe de altă parte. Dincolo de conotațiile politice discutabile care s-ar putea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al surselor, și intrăm pe terenul descifrării unor semnificații mai puțin vizibile ale textelor supuse spre analiză. 2. Analiza subiectului O primă problemă pe care o voi aborda este aceea a modului În care este conceptualizată „Europa” de către intelectualii români ardeleni din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Aproape toți cercetătorii de până acum au apreciat că această „Europă” era definită Într-un sens cultural, și nu Într-unul geografic. Ea nu ar fi fost identificată prin frontiere naturale, ci
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nicolau" , În 1814-1815, sau Icoana pământului, În trei volume, publicată În 1841-1843, la Blaj, de către profesorul Ioan Rusu XE "Rusu" . Evident, ele nu făceau decât să se alăture lucrărilor similare, mult mai numeroase, tipărite În alte limbi, la care intelectualii ardeleni aveau acces. Cel mai important tratat de geografie a Europei disponibil În limba maghiară, de exemplu, realizat de geograful Dóczy József XE "József" , În anii 1829-1830, avea nu mai puțin de 13 volume. În al doilea rând, nu doar cultura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mult sau mai puțin imaginară, adecvată modalităților de percepere a spațiului caracteristice omului premodern, ceea ce nu Înseamnă Însă că ea era lipsită de capacitatea de a oferi reprezentări coerente. După cum a arătat Toader Nicoară XE "Nicoară" , orizontul spațial al românilor ardeleni din secolul al XVIII-lea completa geografia sacră, creștină, ca și imaginarul geografic al literaturii populare, cu o reprezentare mult mai exactă a lumii. Europa devine o realitate geografică și politică, marcată de existența concretă a regatelor și imperiilor care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și imaginarul geografic al literaturii populare, cu o reprezentare mult mai exactă a lumii. Europa devine o realitate geografică și politică, marcată de existența concretă a regatelor și imperiilor care Îi dau consistență, Între frontierele căreia se plasează și românii ardeleni, În calitatea lor de supuși ai Împăratului Austriei. Toate aceste elemente vor să argumenteze teza că imaginea „Europei luminate”, a progresului și a culturii, la care se raportau intelectualii români de la Începuturile epocii moderne, avea În spatele ei o „Europă geografică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pământul său cel binecuvântat sămânța fructifăcătoare pe sute de veacuri Înainte. În ceea ce privește următoarea problemă pe care o voi aborda, și anume poziția atribuită românilor În cadrul continentului, am arătat cu altă ocazie că postura despre care discută cel mai frecvent intelectualii ardeleni ai vremii este aceea de „ocupanți ai ultimului loc”. După cum scria tot Andrei Mureșanu XE "Mureșanu" , În 1843: Groasa ceață a neștiinței atâta au desnaturat pe român, mai ales când, ridicându-se prin lumina deșteptării toate națiile În jurul nostru, de la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Europei” sub aspect politico-geografic (pe care am subliniat-o) făcea ca, În majoritatea cazurilor, intelectualii români să nu Își excludă națiunea din cadrul continentului, ci doar să vorbească despre Înapoierea ei Între frontierele acestuia. Deoarece consideră că prezentul este defavorabil, intelectualii ardeleni preferă să abordeze problema locului românilor În cadrul Europei din perspectivă istorică. Dacă astăzi românii joacă un rol marginal pe continent, spun respectivii intelectuali, altădată Însă ei au fost apărătorii acestuia În fața agresiunilor venite din Răsărit. Această funcție Îndeplinită odinioară maschează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]