42,835 matches
-
există un drept de proprietate colectivă. La retragerea din cooperativă asociatul are dreptul la restituirea cotei aduse, fără a beneficia de vreun drept asupra capitalului acumulat de cooperativă și neacoperit de cotele sociale. Situația este diferită în privința sumelor vărsate de către asociați sub forma "creditelor asociaților" (dat fiind că nu este prevăzută obligativitatea cooperativei de a forma fond de rezervă). În cazul acestora legea prevede obligativitatea restituirii acestora la retragerea din cooperativă. O realitate a cooperației olandeze este ideea unirii cooperativelor în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
proprietate colectivă. La retragerea din cooperativă asociatul are dreptul la restituirea cotei aduse, fără a beneficia de vreun drept asupra capitalului acumulat de cooperativă și neacoperit de cotele sociale. Situația este diferită în privința sumelor vărsate de către asociați sub forma "creditelor asociaților" (dat fiind că nu este prevăzută obligativitatea cooperativei de a forma fond de rezervă). În cazul acestora legea prevede obligativitatea restituirii acestora la retragerea din cooperativă. O realitate a cooperației olandeze este ideea unirii cooperativelor în organisme de gradul al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
prevede obligativitatea restituirii acestora la retragerea din cooperativă. O realitate a cooperației olandeze este ideea unirii cooperativelor în organisme de gradul al doilea, la nivel național, care au mărit bogăția și puterea cooperativelor dar nu au îmbunătățit prea mult situația asociaților acestora. Creșterea capitalistă a cooperativelor nu a fost însoțită de o creștere în același sens a asociaților lor. Acesta este aspectul care diferențiază cooperativele olandeze de cele germane și care subminează bazele edificiului cooperației agricole olandeze. 6. Belgia Punctul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în organisme de gradul al doilea, la nivel național, care au mărit bogăția și puterea cooperativelor dar nu au îmbunătățit prea mult situația asociaților acestora. Creșterea capitalistă a cooperativelor nu a fost însoțită de o creștere în același sens a asociaților lor. Acesta este aspectul care diferențiază cooperativele olandeze de cele germane și care subminează bazele edificiului cooperației agricole olandeze. 6. Belgia Punctul de plecare în organizarea pe baze cooperatiste a activităților agricole în Belgia se situează între anii 1878-1880 ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și forme organizatorice diferite. Această varietate de organisme cooperatiste a făcut ca legea să fie, în ceea ce privește aceste forme de societăți, foarte liberală. Legea din 1873 care este încă valabilă definește cooperativa drept o "formă de societate comercială caracterizată prin variabilitatea asociaților și a capitalului social". Observăm că această lege este atât de liberală încât nici măcar nu impune societăților cooperatiste respectarea regulilor fundamentale ale cooperației. Un efect al acestei libertăți a fost acela că pe lângă adevăratele cooperative au apărut societăți care au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
financiare pentru societățile cooperatiste. Pentru a evita ca falsele cooperative să beneficieze de asemenea facilități s-a creat o procedură de aprobare administrativă. Cerințele pe care trebuiau să le îndeplinească întreprinderile cooperatiste pentru a obține aprobarea sunt: libera adeziune a asociaților; egalitatea dreptului de vot între asociați în cadrul adunării generale (se limitează numărul de voturi pentru asociații persoane juridice la un număr mai mic decât numărul total al voturilor); alegerea consiliului de administrație de către Adunarea Generală; rată a dobânzii acordată cotelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
evita ca falsele cooperative să beneficieze de asemenea facilități s-a creat o procedură de aprobare administrativă. Cerințele pe care trebuiau să le îndeplinească întreprinderile cooperatiste pentru a obține aprobarea sunt: libera adeziune a asociaților; egalitatea dreptului de vot între asociați în cadrul adunării generale (se limitează numărul de voturi pentru asociații persoane juridice la un număr mai mic decât numărul total al voturilor); alegerea consiliului de administrație de către Adunarea Generală; rată a dobânzii acordată cotelor sociale redusă la maximum 6%; distribuirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a operațiunilor proprii cu asociații. O consecință a acestei evoluții complicate o reprezintă existența în afara cooperației flamande și valone, a unei cooperații libere, neaprobate și a unei cooperații organizată după regulile Fondului de Investiții. Astfel în ceea ce privește capitalul social și drepturile asociaților se disting trei situații: 1. în cooperativele libere dreptul de vot și participarea la profit a asociaților este fixată prin statut, putându-se forma mai multe categorii de cote sociale care determină drepturi de vot și de participare la profituri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cote sociale care determină drepturi de vot și de participare la profituri diferențiate; 2. în cooperativele aprobate cotele sociale, chiar dacă sunt de mărime diferită, conferă drepturi și obligații identice; 3. în cooperativele agricole organizate după regulile Fondului de investiții fiecare asociat are dreptul la un singur vot, cu excepția persoanelor juridice care pot dispune de mai multe voturi (până la 1/5 din numărul total). Așa cum se poate observa chiar și regulile cele mai restrictive lasă cooperativelor o mare libertate de manevră, asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
multe voturi (până la 1/5 din numărul total). Așa cum se poate observa chiar și regulile cele mai restrictive lasă cooperativelor o mare libertate de manevră, asemănătoare cu aceea întâlnită în cooperația germană. Dreptul de proprietate asupra capitalului aparține în întregime asociaților, iar în cazul lichidării cooperativei soldul este distribuit asociaților proporțional cu capitalul nominal al fiecăruia. În privința conducerii cooperativei, organismul de gestiune este reprezentat de Consiliul de Administrați numit cu majoritate simplă de către Adunarea Generală. Adesea administrarea cooperativei este acordată unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
se poate observa chiar și regulile cele mai restrictive lasă cooperativelor o mare libertate de manevră, asemănătoare cu aceea întâlnită în cooperația germană. Dreptul de proprietate asupra capitalului aparține în întregime asociaților, iar în cazul lichidării cooperativei soldul este distribuit asociaților proporțional cu capitalul nominal al fiecăruia. În privința conducerii cooperativei, organismul de gestiune este reprezentat de Consiliul de Administrați numit cu majoritate simplă de către Adunarea Generală. Adesea administrarea cooperativei este acordată unei singure persoane care dispune de toate puterile necesare pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
sociale deținute nu pot fi vândute sau cumpărate. Un aspect cu totul particular al cooperației agricole daneze este acela al tendinței tot mai accentuate de concentrare a cooperativelor de bază, care devin mai puțin numeroase dar cu un număr de asociați tot mai mare (25000-90000) și cu o organizare teritorială foarte ramificată, dobândind o pondere tot mai importantă în economia țării. 2. 2. 3 Aspecte ale legislației cooperatiste în Uniunea Europeană Alături de studierea caracteristicilor și a evoluției în timp a cooperației în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
părților sociale deținute asociaților finanțatori (investitori) care nu doresc să beneficieze de serviciile cooperativei, pentru aceștia stabilindu-se un plafon maxim de 35% din numărul total al voturilor. Este permisă și constituirea de structuri de vot secundare. În privința numărului de asociați care pot constitui o cooperativă, majoritatea legislațiilor prevăd un număr minim care diferă de la o țară la alta, cu excepția legislației suedeze și austriece în care nu este prevăzută o limită minimă. Astfel numărul minim de membri pentru asociațiile cooperatiste de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
un număr mai mic de membri decât la cooperativele de primul grad (Finlanda și Italia -3; Irlanda , Anglia, Portugalia și Spania 2, Grecia -15). Pentru a respecta principiul "porților deschise " în toate țările nu este prevăzut un număr maxim de asociați. În legătură cu participarea membrilor la constituirea capitalului social în legislație este prevăzută obligativitatea pentru fiecare membru să subscrie un anumit număr de părți sociale proporțional cu activitatea viitoare sau tranzacțiile cu cooperativa. În majoritatea țărilor este prevăzută o limită minimă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de drept) și, în unele cazuri, rata dobânzii cu care este remunerat acesta trebuie să fie mai mare (Italia cu 2% mai mare decât rata de remunerare a capitalului adus de membrii obișnuiți). În ceea ce privește posibilitatea admiterii participării la cooperativă a asociaților finanțatori (investitori nemembri), deosebim mai multe situații: țări în care acest lucru nu este permis: Olanda, Grecia, Portugalia, Irlanda Anglia (în anumite tipuri de cooperative este permisă participarea); țări în care participarea asociaților finanțatori este permisă, dar participarea lor este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
proprietarii de terenuri, rezultând două categorii: proprietari de terenuri fără mijloace tehnice și proprietari de mijloace tehnice cu pământ insuficient pentru a utiliza la capacitate mijloacele tehnice respective. Ca urmare a acestei proprietăți excesiv de fragmentate mulți dintre țărani au rămas asociați în cooperative. Numărul cooperativelor a crescut de la 1330 în 1989, la 1600 în 1994, în timp ce suprafața medie deținută de o cooperativă a scăzut de la 4000 de hectare la aproximativ 2000 ha. 4. Rusia Modelul colectivist de organizare a agriculturii din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cuprind câteva prevederi esențiale, și anume: faptul că producătorul dorește să devină membru al asociației și că este de acord să livreze o anumită cantitate de produse în condițiile stabilite de aceasta; dreptul cooperativei de a comercializa produsele livrate de asociat acordul asociatului să plătească penalități în cazul în care încalcă prevederile contractuale privind comercializarea produselor; obligația cooperativei de a comercializa produsele și de a plăti în mod corect contravaloarea acestora, precum și sumele redistribuite din câștiguri. În plus, există numeroase legi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
prevederi esențiale, și anume: faptul că producătorul dorește să devină membru al asociației și că este de acord să livreze o anumită cantitate de produse în condițiile stabilite de aceasta; dreptul cooperativei de a comercializa produsele livrate de asociat acordul asociatului să plătească penalități în cazul în care încalcă prevederile contractuale privind comercializarea produselor; obligația cooperativei de a comercializa produsele și de a plăti în mod corect contravaloarea acestora, precum și sumele redistribuite din câștiguri. În plus, există numeroase legi și reglementări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
funcției de concentrare a ofertei. Acestor asociații li se atribuie prin regulamentul CEE 1360/78 două tipuri de funcții: funcții normative cum sunt: stabilirea unor reguli comune de producție prin care să se realizeze adaptarea cantitativă și calitativă a ofertei asociaților la cerere, stabilirea unor reguli comune de vânzare a produselor; funcții operative cum sunt: concentrarea producției în loturi mari de aceeași calitate condiționarea și prelucrarea ei ; vânzarea produselor numai dacă se obține cel puțin prețul minim decis de asociație, comercializarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
comercializarea producției. Avantajele constituirii asociațiilor pe produs constau în îmbunătățirea calității produselor oferite pieței, degrevarea producătorului de grija valorificării producției obținute, posibilitatea folosirii de către asociații a instrumentarului marketingului modern pentru obținerea celui mai ridicat preț posibil pentru produsele livrate de asociați. Astfel este posibilă folosirea planului de marketing și a politicilor de: produs (calitate, marcă), preț, distribuție și promovare. Integrarea economică și politică a țărilor Uniunii Europene presupune atingerea de către organismele economice din interiorul fiecărei economii naționale a unei anumite competitivități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mici și mijlocii au constituit alte tipuri de asociații rurale care aveau drept scop, fie exploatarea mai rațională a pământului, fie aprovizionarea agriculturii cu input-uri, fie valorificarea producției agricole. Acestea urmăreau intensificarea producției agricole și îmbunătățirea situației materiale a asociaților. Situația asociațiilor cooperatiste agricole din țara noastră la nivelul anului 1942 este prezentată în tabelul 3.6. Din datele tabelului prezentat mai înainte, putem trage următoarele concluzii: din numărul total al cooperativelor existente la acea dată în țara noastră ponderea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
dată în țara noastră ponderea cea mai mare o dețineau cooperativele care își aveau sediul în mediul rural; cooperativele de consum, care sunt forme tipice de cooperație ale proletariatului, sunt situate în exclusivitate în mediul urban; din numărul total al asociaților înscriși în diferitele tipuri de cooperative existente în țara noastră (1269472), ponderea ce mai mare o dețineau membrii asociați proveniți din mediul rural (956242 față de 313240 din mediul urban); numărul mediu de asociați pe o cooperativă este mai mare în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în mediul urban; din numărul total al asociaților înscriși în diferitele tipuri de cooperative existente în țara noastră (1269472), ponderea ce mai mare o dețineau membrii asociați proveniți din mediul rural (956242 față de 313240 din mediul urban); numărul mediu de asociați pe o cooperativă este mai mare în mediul urban față de mediul rural (374 față de 186); cooperativele românești angrenau un număr mare de capi de familie (1269472). Referitor la acest aspect, Mircea V. Pienescu făcea următorul comentariu: " Dacă socotim familia de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Dacă socotim populația României la 17 milioane locuitori, putem vedea că aproape 1/4 din populația țării este legată de cooperație"64. Tabelul 3.6 Situația cooperativelor din România în anul 1942 Felul cooperativelor Numărul : din care Numărul total al asociaților din care Oraș Sat Total Oraș Sat Total Cooperative de credit 3956 214875 720878 935053 Cooperative de consum 217 217 53473 53473 Cooperative de aprovizionare și desfacere 116 2063 2179 22760 180833 203593 Cooperative forestiere 35 315 350 2998 20326
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în mare măsură, de aspectul juridic al cooperației, acordând normelor de organizare formală o mare importanță. În această parte a legii sunt introduse și câteva dispoziții cu caracter cooperatist, între care amintim: repartizarea a 3/4 din beneficiu/excedent în favoarea asociaților în raport cu contribuția fiecăruia, sub formă de primă de muncă sau de consumație; respectarea principiilor porților deschise și a conducerii democratice; limitarea capitalului pe care-l poate deține un asociat la 1/10 din total; remunerarea capitalului cu un procent fixat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]