5,057 matches
-
harului lor imperturbabil, spectacolul de la Comédie de Champs-Elysées constituie o ilustrare concludenta a ceea ce Desnos definea ca fiind categoria estetică a burlescului: "forma cea mai deconcertantă a lirismului". Dar ce este în definitiv acest "duel"? Gymnopedie pentru un coșmar canibal? Balada pentru o midinetă abandonată? Concert pentru carte-bleue? Toccatta pentru sechestrare? Rap pentru deprimare socială? Menuet pentru sadismul militar? Cântec românesc pentru un scut nostalgic? Cred că din toate câte ceva. Și ceva mai mult. Adică, elan, vigoare, farmec și acel aer
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
primul rând, printr’o supunere absolută față de cerințele autorului. Numai astfel încadrat va putea să dea drumul la imaginație fără ca aceasta să denatureze caracterul bucății pe care o cântă. Am auzit o tânără elevă, talentată, spunând după ce pricepuse greșit o baladă „Așa o simt eu”. Niciodată nu trebue uitat că interpretul este subordonat unei voinți creatoare, impunătoare, care pedepsește imedicat orice lipsă de respect. Prin urmare imaginația - acest element vital al interpretării - să fie dirijată, cântărită cu grija cu care ai
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
1912, Béla Bartók poposește la Alibunar, Vladimirovaț, Seleuș și Uzdin, localități în care culege peste 90 de piese muzicale.2 Materialul selectat cuprinde diferite categorii folclorice clasificate după localitățile de proveniență. Astfel, în Vladimirovaț, Bartók descoperă 5 doine 3, 2 balade, 3 colinde, 25 de piese din repertoriul de dans, 1 cântec funebru, în total 36 de melodii. În Seleuș, materialul cules consemnează 32 de cântece iar în Alibunar 24 de creații populare. Bartok descoperă 6 cântece propriu-zise în Uzdin. Compozitorul
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
au culegerile alcătuite în cadrul Arhivei de folclor a Societății Compozitorilor Români din București între anii 1935-1941. Amintim aici activitatea lui Ilarion Cocișiu (n. 1910 - 1952) și Harry Brauner (n. 1908 - 1988). Materialul a fost înregistrat cu fonograful și cuprinde 3 balade, 4 bocete, 23 cântece propriu-zise, 1 cântec funebru și un bogat repertoriu de dans. Pe lângă cei doi, cercetări pe meleagurile amintite vor face și Tiberiu Alexandru (n. 1914 - 1997), Constantin Palade (n. 1915 -1974) sau Emilia Comișel (n. 1913 - 2010
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
fost însă întreruptă din cauza îmbolnăvirii lui Brăiloiu. Materialul cules nu a fost sistematizat și publicat găsindu-se, probabil și astăzi, la Paris. Prima localitate cercetată de Constantin Brăiloiu a fost Deliblata unde el consemnează 29 cântece propriu-zise, 10 numărători, 7 balade, 3 piese de joc, 2 bocete, 1 strigătură, 1 cântec din repertoriul de nuntă. Urmează apoi localitatea Vladimirovaț unde Brăiloiu va descoperi 9 cântece propriu-zise, piese din repertoriul copiilor, 3 bocete, 2 cântece de nuntă, 2 piese din repertoriul de
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
de joc, 2 bocete, 1 strigătură, 1 cântec din repertoriul de nuntă. Urmează apoi localitatea Vladimirovaț unde Brăiloiu va descoperi 9 cântece propriu-zise, piese din repertoriul copiilor, 3 bocete, 2 cântece de nuntă, 2 piese din repertoriul de primăvară-vară, 1 baladă, 1 cântec funebru. Ultima localitate pe agenda lui Constantin Brăiloiu a fost satul Torac unde cercetătorul va nota 6 cântece propriu-zise, 7 cântece de nuntă, 4 balade, 4 bocete, 1 piesă din repertoriul de dans, 2 cântece funebre, 5 piese
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
3 bocete, 2 cântece de nuntă, 2 piese din repertoriul de primăvară-vară, 1 baladă, 1 cântec funebru. Ultima localitate pe agenda lui Constantin Brăiloiu a fost satul Torac unde cercetătorul va nota 6 cântece propriu-zise, 7 cântece de nuntă, 4 balade, 4 bocete, 1 piesă din repertoriul de dans, 2 cântece funebre, 5 piese din cadrul repertoriului copiilor, 1 strigătură, 1 cântec de cerșetor. Sistematizând culegerile lui Constantin Brăiloiu, ajungem la 109 piese folclorice din care: 44 cântece propriu-zise 20 de piese
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
strigătură, 1 cântec de cerșetor. Sistematizând culegerile lui Constantin Brăiloiu, ajungem la 109 piese folclorice din care: 44 cântece propriu-zise 20 de piese din cadrul repertoriului copiilor 11 cântece de nuntă 9 bocete 4 melodii de dans 3 cântece funebre 2 balade 2 strigături 2 paparude 1 cântec de cerșetor 1 romanță Prin anii șaptezeci ai secolului trecut, Emilia Comișel face câteva cercetări folclorice care se continuă și în anii optzeci. Este important faptul că studiile documentare făcute de Emilia Comișel cuprind
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
Comișel face câteva cercetări folclorice care se continuă și în anii optzeci. Este important faptul că studiile documentare făcute de Emilia Comișel cuprind întreg repertoriul în localitatea în care sunt realizate. Astfel, în Ovcea, vor fi descoperite 18 colinde, 9 balade (3 fantastice- Voichiță, Iovan Iorgovan, Șarpele, 5 haiducești - Gruia lui Novac, Pătru Mandu, Crăișor cu mult dor, Mârză, Fata răpită de turci, păstorești- Miorița), 68 cântece propriu-zise, 2 doine, 16 melodii din repertoriul de dans, 7 strigături, 3 romanțe, cântece
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
Trandafir Jurjovan reprezintă o arhivă importantă pentru cercetări. Aceste înregistrările făcute în localitățile cu populație românească se prezintă astfel: 797 cântece propriu-zise 593 melodii din repertoriul de dans 193 piese din repertoriul de nuntă 117 piese din repertoriul ocazional 107 balade sau piese cu elemente de baladă 97 cântece de dans 83 romanțe 37 piese din repertoriul copiilor 31 piese din repertoriul funebru 23 cântece cu caracter distractiv 19 cântece de leagăn După cum am putut vedea, folclorul românilor care trăiesc în
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
pentru cercetări. Aceste înregistrările făcute în localitățile cu populație românească se prezintă astfel: 797 cântece propriu-zise 593 melodii din repertoriul de dans 193 piese din repertoriul de nuntă 117 piese din repertoriul ocazional 107 balade sau piese cu elemente de baladă 97 cântece de dans 83 romanțe 37 piese din repertoriul copiilor 31 piese din repertoriul funebru 23 cântece cu caracter distractiv 19 cântece de leagăn După cum am putut vedea, folclorul românilor care trăiesc în partea Banatului rămasă dincolo de granița României
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
repertoriul nupțial (Cântecul miresii) sau funebru (După mort). La Nicolinț, au fost descoperite în jur de 50 de piese folclorice. Cele mai numeroase sunt cântecele propriu-zise (18), urmate de melodii cu elemente specifice muzicii culte (8). Se mai amintesc 7 balade cu elemente de muzică cultă, 6 balade, 5 doine 5, 4 cântece din repertoriul nupțial. Localitatea Torac este prezentă în culegerile de folclor prin următoarele creații: 12 ardelene 11 învârtite 7 de doi 7 ghemuri 6 pră picior 5 hore
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
mort). La Nicolinț, au fost descoperite în jur de 50 de piese folclorice. Cele mai numeroase sunt cântecele propriu-zise (18), urmate de melodii cu elemente specifice muzicii culte (8). Se mai amintesc 7 balade cu elemente de muzică cultă, 6 balade, 5 doine 5, 4 cântece din repertoriul nupțial. Localitatea Torac este prezentă în culegerile de folclor prin următoarele creații: 12 ardelene 11 învârtite 7 de doi 7 ghemuri 6 pră picior 5 hore 3 piese de origine cultă Și aici
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
de origine cultă Și aici o pondere însemnată o au cântecele propriu-zise (23), urmate de piese care aparțin repertoriului funebru, nupțial sau repertoriului copiilor. În Coștei au fost culese 129 de melodii folclorice. Cea mai mare parte dintre ele sunt balade (A lui Costici, Pătru Mandu, Eliberarea Belgradului, Mârza, Săracul și bogatul, Arborii îmbrățișați, Siminica, Brumărelul etc.). Deosebit de interesante sunt și cântecele de grănicieri care au fost numeroase în perioada existenței Imperiului Austro-Ungar. În timpul Primului Război Mondial mai apar și cântecele de recrutare
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
reprezentate sunt piesele aparținând categoriei cântecelor propriu-zise urmate de doine 6 și piesele aparținând repertoriului de dans; pe meleagurile amintite apar unele creații despre care nu există date că ar mai fi întâlnite și în alte părți, ca de exemplu Balada lui Costici sau melodiile de dans ca De doi a lui Burgia, Axionul lui Vlaicu, Doi ca la Fira etc. creațiile din cadrul repertoriului copiilor, cântecul de leagăn, repertoriul funebru, repertoriul de primăvară-vară ( dodoloaiele ), sunt prezente într-un număr destul de mic
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
introducerea în practica populară a competitivității unor interpreți, constituie unul dintre principalii factori care au dus la un astfel de progres al repertoriului de dans. Interesant este faptul că pe lângă cele două categorii folclorice, un loc important îl ocupă și balada. În partea sârbească a Banatului apar chiar și unele creații inedite. Baladele de tip vitejesc nu lipsesc din repertoriul bănățean ceea ce este explicabil prin faptul că spațiul de care vorbim, a avut nefericirea să se găsească de multe ori în
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
factori care au dus la un astfel de progres al repertoriului de dans. Interesant este faptul că pe lângă cele două categorii folclorice, un loc important îl ocupă și balada. În partea sârbească a Banatului apar chiar și unele creații inedite. Baladele de tip vitejesc nu lipsesc din repertoriul bănățean ceea ce este explicabil prin faptul că spațiul de care vorbim, a avut nefericirea să se găsească de multe ori în calea marilor armate occidentale și orientale. Categoriile folclorului bănățean cunosc și creații
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
că spațiul de care vorbim, a avut nefericirea să se găsească de multe ori în calea marilor armate occidentale și orientale. Categoriile folclorului bănățean cunosc și creații specifice acestei zone. Cea mai mare parte a acestora aparțin repertoriului nupțial, funebru, baladelor sau cântecelor propriu-zise. Unele creații vin din zona semicultă sau pot fi atribuite repertoriului urban. Un exemplu de creație provenită din zona cărturărească este Verșul din cadrul repertoriului funebru. Din punct de vedere al construcțiilor sonore, creațiile bănățene nu se deosebesc
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
Corto Maltese ajunge să trăiască, împreună cu Tarao, în casa Pandorei. Dar, indirect, ni se sugerează că Pandora ar putea fi femeia care, încă din prima clipă, îi fusese predestinată, cu toate că știm că altă femeie fusese marea lui iubire. La finalul Baladei mării sărate, într-un episod intens emoțional, Pandora pune capăt confruntării tăcute spunând: „N-am să vin cu dumneata, Corto Maltese!” Replica pare oarecum deplasată, deoarece marinarul nici măcar nu-i ceruse acest lucru. Mai bine zis, nu i-l ceruse
Iubitele lui Corto Maltese (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4241_a_5566]
-
cu o alta, în care Corto Maltese pune, în stil hawaiian, o ghirlandă de flori pe umerii Pandorei. În contrabalans, pagina din stânga e ocupată de portretul în acuarelă, perfect echilibrat, al eroinei, la doisprezece ani după încheierea aventurilor descrise în Balada mării sărate. S-ar putea spune că abia acum ea este o femeie cu adevărat frumoasă. Privirea albastră-cenușie filtrează un peisaj ce pare diferit de cel în care am întâlnit-o inițial, deși în depărtare, pierdut în aburii verzui ai
Iubitele lui Corto Maltese (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4241_a_5566]
-
manifestării, câteva ecouri care au reverberat în răstimpul scurs de la prima ediție, după lansarea ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, la șapte decenii de la publicarea ediției princeps. Mirabila variantă a baladei Miorița, identificată de autorul Năpastei la Belinț, în 1934, sub forma unui colind (preluată ca citat, in integrum, de Paul Constantinescu în balada corală omonimă și György Ligeti în Concert românesc), a prilejuit, la Cluj, un splendid demers muzicologic al
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, la șapte decenii de la publicarea ediției princeps. Mirabila variantă a baladei Miorița, identificată de autorul Năpastei la Belinț, în 1934, sub forma unui colind (preluată ca citat, in integrum, de Paul Constantinescu în balada corală omonimă și György Ligeti în Concert românesc), a prilejuit, la Cluj, un splendid demers muzicologic al universitarei Bianca Țiplea-Temeș. Ceea ce, inițial, Constantin-T. Stan intuise, ca sursă de inspirație în creația de tinerețe a lui Ligeti (vezi György Ligeti
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
omonimă și György Ligeti în Concert românesc), a prilejuit, la Cluj, un splendid demers muzicologic al universitarei Bianca Țiplea-Temeș. Ceea ce, inițial, Constantin-T. Stan intuise, ca sursă de inspirație în creația de tinerețe a lui Ligeti (vezi György Ligeti și balada Miorița, în „Muzica”, București, XXIII, 2, aprilie- iunie 2012, p. 36-40), a fost confirmat ulterior, de prodigioasa muzicologă, prin identificarea, în fondul Ligeti din cuprinsul colecțiilor Fundației „Paul Sacher” din Basel, a unui caiet de muzică cuprinzând 27 de transcripții
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
Podaru. Florilegiul liric este în ton cu ceea ce știau lectorii din volumul, "Lilioară", apărut în seria "Restituiri". Cred că era mai bine să se fi adăugat și alte poezii care să-l reprezinte pe evocatorul trecutului istoric transilvan (Vlădicul valah, Balada lui Gheorghe Șincai, cântărețul Mării Uniri și evocatorul dramei naționale din 1940 și, neapărat, pagini din traducerile sale din lirica latină și maghiară. Unul dintre autori vorbește de o traducere în manuscris a poemului Ianos Viteazul de Petăfi Sandor, superioară
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
Cercului Literar de la Sibiu nu ia sfârșit atunci când, odată cu instaurarea regimului comunist, componenții lui se despart, ci continuă și după aceea, chiar dacă neoficial. Prin urmare, nici contribuția Cercului Literar nu poate fi redusă la susținerea principiilor criticii lovinesciene și resurecția baladei. Pentru a releva în mod adecvat rolul fecund pe care l-au avut "cerchiștii" în dezvoltarea criticii literare, poeziei, prozei, dramaturgiei era nevoie de un studiu aplicat asupra tuturor acestor domenii. Un asemenea travaliu nu-l putea realiza decât un
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]