4,306 matches
-
Baronii de Stârcea (Stîrcea), in germană Freiherren von Styrcea (Styrczea) sunt descendenții unei vechi familii de boieri anterior din Ardeal, veniți timpuriu în Principatul Moldovei, care au fost membrii ai nobilimii austriece din Bucovina, mai târziu și numiți baroni ai Marii Britanii. Primul document existent despre familia Stârcea este uricul lui Alexandru cel Bun, din anul 1411, în care descendentul conducătorului cuman Tebuc din Ardeal, Panul Iurașco Tăbuci (zis și Tăbuci Stîrce), înrudit cu Mușatinii, a primit moșia Boian. Marele
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
legitimitatea înnobilării familiei, fiind de vechi boieri moldovenești. Drept urmare, în 1789, toți membrii familiei cu domiciliu stabil în Bucovina au fost numiți cavaleri austrieci: Frații Gheorghe, Teodor și Ștefan Stârcea, sora lor Ilinca precum verii lor Ștefan și Șerban. Emanoil baron de Stârcea (n. 1 ianuarie 1800, Slobozia-Berlinți - d. 17 februarie 1896, Cernăuți), fiul lui Gheorghe (1767-1833) și al Saftei de Ilschi (Ilski), a fost numit baron prin cea mai înaltă rezoluție al împăratului Franz Joseph I din 2 martie 1880
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
Teodor și Ștefan Stârcea, sora lor Ilinca precum verii lor Ștefan și Șerban. Emanoil baron de Stârcea (n. 1 ianuarie 1800, Slobozia-Berlinți - d. 17 februarie 1896, Cernăuți), fiul lui Gheorghe (1767-1833) și al Saftei de Ilschi (Ilski), a fost numit baron prin cea mai înaltă rezoluție al împăratului Franz Joseph I din 2 martie 1880 si diploma de la Viena din 21. Mai al anului. Titlul a fost ereditar și aprobat de asemenea copiilor săi Eugen, Victor și Natalia. De la 25 ianuarie
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
1813, Iași - d. 11 august 1875, Crasna Ilschi). Fiica lor Natalia (n. 2 decembrie 1842, Crasna Ilschi - d. 9 martie 1916, Viena) s-a căsătorit la 24 februarie 1859 în Cernăuți cu Nicolae de Hurmuzaki (1826-1909) și a fost mama baronilor Constantin și Alexandru. Eugen baron de Stârcea (n. 24 octombrie 1835, Crasna Ilschi - d. 12 noiembrie 1901, Cernăuți), fiul mai mare a lui Emanoil, a fost consilier imperial, politician federalist în Ducatul Bucovinei și deputat al Consiliului Imperial (Reichsrat). El
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
1875, Crasna Ilschi). Fiica lor Natalia (n. 2 decembrie 1842, Crasna Ilschi - d. 9 martie 1916, Viena) s-a căsătorit la 24 februarie 1859 în Cernăuți cu Nicolae de Hurmuzaki (1826-1909) și a fost mama baronilor Constantin și Alexandru. Eugen baron de Stârcea (n. 24 octombrie 1835, Crasna Ilschi - d. 12 noiembrie 1901, Cernăuți), fiul mai mare a lui Emanoil, a fost consilier imperial, politician federalist în Ducatul Bucovinei și deputat al Consiliului Imperial (Reichsrat). El sa căsătorit la 6 mai
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
1883, el a fost șef al consorțiului de proiectare ale traselor feroviare Hatna - Gura Humorului - Câmpulung Moldovenesc și Hliboka (Adâncata) - Storojineț - Berhomet pe Siret . Eugen a fost numit vicepreședintele comisiei al Ducatului Bucovinei pentru Expoziția Universală de la Paris (1900). George baron de Stârcea (n. 2 noiembrie 1869, Crasna - d. 4 aprilie 1897, Viena), singurul fiu lui Eugen a fost comisar de district și a decedat timpuriu de o boală gravă. Tânărul a promovat în drepte cu un rezultat excepțional și a
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
grav, căutând peste doi ani ajutor medical în interiorul țării și în străinătate, dar fără folos. A murit într-un sanatoriu la Viena de anemiere. A fost căsătorit cu Elena de Flondor (1866-1930), cu care a avut un fiu, Alexandru. Alexandru baron de Stârcea (n. 12 decembrie 1889, Cernăuți - d. 1979, București). Acesta, mare moșier, a fost căsătorit cu actrița austriacă Marietta (n. 27 iulie 1894, Weyregg la Attersee - d. 20 noiembrie 1934, Cernăuți) , fiica preotului luteran dr. teol. Erich Johanny. Victor
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
de Stârcea (n. 12 decembrie 1889, Cernăuți - d. 1979, București). Acesta, mare moșier, a fost căsătorit cu actrița austriacă Marietta (n. 27 iulie 1894, Weyregg la Attersee - d. 20 noiembrie 1934, Cernăuți) , fiica preotului luteran dr. teol. Erich Johanny. Victor baron de Stârcea (n. 2 noiembrie 1839, Crasna Ilschi - d. 10 octombrie 1908, Cernăuți), fiul mai tânăr al lui Emanoil, s-a căsătorit în 1861 la Viena cu Pulcheria baroana de Petrino-Armis (n. 15 iunie 1843, Chișinău - d. 11 iulie 1869
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
Cernăuți). El a fost șambelan imperial, membru al Consiliului Imperial și ambasadorul Austriei în America de Sud. Prim-ministrul Austro-Ungariei, în calitate de șef al Ministerului de Interne, a acordat, la 15 octombrie 1883, în înțelegere cu ministerele de resort, printre alții, lui Alexandru baron Wassilko de Serecki, Victor și fratelui său Eugen baroni de Stârcea, Nicolae baron de Hurmuzaki, dr. Nicolae cavaler de Grigorcea, dr. Ioan cavaler de Zotta precum direcțiunii fondurilor de religie ortodoxă bucovinene, permiterea înființării unei societăți pe acțiuni (S. A.) sub
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
Imperial și ambasadorul Austriei în America de Sud. Prim-ministrul Austro-Ungariei, în calitate de șef al Ministerului de Interne, a acordat, la 15 octombrie 1883, în înțelegere cu ministerele de resort, printre alții, lui Alexandru baron Wassilko de Serecki, Victor și fratelui său Eugen baroni de Stârcea, Nicolae baron de Hurmuzaki, dr. Nicolae cavaler de Grigorcea, dr. Ioan cavaler de Zotta precum direcțiunii fondurilor de religie ortodoxă bucovinene, permiterea înființării unei societăți pe acțiuni (S. A.) sub numele de "Asociația de Petrol Bucovina" cu sediul în
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
în America de Sud. Prim-ministrul Austro-Ungariei, în calitate de șef al Ministerului de Interne, a acordat, la 15 octombrie 1883, în înțelegere cu ministerele de resort, printre alții, lui Alexandru baron Wassilko de Serecki, Victor și fratelui său Eugen baroni de Stârcea, Nicolae baron de Hurmuzaki, dr. Nicolae cavaler de Grigorcea, dr. Ioan cavaler de Zotta precum direcțiunii fondurilor de religie ortodoxă bucovinene, permiterea înființării unei societăți pe acțiuni (S. A.) sub numele de "Asociația de Petrol Bucovina" cu sediul în Cernăuți și a aprobat
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
a aprobat statutele acesteia. De către Curtea Provincială și Comercială din Cernăuți s-a făcut cunoscut faptul, că, după înregistrarea companiei „Bukowinaer Lokalbahnen” (Căile ferate locale din Bucovina) în registrul de comerț a companiei (sub tom. I, p. 181 usq. 186), baronul a fost ales, la 31 decembrie 1886 Director General al noii societăți pe acțiuni (S. A.). Stârcea a mai fost ales, la 21 decembrie 1886, vicepreședinte al consiliului de administrație al bäncii „Boden-Credit-Anstalt” (Instituția pentru pământ și credite). Ca politician, Victor
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
de administrație al bäncii „Boden-Credit-Anstalt” (Instituția pentru pământ și credite). Ca politician, Victor a fost reales în Dieta Bucovinei, la 7. Iulie 1884, ca reprezentant al districtului Gura Humorului-Solca, și la 8 iulie 1890 chiar cu toate voturile. Ioan Victor baron de Stârcea (n. 9 februarie 1867, Cernăuți), fiul lui Victor, sa căsătorit la 2 iunie 1904 cu Bertha Carolina Amalia contesă Viomes de Ponthieu (n. 14 iunie 1886, Tanger - d. 25 ianuarie 1937, București)), a fost cămătar imperial, legat extraordinar
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
Român din Cernăuți, după unire devenind maestru de ceremonii al Curții Regale din București. A fost ministru în trei guverne ale Regatului România, în același timp și un confident apropiat al casei regale. Pe timpul domniei lui Carol al II-lea, baronul a fost membru în Consiliul superior al Frontului Renașterii Naționale. Ioan a bătut deja devreme la ochi: La 13 martie 1891 a avut loc în aula Universității Franz Joseph promoția în drepte al lui cu "Promotio sub auspiciis imperatoris" (Promoția
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
Franz Joseph promoția în drepte al lui cu "Promotio sub auspiciis imperatoris" (Promoția sub supravegherea împăratului) la Cernăuți. Guvernatorul Bucovinei Anton conte de Pace a ținut elogiul. Acest eveniment a luat loc pentru prima oară de la fondarea acestei instituții. Victor baron de Stârcea (n. 30 martie 1905, Constantinopol - d. 22 decembrie 1990, Bridgetown Wells, Kent), fiul acelui de mai sus, a fost căsătorit cu Joan Frances (d. 1997). El a fost lung timp ambasadorul României intebelice la Londra, unde a rămas
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
Constantinopol - d. 22 decembrie 1990, Bridgetown Wells, Kent), fiul acelui de mai sus, a fost căsătorit cu Joan Frances (d. 1997). El a fost lung timp ambasadorul României intebelice la Londra, unde a rămas după al Doilea Război Mondial. Ioan baron Mocsony-Stârcea (n. 16 mai 1909, Cernăuți - d. 1992, Elveția) a fost fiul mai tânăr al lui Ioan Victor. În anul 1925, când avea 16 ani, Ionel a fost înfiat de baronul austriac Anton Mocsony de Foen, un bun prieten de
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
unde a rămas după al Doilea Război Mondial. Ioan baron Mocsony-Stârcea (n. 16 mai 1909, Cernăuți - d. 1992, Elveția) a fost fiul mai tânăr al lui Ioan Victor. În anul 1925, când avea 16 ani, Ionel a fost înfiat de baronul austriac Anton Mocsony de Foen, un bun prieten de familie care nu avea urmași direcți. La moartea bătrânului baron, Ioan a intrat în posesia averii și a titlului acestuia, devenind proprietarul unui întins domeniu pe Valea Mureșului, între Deva și
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
a fost fiul mai tânăr al lui Ioan Victor. În anul 1925, când avea 16 ani, Ionel a fost înfiat de baronul austriac Anton Mocsony de Foen, un bun prieten de familie care nu avea urmași direcți. La moartea bătrânului baron, Ioan a intrat în posesia averii și a titlului acestuia, devenind proprietarul unui întins domeniu pe Valea Mureșului, între Deva și Arad care cuprindea și Castelele Bulci și Săvârșin. El devenise astfel unul dintre cei mai bogați oameni din România
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
nr. 1.988/11 noiembrie 1947), 4 ani de degradare civică și 500 de lei cheltuieli de judecată. ca răsplată a colaborării cu anchetatorii în „dezvăluirea legăturilor lui Maniu cu americanii”. A fost încarcerat în Penitenciarul Craiova. În aprilie 1954, baronul a fost condamnat, încă odată, la 15 ani de închisoare și confiscarea întregii averi. A ieșit din închisoare abia cu prilejul amnistiei generale a deținuților politici din 1964, plecând în Elveția, unde soția sa refugiat cu copiii imediat la sfârșitul
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
odată, la 15 ani de închisoare și confiscarea întregii averi. A ieșit din închisoare abia cu prilejul amnistiei generale a deținuților politici din 1964, plecând în Elveția, unde soția sa refugiat cu copiii imediat la sfârșitul războiului. Michael Edward David baron de Stârcea (n. 1954), fiul și moștenitorul său, a fost membru al Camerei de Comerț la Londra precum și al Consiliului de Afaceri, este director al "Merry Opera Company Ltd.", Kent și sponsor principal al Orchestrei Simfonice din Londra. A fost
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
n. 1954), fiul și moștenitorul său, a fost membru al Camerei de Comerț la Londra precum și al Consiliului de Afaceri, este director al "Merry Opera Company Ltd.", Kent și sponsor principal al Orchestrei Simfonice din Londra. A fost numit și baron al Marii Britanii de către regina Elisabeta a II-a. Moșiile tatălui care nu se aflau în Bucovina de Nord, expropriate de către comuniști în 1948 - Văleni în apropiere de Roman și 700 de hectare de pădure în Gura Humorului - i-au fost
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
Baron de Dolha și Petrova (în maghiară: "báró Dolhay és Petrovay Mihalyko László", n. 28 iulie 1899, Negrești-Oaș - d. 6 martie 1948, Negrești-Oaș, județul Satu Mare), a fost un erou român din Al Doilea Război Mondial și un latifundiar din Țara Oașului
Vasile Mihalca () [Corola-website/Science/334468_a_335797]
-
6 martie 1948, Negrești-Oaș, județul Satu Mare), a fost un erou român din Al Doilea Război Mondial și un latifundiar din Țara Oașului. de Dolha și Petrova s-a născut în 28 iulie 1899 în localitatea Negrești-Oaș, ca singur fiu al baronului Ioan Mihalca de Dolha și Petrova și al soției sale Ana. În 17 septembrie 1924 s-a căsătorit cu nobila Irina Bud de Budfalva, iar în anul 1935 se naște fiica lor br. Irina Mihalca de Dolha și Petrova. Era
Vasile Mihalca () [Corola-website/Science/334468_a_335797]
-
dar Papa Alexandru al IV-lea a interzis acest lucru. Tensiunile dintre franci și mongoli au crescut când Iulian de Sidon a cauzat un incident ce a rezultat în moartea unuia dintre nepoții lui Kitbuqa. Furios, Kitbuqa a prădat Sidonul. Baronii de Acra și ultimele avanposturi cruciate au fost contactați și de mameluci, care căutau ajutor militar împotriva mongolilor. Deși mamelucii erau inamicii tradiționali ai francilor, baronii de Acra i-au considerat pe mongoli drept amenințarea imediată și, ca urmare, Cruciații
Bătălia de la Ain Jalut () [Corola-website/Science/335031_a_336360]
-
a rezultat în moartea unuia dintre nepoții lui Kitbuqa. Furios, Kitbuqa a prădat Sidonul. Baronii de Acra și ultimele avanposturi cruciate au fost contactați și de mameluci, care căutau ajutor militar împotriva mongolilor. Deși mamelucii erau inamicii tradiționali ai francilor, baronii de Acra i-au considerat pe mongoli drept amenințarea imediată și, ca urmare, Cruciații au optat pentru o poziție de neutralitate prudentă între cele două forțe. Într-o mișcare neobișnuită, au fost de acord ca mamelucii egipteni să mărșăluiască spre
Bătălia de la Ain Jalut () [Corola-website/Science/335031_a_336360]