8,717 matches
-
călătorie, îngr. și pref. Corneliu Popescu, București, 1981; Scrieri alese, îngr. Corina Popescu, pref. Mircea Anghelescu, București, 1995; Mihnea-Vodă cel Rău. Doamna Chiajna. Pseudo-cynegeticos, îngr. și postfață Teodor Vârgolici, București, 1997; Mituri și legende, îngr. M. Roșca, București, 1998; Zece basme mitologice, București, 2003. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, passim; Mihai Eminescu, Scrieri politice și literare, îngr. și introd. Ion Scurtu, București, 1905, 297-299; Caragiale, Opere, IV, 209-218; Iorga, Oameni, I, 49-58; G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească, Iași, 1909
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
iscălește intermitent în „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar” și „Universul copiilor” sau în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, proză memorialistică (din romanele „inedite” Cicoarea, Liușa și Scrisori necitite), eseuri feministe (ce formează broșura Amazoana, 1925) și mai ales basme. În intervalul 1925-1939 Casa Școalelor îi tipărește o suită de traduceri, mai toate din poveștile lui Hans Christian Andersen. Spre sfârșitul vieții a vândut Muzeului Literaturii Române din București arhiva sa, ceea ce a îngăduit editarea unei substanțiale secvențe de corespondență
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
câteva povești și legende dobrogene. Încadrate în viața cotidiană prin povestiri în ramă, după modelul sadovenian, și reluate în mai multe dintre cărțile prozatorului, acestea familiarizează cititorii cu viața, obiceiurile și priveliștile Dobrogei. Legenda lacului Techirghiol, narațiunile din Iusuf (1959), basme orientale, cu situații uneori previzibile sau melodramatice, au în centru oameni de condiție modestă care, datorită priceperii și vitejiei lor, obțin în final libertatea și faima, cum se întâmplă în Libertate și iubire cu robul Suleiman care ajunge sultan. În
NICOLAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
judicioase, de Andrei Bârseanu. Mai târziu, Ovidiu Bârlea avea să sublinieze că valoarea lor „stă în bogăția variantelor inedite, nu în interpretările care, de cele mai multe ori, nu sunt plauzibile”. A lăsat în manuscris o amplă lucrare intitulată Studii de folclor (basme, povești, superstiții, mitologie), însumând peste cinci sute cincizeci de pagini. SCRIERI: Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, Cernăuți, 1903; ed. I-II, îngr. Victor Durnea, introd. Lucia Berdan, Iași, 1998; ed. I-II, îngr. și
NICULIŢA-VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
Central de Perfecționare a Personalului Didactic din Craiova (1974-1977). Și-a luat doctoratul în științe filologice la Universitatea din București, cu teza Conceptul etnofolcloric în scrierile lui Dimitrie Cantemir (1978). I-au apărut culegeri de poezie populară, descântece, ghicitori și basme în volumele colective Folclor din Oltenia și Muntenia (IV, VIII, XI-XII, 1969, 1982, 1989), precum și în Jos, pe valea Oltului. Cântece bătrânești (1976). Este și autorul unei culegeri de povestiri - Satul copilăriei (1983) -, al unor cărți de versuri - Cântece de
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
diferențiate a formelor folclorice, de schimbările survenite în ultima jumătate de secol în viața satului. Se disting și câteva interesante observații privitoare la repartizarea repertoriului pe vârste, baladele fiind cunoscute mai ales de bătrâni, iar repertoriul liric, de tineri. În Basme populare românești, culegere alcătuită la îndemnul lui D. Caracostea și adoptând ordonarea textelor după modelul din Antologie de proză populară epică de Ovidiu Bârlea, N. a inclus basme fantastice, basme nuvelistice, basme-snoave și snoave, legende, toate culese din județul Olt
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
fiind cunoscute mai ales de bătrâni, iar repertoriul liric, de tineri. În Basme populare românești, culegere alcătuită la îndemnul lui D. Caracostea și adoptând ordonarea textelor după modelul din Antologie de proză populară epică de Ovidiu Bârlea, N. a inclus basme fantastice, basme nuvelistice, basme-snoave și snoave, legende, toate culese din județul Olt, numai câteva provenind din comuna Dimitrie Cantemir, județul Vaslui. Înregistrate, cele mai multe, pe bandă de magnetofon, de la „talentați povestitori mai vârstnici”, transcrise cu grijă pentru păstrarea specificului graiului local
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
mai ales de bătrâni, iar repertoriul liric, de tineri. În Basme populare românești, culegere alcătuită la îndemnul lui D. Caracostea și adoptând ordonarea textelor după modelul din Antologie de proză populară epică de Ovidiu Bârlea, N. a inclus basme fantastice, basme nuvelistice, basme-snoave și snoave, legende, toate culese din județul Olt, numai câteva provenind din comuna Dimitrie Cantemir, județul Vaslui. Înregistrate, cele mai multe, pe bandă de magnetofon, de la „talentați povestitori mai vârstnici”, transcrise cu grijă pentru păstrarea specificului graiului local, selectate după
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
Craiova, 1987; Cântece de libertate, Craiova, 1994; Epigrame, Craiova, 1995; Îmblânzitorul de păsări, Craiova, 1995. Culegeri: Poezii populare de pe Argeș și Olt, în Folclor din Oltenia și Muntenia, IV, București, 1969, 429-826; Jos, pe valea Oltului. Cântece bătrânești, București, 1976; Basme populare românești, în Folclor din Oltenia și Muntenia, VIII, București, 1982; Balade populare românești, București, 1984; Poezii populare românești. Balade, doine, colinde, descântece, ghicitori, în Folclor din Oltenia și Muntenia, XI-XII, București, 1989. Repere bibliografice: I. Oprișan, „Jos, pe valea
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
VIII, București, 1982; Balade populare românești, București, 1984; Poezii populare românești. Balade, doine, colinde, descântece, ghicitori, în Folclor din Oltenia și Muntenia, XI-XII, București, 1989. Repere bibliografice: I. Oprișan, „Jos, pe valea Oltului. Cântece bătrânești”, RITL, 1977, 4; Silvia Ciubotaru, „Basme populare românești”, ALIL, t. XXIX, 1983-1984; Maria Cuceu, „Basme populare românești”, AAF, 1987, 465-466; Elena Hlinca-Drăgan, „Balade populare românești”, AAF, 1987, 466-468; Nicolae Bellu, Biblioteca din folclor, R, 1991, 3; Datcu, Dicț. etnolog., II, 116-117; Firan, Profiluri, II, 121-122. I.D.
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
populare românești. Balade, doine, colinde, descântece, ghicitori, în Folclor din Oltenia și Muntenia, XI-XII, București, 1989. Repere bibliografice: I. Oprișan, „Jos, pe valea Oltului. Cântece bătrânești”, RITL, 1977, 4; Silvia Ciubotaru, „Basme populare românești”, ALIL, t. XXIX, 1983-1984; Maria Cuceu, „Basme populare românești”, AAF, 1987, 465-466; Elena Hlinca-Drăgan, „Balade populare românești”, AAF, 1987, 466-468; Nicolae Bellu, Biblioteca din folclor, R, 1991, 3; Datcu, Dicț. etnolog., II, 116-117; Firan, Profiluri, II, 121-122. I.D.
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
După absolvirea Facultății de Limba și Literatura Română la Universitatea din București, lucrează ca lector la Editura Minerva (1973-1979). În 1969 debutează cu poezii la revista „Luceafărul”, colaborând în continuare la „Viața românească”, „Orizont”, „Ateneu”, „Steaua”. În 1976 publică antologia Basmele călătoriilor în timp, însoțită de un eseu despre paradoxul temporal în basmul fantastic. În 1978 scoate ediția critică a lucrării Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice de Lazăr
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
lucrează ca lector la Editura Minerva (1973-1979). În 1969 debutează cu poezii la revista „Luceafărul”, colaborând în continuare la „Viața românească”, „Orizont”, „Ateneu”, „Steaua”. În 1976 publică antologia Basmele călătoriilor în timp, însoțită de un eseu despre paradoxul temporal în basmul fantastic. În 1978 scoate ediția critică a lucrării Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice de Lazăr Șăineanu. În 1979 părăsește România și se stabilește în Germania, unde va
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
debutează cu poezii la revista „Luceafărul”, colaborând în continuare la „Viața românească”, „Orizont”, „Ateneu”, „Steaua”. În 1976 publică antologia Basmele călătoriilor în timp, însoțită de un eseu despre paradoxul temporal în basmul fantastic. În 1978 scoate ediția critică a lucrării Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice de Lazăr Șăineanu. În 1979 părăsește România și se stabilește în Germania, unde va rămâne cincisprezece ani. În 1989, sub semnătura Ruxandra Gheorghita
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
Viața românească”, „Orizont”, „Ateneu”, „Steaua”. În 1976 publică antologia Basmele călătoriilor în timp, însoțită de un eseu despre paradoxul temporal în basmul fantastic. În 1978 scoate ediția critică a lucrării Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice de Lazăr Șăineanu. În 1979 părăsește România și se stabilește în Germania, unde va rămâne cincisprezece ani. În 1989, sub semnătura Ruxandra Gheorghita, publică primele poezii în limba germană și tot atunci îi
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
-și ia / rămas-bun”, mărturisește poeta în Uitare, deși ea scrie tocmai împotriva uitării identității și a tiparului lingvistic de reprezentare și expresie a eului. SCRIERI: Die Zeremonie der Erinnerung, Kassel, 1989; Meseria exilului, București, 1998; Oglinzi părăsite, București, 2001. Ediții: Basmele călătoriilor în timp, București, 1976; Lazăr Șăineanu, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1978. Repere bibliografice: Geo Vasile, Exilul inimii, dezamăgirea cuvântului, LCF, 1998
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
ea scrie tocmai împotriva uitării identității și a tiparului lingvistic de reprezentare și expresie a eului. SCRIERI: Die Zeremonie der Erinnerung, Kassel, 1989; Meseria exilului, București, 1998; Oglinzi părăsite, București, 2001. Ediții: Basmele călătoriilor în timp, București, 1976; Lazăr Șăineanu, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1978. Repere bibliografice: Geo Vasile, Exilul inimii, dezamăgirea cuvântului, LCF, 1998, 46; Daniel Cristea-Enache, Obiecte cu personalitate, ALA, 1999
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
de reprezentare și expresie a eului. SCRIERI: Die Zeremonie der Erinnerung, Kassel, 1989; Meseria exilului, București, 1998; Oglinzi părăsite, București, 2001. Ediții: Basmele călătoriilor în timp, București, 1976; Lazăr Șăineanu, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1978. Repere bibliografice: Geo Vasile, Exilul inimii, dezamăgirea cuvântului, LCF, 1998, 46; Daniel Cristea-Enache, Obiecte cu personalitate, ALA, 1999, 452; Simion Bărbulescu, Din perspectiva exilului, LCF, 1999, 34; Victoria
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
1979 N. publică antologia Cele trei rodii aurite, iar în 1996, tot o antologie de folclor, A fost de unde n-a fost, însoțită de un amplu studiu introductiv, echivalând cu o monografie, care se încheie cu un capitol substanțial, intitulat Basmul ca practică și reprezentare. Întregul demers referitor la basm, alcătuit cu o largă cuprindere a fenomenului, se remarcă prin buna informație în domeniu, caracterizări și disocieri inspirate, finețea analizei și printr-o reală sensibilitate artistică. Basmul - consideră N. - poate fi
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
în 1996, tot o antologie de folclor, A fost de unde n-a fost, însoțită de un amplu studiu introductiv, echivalând cu o monografie, care se încheie cu un capitol substanțial, intitulat Basmul ca practică și reprezentare. Întregul demers referitor la basm, alcătuit cu o largă cuprindere a fenomenului, se remarcă prin buna informație în domeniu, caracterizări și disocieri inspirate, finețea analizei și printr-o reală sensibilitate artistică. Basmul - consideră N. - poate fi abordat din mai multe unghiuri (magic, ontologic, psihologic etc.
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
un capitol substanțial, intitulat Basmul ca practică și reprezentare. Întregul demers referitor la basm, alcătuit cu o largă cuprindere a fenomenului, se remarcă prin buna informație în domeniu, caracterizări și disocieri inspirate, finețea analizei și printr-o reală sensibilitate artistică. Basmul - consideră N. - poate fi abordat din mai multe unghiuri (magic, ontologic, psihologic etc.), dar el rămâne totodată sursă de primă importanță a literaturii culte românești. Folclorul e privit și din perspectivă comparatistă în studiul Ecouri în România ale activității folcloristice
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
în opera lui Cioran, București, 1998, Introducere în opera lui Mircea Eliade, București, 2000; Gershon Scholem, Despre chipul mistic al Divinității în Cabală, București, 1998; Richard Kunisch, București-Stambul, Schițe din Ungaria, România și Turcia, București, 2000; Artur și Albert Schott, Basme valahe, București, 2003. Repere bibliografice: Felix Kleininger, „A fost de unde n-a fost”, „Österreichische Zeitschrift für Volkskunde” (Viena), 1996; Al. Săndulescu, Basmul popular românesc, RL, 1997, 13; Roxana Sorescu, De-ar fi să fie..., LCF, 1997, 14; Nicolae Constantinescu, „A
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
Cabală, București, 1998; Richard Kunisch, București-Stambul, Schițe din Ungaria, România și Turcia, București, 2000; Artur și Albert Schott, Basme valahe, București, 2003. Repere bibliografice: Felix Kleininger, „A fost de unde n-a fost”, „Österreichische Zeitschrift für Volkskunde” (Viena), 1996; Al. Săndulescu, Basmul popular românesc, RL, 1997, 13; Roxana Sorescu, De-ar fi să fie..., LCF, 1997, 14; Nicolae Constantinescu, „A fost de unde n-a fost”, LL, 1997, 3-4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 117-118. Al.S.
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
tablou expresiv al evoluției literaturii române. Istoricul literar O., dublat de un aplicat cercetător al creației populare românești, s-a preocupat și de editarea arhivei folcloristice a lui B.P. Hasdeu. În 1997 publică Omul de flori, o masivă antologie de basme și legende populare din textele primite de B.P. Hasdeu în urma chestionarelor pe care le-a alcătuit și difuzat. Alt filon folcloric hasdeian de o impresionantă varietate este relevat în Soarele și Luna (2002), două tomuri pornind de la manuscrisele venite ca
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
ca răspunsuri pentru cele două chestionare. Primul tom cuprinde Folclor tradițional în versuri, al doilea fiind destinat notelor, comentariilor, variantelor și indicilor. O., interesat în special de proza populară, a făcut el însuși înregistrări pe teren, concretizate în antologia tematică Basme fantastice românești (I-III, 2002-2003). Noutatea metodei aplicate aici constă în dialogul postnarativ cu subiecții despre semnificația basmului, despre lumea fantastică și mitologică descrisă sau despre pătrunderea unor elemente de cultură și civilizație modernă în limbajul acestora. Cercetările folclorice și
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]