26,421 matches
-
brațe iar și după un timp iar mi-am deschis ochii..tu chiar și la ochii închiși aveai un surâs și mă încântai total.. Un sărut la fel de copleșitor că și primul, unul cu mii de fiori, cu multă energie, gingășie, căldura, zdruncinătura sufletească..eram încă pe pământ..? Când mi-ai dat drumul a trebuit să mă așez..să duc momentul mai departe să-l simt aevea, să-l duc mai departe..știu că sunt vinovat, de-i atâta fericire.. Vâslind înapoi
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
de catifea. Purta pe deasupra un mantou soldățesc, cu blană de astrahan negru la mâneci și la guler. Capul îi era descoperit, vântul fluturându-i pletele aurii, de culoare grâului de vară. Ochii săi scânteiau ca două stele, emanând bunătate și căldură. Întinse mâna bătrânelului, spunându-i: „Haide, tată-moșule, ridică-te!”. Mirat de o astfel de apariție, bătrânul întinse mâna tânărului și se ridică. După ce-i umplu găleata cu apă, tânărul se oferi să îl conducă până acasă. Tot drumul înapoi, bătrânelul
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
uit la termometru. 16 grade Celsius și 3 sferturi.Centrala e pusa la gradația unu și jumătate. SUNT UN NABAB! AM CENTRALĂ! Desigur, am toată libertatea să o fixez pe o gradație mai mare. Să mă bucur de mai multă căldură. Dar nu îmi permit. Nu îmi permit veniturile. Deși sunt un NABAB. Am SERVICIU. Adică am bani PENTRU: curent, gaze, telefon fix, mobil, gunoi, apă, rată în bancă pentru mașină, mâncare, haine, încălțăminte, motorină, copii, și mai rămâne să economisec
DICTATURA RESURSELOR de JIANU LIVIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361343_a_362672]
-
ei pentru un concediu la mare , și pentru zugrăvirea casei. Adică am n motive să fiu nabab NABAB. Aseară am închis televizorul. Sunt depresiv. Îmi face rău să văd oameni care nu au, poate, 16 grade Celsius și trei sferturi, căldură în casă. Care nu au, poate, serviciu. Sau pensie. Sau bani pentru medicamente, sau medic. Acum o lună, mi s-a înfundat o ureche. Insuportabil! Am plătit 100 de pâini la o policlinică privată, ca să îmi fie spălată, și să
DICTATURA RESURSELOR de JIANU LIVIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361343_a_362672]
-
atunci virgin. Îmi scot inima în palmă, Să-i simt plăcutele zvâcniri, Are o bătaie foarte calmă, Aruncă lumină și sclipiri. Îmi vine al somnului fald, Prezentându-te pe tine pură, Cu zâmbet liniștit și cald, Aducându-mi în suflet căldură. Mai arunc peste poza ta o privire, Chipul tău mă impresionează, Cu zâmbetul o fină licărire, Eu te visez cu mintea trează. Referință Bibliografică: În liniștea nopții / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 269, Anul I, 26 septembrie
ÎN LINIŞTEA NOPŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361438_a_362767]
-
atare la nivel individual conduce la indiferență față de problemele familiei. Funcțiile tradiționale ale familiei: de creștere a copiilor și de îngrijire a bătrânilor sunt pe cale de dispariție. Ele sunt împărțite cu alte instituții sociale, total diferite de familie și de căldura acesteia. Socializarea se rezumă fie la întâlniri protocolare, fie la unele de descătușare a unor inhibări personale ca rezultat al însingurării. La modul acesta, familia devine doar un loc de refugiu afectiv-mizantropic ca reacție la stresul cotidian. O altă direcție
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
devevenise crezul unei generații. Acest moment poetic a durat până când în fereastra compartimentului a apărut gara Alba Iulia, capitala Marii Uniri de 1 Decembrie 1918, mai demult numindu-se Bălgrad. Ajunși în Gara Orăștie, orașul ne-a întâmpinat cu o căldură toropitoare. Aici am fost așteptați de poetul Claudiu Șimonați care ne-a vorbit pe scurt despre acest oraș care mai demult s-a numit Orășteiu, localitate care la 1224 se afla într-un proces de dezvoltare și unde la 1582
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361514_a_362843]
-
devevenise crezul unei generații. Acest moment poetic a durat până când în fereastra compartimentului a apărut gara Alba Iulia, capitala Marii Uniri de 1 Decembrie 1918, mai demult numindu-se Bălgrad. Ajunși în Gara Orăștie, orașul ne-a întâmpinat cu o căldură toropitoare. Aici am fost așteptați de poetul Claudiu Șimonați care ne-a vorbit pe scurt despre acest oraș care mai demult s-a numit Orășteiu, localitate care la 1224 se afla într-un proces de dezvoltare și unde la 1582
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361515_a_362844]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > AZI MĂ ROG Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 241 din 29 august 2011 Toate Articolele Autorului fac semnul crucii căldura mă cuprinde privesc în mine sunt zdreanță moliile vampir încep vânătoarea urme de doruri sunt linse până la os azi mă rog să-mi unești mâinile cu aduceri aminte cineva să-mi fie călăuză să aibă drumul fulgerului însăilat cu scurtă
AZI MĂ ROG de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361539_a_362868]
-
să fie formată din două jumătăți perfecte:) Perfecțiunea are cu siguranta mult mai multe dimensiuni. ...și,daca te străduiești, "nodul gordian"poate fi desfăcut ,nu tăiat:) Like � � Share � Delete p/s scuze pentru oareșce expresiuni nepoliticoase,moncher:)Dar îmi era căldură mare când am scris:))) Referință Bibliografica: D-ale perfecțiunii / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 241, Anul I, 29 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
D-ALE PERFECTIUNII de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361536_a_362865]
-
vis și te face ca la trezire să fii sfâșiat de dorul ei. Își umple cupa cu otravă dulce și te îmbie să o bei, iar tu o faci fără rezerve, pentru că sfârșești sedus de privirea ei care te hipnotizează. Căldura ei ar topi și ghețarii, e fierbinte ca lava unui vulcan. Îi cazi la picioare răpus de săgeata lui Cupidon. Cupidon însuși uita de el în preajma sa. Sânii ei sunt ca merele în pârg, vibrează ca o coardă de vioară
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
fiind aceia care ascultau. Vocea lui Arthur era una deosebit de melodioasă. Putea să interpreteze la fel de bine o piesă și vocal, nu numai la pian. Tinerii erau fascinați de cunoștințele lui în materie de istorie și de modul cum explica cu căldură tema zilei, formarea voivodatelor pe pământul românesc. Alma îl sorbea din priviri. Nici nu auzea ce spune. Era atâta liniște în sala de curs, încât numai muzicalitatea glasului lui Arthur se auzea ca un zumzet într-o stupină. Era absorbită
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
se dea mai aproape. Scoase la iveală o sticlă cu vodca finlandeză, tare că focul, pentru cazuri de urgență. Făcu sticlă să circule între ei, în timp ce făcea planuri: - Uite cum o să procedăm.” „Rodica era mai agitată decât o cățea în călduri. Evenimentele se precipaseră în ultima vreme, ceva mai mult decat putea ea să suporte. Ca să se mai liniștească, apela la bunăvoință lui Sile Scurtu pentru o sedinta de amor.” Dar nu are parte de amor, pentru că o prind bandiții: „Cei
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
sărăcăcios îmbrăcat dar nesupărând pe nimeni. Din contră, el era acela căruia slujitorii tatălui său îi vorbeau de sus sau îl batjocoreau. Vătaful casei părintești acceptă și-i face o colibă în care Ioan postea, se ruga, suferea vara de căldură și iarna de ger și petrece neștiut încă trei ani de zile, la fel precum Alexie, omul lui Dumnezeu altădată. Tatăl său trimitea cu bucurie acestui om sărman bucate de la masa lui cu convingerea că a unora ca aceștia este
CUVIOSUL IOAN COLIBAŞUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363781_a_365110]
-
și urmărind-o în gând. O zi, două, trei, necesare pentru dus, sâmbătă și duminică nelucrătoare și apoi din nou, o zi, două, trei și când îndrăznea să se gândească numai la posibilitatea unui final fericit, simțea copleșindu-l o căldură interioară, necunoscută. Tresărea ori de câte ori intra cineva în sala de meditații și-l urmărea cu privirea până la pedagog și înapoi. La fel și pe administrator când acesta apărea pe neașteptate în mijlocul lor căutând să-i prindă de la distanță orice mișcare a
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
și devenind apoi ținta glumelor răutăcioase ale colegilor, parcă trecuse. Și așteptarea în sine era binecuvântată. Să fie acesta un semn al destinului? Oare femeia aceea înțelesese că el nu are nevoie de îngrijirtea și binefacerile ei, ci numai de căldura ei sufletească? Peste o lună, încurajat parcă de tăcerea pe care, fără să știe de ce, el o considera binevoitoare, i-a mai trimis, nici el nu știe cum s-a hotărât, încă o scrisoare: Dragă mămico, Faptul că tu exiști
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
mă strâng încolăcindu-mi gândul ca o sabie vor străluci prezentul și strigătul păsării din covrigul în care mă transform mai lasă-mi secunda fugară în iriși și-apoi te voi legăna umbră prizonieră trecutului până când nu voi mai simți căldura formei trup de copil ascult muzica așa cum ascult genunchiul orbului lovindu-se de treapta cea mai înaltă a scării fără gânduri îți mai spun umbră stingheră că l-am visat se certa cu moartea și îi spunea bărbătește să plece
ASCULTARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363803_a_365132]
-
zonă, deci se puteau simți în largul lor. Scăpară în mare viteză de tot ce aveau pe ele, aruncând veșmintele unde se nimerea și se aruncară în apa nu prea adâncă în acea parte a râului, însă deosebit de plăcută pentru căldura de afară. Un observator neutru putea să admire cele patru apariții neașteptate ale pădurii în toată splendoarea lor. Valentina, la cei douăzeci de ani ai săi, era o tânără cu un corp deja conturat de femeie. Lată în umeri, de
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
Chiar dacă au fost și ani de secetă, anul acesta recoltele erau bune. După prima repriză de dans, perechile s-au întors în sala de banchet, ocupându-și fiecare locurile, servind câte ceva de pe masă, mai ales lichide. Erau destul de încinși de căldura muzicii și a dansului și mai era și aerul greu din încăpere, cu toate că ferestrele stăteau larg deschise. După golirea unui pahar cu vinul rubiniu din care a băut de sete, Săndica a început să vadă din altă perspectivă situația sa
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
se va întâmpla cu Hayim Jakob? Ce soartă va avea acest suflet nevinovat, atât de iubit de amândoi, atât de multașteptat? Intră în odaia băiatului. Dormea neștiutor, întors pe burtă și-și sugea degetul policar. Se aplecă și-i mirosi căldura trupului moleșit de somn. Din inimă îi ieși un muget înfundat de fiară rănită. Nu, nu se putea despărți de copil... Cine putea despărți o mamă de pruncul ei? E nedemn, e contra naturii, e mârșav! Îi mângâie cu duioșie
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
portocală! Ceva, în zilele noastre, atât de, aparent, la îndemâna oricărui copil! Dar vom mai găsi în carte și mistere demne de romanul polițist, însă numai după ce vom trăi o după-amiază de vară pe o stradă din Tel Aviv. Acolo unde căldura pare a te fi teleportat pe o altă planetă, cu mașini ce par negre, merg de-a îndăratelea părând că nu mai lipsește mult până să se lichefieze și să intre în asfaltul negru și el, iar contururile realității prind
RONI CĂCIULARU-MAGICIANUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363835_a_365164]
-
finu' un mic dar, vezi... pentru laptele păpat. Însă cele trei metrese, astâmpăr nu mai aveau... Pe Măgar l-au dus în șură, unde ei se giugileau. - Ia Prian, prinde putere, glas în parlament să ai; Suge că simt o căldură... când în fân cu mine stai! A plecat năuc Măgaru..., ce putea la șef să-i facă? - Uite ce-mi făcu tâlharul!... Ana mea ajunse vacă. Într-o zi când le vorbea: - "Dragi iubiți parlamentari!..." Simte-n fruntecă-i ieșeau coarne
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363887_a_365216]
-
măreția munților. Acolo erau în apropiere și carierele de piatră. Când aveai norocul să întâlnești norii lăsați peste vârfurile împădurite ale Carpaților sub greutatea aerului rece din înălțimea lor și a precipitațiilor adunate din timpul zilei prin evaporarea apei la căldura aerului din vale, aveai impresia că ești deasupra norilor, că ești unul dintre zeii ce stăpânește Universul.De pe dealurile din zona satelor Teșila și Trăisteni ce formau comuna Valea Doftanei, se putea porni pe traseele montane marcate ca cele către
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
finu' un mic dar, vezi... pentru laptele păpat. Însă cele trei metrese, astâmpăr nu mai aveau... Pe Măgar l-au dus în șură, unde ei se giugileau. - Ia Prian, prinde putere, glas în parlament să ai; Suge că simt o căldură... când în fân cu mine stai! A plecat năuc Măgaru..., ce putea la șef să-i facă? - Uite ce-mi făcu tâlharul!... Ana mea ajunse vacă. Într-o zi când le vorbea: - "Dragi iubiți parlamentari!..." Simte-n fruntecă-i ieșeau coarne
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363888_a_365217]
-
cu inima, numele fiecărui membru al familiei, nume ce vor rămâne, prin această carte, eternizate-dincolo de spațiu și de timp-gravate în testamentul ei literar „Rădăcini”. Trecerea ireversibilă și nemiloasă a timpului nu poate fi îndulcită decât prin iubire, lumină și căldură în suflete. Aceasta este certitudinea ce a însoțit-o pe autoare de-a lungul întregii ei călătorii. „ Rădăcini” este o carte originală, în care informația alternează cu un profund și tulburător lirism, ce conferă autoarei un statut spiritual aparte. Călătorie
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]