6,191 matches
-
hotărât să mergem azi amândoi la arat. Iacă, vezi suta aceasta? Dacă azi nu vei înjura, diseară ți-o pun în palmă”. Mitru privi cu coada ochiului la bani și bucuros, promise că nu va înjura. Se urcară amândoi în căruță și porniră la treabă. La capătul satului caii se speriară de ceva trecură prin șanțul de pe marginea drumului și apoi reveniră pe șosea. Mitru era cât p-aci să tragă o înjurătură, dar se abținu, gândindu-se la suta de
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
iadul”. 34. Dragostea de mamă Odată, pe vreme grea de iarnă, o mamă trebui să plece la drum cu copilul ei cel mic. Neavând bani, făcea drumul pe jos; de la o vreme, viscolul se înteți. Ajungând-o din urmă o căruță, stăpânul o pofti să se urce. Ea se urcă, având, copilașul în brațe, dar vântul bătea așa de rece, încât, mama de teamă să nu-i înghețe copilul, se dezbrăcă de haina ei groasă și-l înveli bine. Merseră cale
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
mângâierea în întreaga lui viață și l-a însoțit și dincolo de mormânt. 49. Nu-l chema pe dracu, căci vine Un sătean călătorea într-o zi spre târg; trecând printr-un sat iată că i se rupse o roată de la căruță și începu și ploaia. Un copil din sat îl întrebă: Unde te duci nene? Cum omul era necăjit și prea puțin credincios, îi răspunse: Mă duc la dracu! Copilul, înțelept, nu zise nimic și se duse la treabă. Omul, după ce
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
și ploaia. Un copil din sat îl întrebă: Unde te duci nene? Cum omul era necăjit și prea puțin credincios, îi răspunse: Mă duc la dracu! Copilul, înțelept, nu zise nimic și se duse la treabă. Omul, după ce își drese căruța, plecă spre târg și-și vându marfa pe care o avea. La întoarcere l a apucat noaptea pe drum și iată că în dreptul unei păduri îi ieși un hoț în cale. Săteanul întrebă: Cine ești? Hoțul răspunse: Sunt dracu! Și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
valoare morală. Cum am putea însă să analizăm și să justificăm valoarea instrumentală a dreptății în realizarea obiectivelor fundamentale ale politicii fără să cunoaștem mai întâi ce este dreptatea? Utilizând o exprimare mai puțin academică, acest tip de argument pune "căruța înaintea cailor". În orice caz, în loc să respingă a doua premisă a argumentului fundamental pentru moralism, el contribuie, de fapt, la întărirea ei. În cea mai radicală sugestie de acest tip, Enzo Rossi propune ca filosofia politică să renunțe la modul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
confesiona: „Nevoile profesionale m-au purtat prin Bucovina, Basarabia, prin Transivania, pe la Arad, Sighișoara, Târgu-Mureș. Pretutindeni țăranii români semănau cu cei din Butea. Toamnă, copiii de la Danes sau de la Voimiceni, Raciu și din alte sate veneau la scoala ghemuiți în căruță cu fan pe salteaua cu paie, speriați, nedumeriți, întovărășiți de părinții lor, țărani apăsați de toate umilințele și nevoile lor amarate cu gândul de a pregăti copiilor un drum mai lesnicios, o viață mai omenească. Mărturisesc că toți acești copii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
amarate cu gândul de a pregăti copiilor un drum mai lesnicios, o viață mai omenească. Mărturisesc că toți acești copii îmi inspirau o profundă simpatie căci îmi aduceau aminte de mine de copilul care odinioară, în 1907, ghemuit într-o căruță cu fan alături de tată intrăm în Iași pe ulița Păcurarilor, speriat de larma orașului și a tramvaielor. De aceea i-am iubit pe acesti băiețași, i-am ocrotit, i-am încurajat și ajutat după puteri în tot cursul carierei mele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
136 și 363 din Armata Roșie.4 Numărul mare de atelaje hipo și harnașamentele aferente, sustrase de militarii sovietici, ne dovedesc precara înzestarare tehnică a trupelor roșii, lucru evidențiat și de butada care circula în epocă rușii au plecat cu căruța la Berlin și s-au întors cu trenul. Făcând o comparație între cele două perioade calendaristice aflate în atenția noastră aprilie-decembrie 1944 și ianuarie-septembrie 1945 rezultă că în prima perioadă numărul de atelaje și harnașamente luate a fost mai mare
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
și bătrâni, anunțau, pentru acea primă duminică de iulie 1935, un eveniment de seamă în viața satului Dodești: revenirea unui fiu al său, Victor Ion Popa. Într-o atmosferă sărbătorească, entuziastă, întregul sat se mișca! Dis-de-dimineață, toți gospodarii ce aveau căruțe cu cai se grăbeau pe șoseaua de la Făgădău la vale ca să-l întâmpine la acceleratul de București, în gara Banca. Ba au mers să-l întâmpine și copii și tineri pe caii lor mărunți și iuți. Apoi, de la mic la
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
după ce a fost sărutată de băiat, a rămas gravidă." După nouă luni, fata naște un băiețel care se joacă cu două mere. Împăratul a poruncit uciderea fetei, dar împărăteasa cere sfatul bătrânilor; în cele din urmă, o pun într-o căruță și o abandonează în pădurea întunecoasă. "Acolo Dumnezeu va avea grijă de ea. Că o trăi, că o muri, noroc bun!" Avem aici mai multe simboluri care duc la ideea de concepere. Mai întâi, simbolul cheii este legat de rolul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de copii", moare femeia lui. În cele din urmă, se ajunge la prezicerea inițială. Omul pleacă la pădure împreună cu fiul său, nora face curat prin gospodărie și aruncă tăciunele păstrat cu atâta grijă până atunci. Bărbatul se întoarce mort în căruță, "i se-mplini bietului om ursita". Pavel Ruxăndoiu întreprinde o foarte abilă analiză a proverbelor "necazurile nu cad pă pietre" și "soarili că e soare și tot nu scapă dă nori și dă furtună", subliniind faptul că ele se înscriu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vie calul la iesle, nu ieslea să umble după cal." (Botoșani); "Cal de visează fata, e ursitori; cum va fi coloarea calului, așa va fi și acela ce o va lua." (Botoșani); "Cal de visează fata că-i înhămat la căruță, îi e ursitoriul însurat și o va lua văduvoi."; Cu căruța de te visezi, de ești fată te măriți."; "Ursitele pe la Sf. Andrei umblă și vin de cearcă fetele, le-ntreabă prin somn: "dormi?"; Dorm și nici prea", îi zici
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Cal de visează fata, e ursitori; cum va fi coloarea calului, așa va fi și acela ce o va lua." (Botoșani); "Cal de visează fata că-i înhămat la căruță, îi e ursitoriul însurat și o va lua văduvoi."; Cu căruța de te visezi, de ești fată te măriți."; "Ursitele pe la Sf. Andrei umblă și vin de cearcă fetele, le-ntreabă prin somn: "dormi?"; Dorm și nici prea", îi zici. "Vrai să te măriți, că eu îți trimet pe cutare și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o mare tulburare în masa getică.” „Popoarele stăpânite de Atheas erau împinse spre vest și sud de sarmații care porniseră spre Carpați și Dunăre, așa încât avem de a face cu o adevărată migrație de nomazi, cu femei, copii, turme și căruțe.” 3 Rezultatul imediat este cât se poate de vizibil și cu urmări extrem de importante pentru evoluția ulterioară a Daciei: „Orientarea spre SV a geților din sudul și estul Carpaților, din cauza presiunii exercitate asupra lor de sarmații și bastarnii din Moldova
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
transcrise riguros fonetic. W. a fost foarte apreciat de oamenii de știință din România, N. Iorga, spre exemplu, opunându-l, în 1903, folcloristului „indirect”, „de cabinet”, și elogiindu-i efortul: „Să străbată cineva mai ales județele de la câmp în indispensabila căruță proprie, cum o are d. Weigand”. SCRIERI: Die Sprache der Olympo-Walachen nebst einer Einleitung über Land und Leute, Leipzig, 1888; Wlacho-Meglen. Eine ethnographisch-philologische Untersuchung, Leipzig, 1892; Die Aromunen. Ethnographisch-philologisch-historische Untersuchungen über das Volk der sogenannten Makedo-Romanen oder Zinzaren, I-II
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
între oameni), Dumitru Mircea (Pâine albă), Marin Preda (Desfășurarea, Îndrăzneala, Ferestre întunecate, Moromeții), C. Ignătescu (Niculai Călărașul), Francisc Munteanu (Lența, În orașul de pe Mureș), Traian Coșovei (Marele preludiu), V. Em. Galan (Bărăgan), Alecu Ivan Ghilia (Cuscrii, A cincea roată la căruță), Eugen Barbu (Groapa, Șoseaua Nordului), Iulia Soare (Familia Calaff), Remus Luca (Liniștea iernii, Cămașa de mire), Ion Marin Sadoveanu (Ion Sântu), Laurențiu Fulga (Eroica), G. Călinescu (fragment din Scrinul negru), Titus Popovici (Mitru), Cella Serghi (Fetele lui Barotă), Ion Lăncrănjan
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
expresie ce se alcătuiește în baza aceleiași legi despre care vorbim este și de numa’, numa’, care are în alcătuire acest adverb repetat. Cuvântul în discuție pierde pe i final neavând nicio importanță în a păstra sensul comunicării. A încărcat căruța cu fân de numa’, înțelegem sensul de mirare, de neimaginat. În alte construcții precum: O vinit o furtună di numa’, numa’! repetiția dă alt sens și anume de cât pe ce să se întâmple mari nenorociri. Există unele jocuri, la
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
eleganță, un luptător experimentat care a ieșit mai întotdeauna din capcanele cele mai dibace puse în cale-i de dușmani. Pare să nu aibă defecte... De data aceasta însă soarta lui stă sub semnul metaforei incipiente, a ciulinului retezat de căruță. Și, mai important, în acest foarte scurt roman, Tolstoi reușește să dea naștere câtorva zeci de personaje excepționale. Nu există, practic, nici un figurant în paginile cărții: fiecare apariție e fascinantă prin concretețea trăsăturilor, fie că i se alocă zece rânduri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
-i neamț, rus ori român. Nici pe cel viu și nici măcar pe cel mort. Când a început iadul, când au prins să tragă cu bombe și gloanțe din toate părțile, stăteau morții pe marginea drumului ca niște dovleci căzuți din căruță. Îi întorceam cu fața în sus și-i căutam în buzunarul de la pieptul mantalei. Toți aveau acolo câte o poză - părinți, soție, copii, neamuri... Dumnezeu să-i ierte, fiecare cu povestea lui! Dar ce să înțelegi dintr-o poză? De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
vizibil în conceptul de Religie Superioară (Higher Religion), definită ca expresie a unei societăți avansate. Renunțând la egalizarea civilizațiilor, el admite în ultimele volume echivalența celor patru religii superioare: creștinismul, islamul, budismul mahayana și hinduismul. Religia este pentru Toynbee "acea căruță care se înalță, printr-o mișcare continuă, spre cer; roțile ei sunt civilizațiile însuflețite de o mișcare ciclică și recurentă: se nasc, mor, renasc..".141. Religia este chiar miezul istoriei, și de acest lucru trebuie să țină cont istoricul: Dacă
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
examen de admitere în clasa I a prestigiosului liceu, unde fratele meu, coleg cu Radu Beligan (promoția 1937Ă, venise din 1929 din satul nostru, Cotova, județul Soroca. Eram deci „basarabeni“. Frontul se apropia de Iași. Tata și mama plecaseră cu căruța lor în refugiu în județul Gorj. Veniseră la Iași, unde fratele și sora mea erau studenți la Medicină. Mama a plecat cu trenul spre Târgu-Jiu, iar eu cu tata am plecat într-acolo cu căruța noastră cu doi cai. Aveau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
Tata și mama plecaseră cu căruța lor în refugiu în județul Gorj. Veniseră la Iași, unde fratele și sora mea erau studenți la Medicină. Mama a plecat cu trenul spre Târgu-Jiu, iar eu cu tata am plecat într-acolo cu căruța noastră cu doi cai. Aveau în ea tot ce putuseră strânge în grabă la plecare. Rămâneau în locurile cotropite de năvălitorii din răsărit casa, pământul, via, agoniseala lor de o viață întreagă. Începea „bejenia“... ...Am mers cu tata cu căruța
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
căruța noastră cu doi cai. Aveau în ea tot ce putuseră strânge în grabă la plecare. Rămâneau în locurile cotropite de năvălitorii din răsărit casa, pământul, via, agoniseala lor de o viață întreagă. Începea „bejenia“... ...Am mers cu tata cu căruța timp de 22 de zile până la Târgu-Jiu, unde i-am regăsit pe mama, pe fratele și pe sora mea. Ei au rămas în Târgu-Jiu, la spitalul județean. Tata, preot, a primit parohie într-un sat de lângă Târgu-Logrești. Trebuia să termin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
finite. Dar aproape oricare parte a unei propoziții dintr-o frază poate exprima schimbarea unei stări, inclusiv verbele non-finite (în italice): a) Chick i-a urmărit pe bărbați cum îl înfruntă pe McAndrew, îl împușcă, îi aruncă trupul într-o căruță, îl cară într-un fund de grădină și îl îngroapă. Iar evenimentele narative pot fi de asemenea exprimate prin substantivizări, aici în italice: b) Chick a văzut o confruntare între niște bărbați și McAndrew, moartea acestuia prin împușcare, căratul corpului
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
fermă la alta, dar ni se spune că aceasta este doar cea mai recentă dintr-o duzină de alte asemenea mutări pe care tînărul Sartoris Snopes (cel care povestește evenimentele) și le amintește: A doua zi erau acolo. După-amiaza devreme căruța se opri în fața unei case nevopsite cu două camere aproape identică cu duzina de alte case în fața cărora s-a oprit în cei zece ani pe care îi avea băiatul, și din nou, ca și în celelalte ocazii, mama
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]