4,691 matches
-
sau formula) respectiv suprafața sa este dată de formulele următoare Dacă fără cele două baze aria laterală cilindrului este atunci, suprafața totală a unui cilindru circular drept finit este dată de suma celor trei arii Pentru un anumit volum dat, cilindrul cu suprafața totală minimă trebuie să aibă "h" = 2"r". Pentru o suprafață dată, cilindrul cu volum maxim, trebuie să aibă de asemenea "h" = 2"r". Un astfel de cilindru se poate înscrie într-un cub. Într-un cilindru oblic
Cilindru (geometrie) () [Corola-website/Science/310885_a_312214]
-
aria laterală cilindrului este atunci, suprafața totală a unui cilindru circular drept finit este dată de suma celor trei arii Pentru un anumit volum dat, cilindrul cu suprafața totală minimă trebuie să aibă "h" = 2"r". Pentru o suprafață dată, cilindrul cu volum maxim, trebuie să aibă de asemenea "h" = 2"r". Un astfel de cilindru se poate înscrie într-un cub. Într-un cilindru oblic, generatoarea face un unghi diferit de cel drept cu cele două baze. Ca atare, un
Cilindru (geometrie) () [Corola-website/Science/310885_a_312214]
-
de suma celor trei arii Pentru un anumit volum dat, cilindrul cu suprafața totală minimă trebuie să aibă "h" = 2"r". Pentru o suprafață dată, cilindrul cu volum maxim, trebuie să aibă de asemenea "h" = 2"r". Un astfel de cilindru se poate înscrie într-un cub. Într-un cilindru oblic, generatoarea face un unghi diferit de cel drept cu cele două baze. Ca atare, un astfel de cilindru convertit într-un obiect real este rareori folosit, datorită problemelor legate de
Cilindru (geometrie) () [Corola-website/Science/310885_a_312214]
-
dat, cilindrul cu suprafața totală minimă trebuie să aibă "h" = 2"r". Pentru o suprafață dată, cilindrul cu volum maxim, trebuie să aibă de asemenea "h" = 2"r". Un astfel de cilindru se poate înscrie într-un cub. Într-un cilindru oblic, generatoarea face un unghi diferit de cel drept cu cele două baze. Ca atare, un astfel de cilindru convertit într-un obiect real este rareori folosit, datorită problemelor legate de echilibul gravitațional al obiectului, care este cel mai adesea
Cilindru (geometrie) () [Corola-website/Science/310885_a_312214]
-
maxim, trebuie să aibă de asemenea "h" = 2"r". Un astfel de cilindru se poate înscrie într-un cub. Într-un cilindru oblic, generatoarea face un unghi diferit de cel drept cu cele două baze. Ca atare, un astfel de cilindru convertit într-un obiect real este rareori folosit, datorită problemelor legate de echilibul gravitațional al obiectului, care este cel mai adesea instabil. Cilindrii dați de ecuația următoare sunt "cilindri eliptici imaginari" respectiv, cei dați de ecuația următoare sunt "cilindri hiperbolici
Cilindru (geometrie) () [Corola-website/Science/310885_a_312214]
-
generatoarea face un unghi diferit de cel drept cu cele două baze. Ca atare, un astfel de cilindru convertit într-un obiect real este rareori folosit, datorită problemelor legate de echilibul gravitațional al obiectului, care este cel mai adesea instabil. Cilindrii dați de ecuația următoare sunt "cilindri eliptici imaginari" respectiv, cei dați de ecuația următoare sunt "cilindri hiperbolici" În sfârșit, există categoria "cilindrilor parabolici", care sunt descriși de ecuația
Cilindru (geometrie) () [Corola-website/Science/310885_a_312214]
-
cel drept cu cele două baze. Ca atare, un astfel de cilindru convertit într-un obiect real este rareori folosit, datorită problemelor legate de echilibul gravitațional al obiectului, care este cel mai adesea instabil. Cilindrii dați de ecuația următoare sunt "cilindri eliptici imaginari" respectiv, cei dați de ecuația următoare sunt "cilindri hiperbolici" În sfârșit, există categoria "cilindrilor parabolici", care sunt descriși de ecuația
Cilindru (geometrie) () [Corola-website/Science/310885_a_312214]
-
de cilindru convertit într-un obiect real este rareori folosit, datorită problemelor legate de echilibul gravitațional al obiectului, care este cel mai adesea instabil. Cilindrii dați de ecuația următoare sunt "cilindri eliptici imaginari" respectiv, cei dați de ecuația următoare sunt "cilindri hiperbolici" În sfârșit, există categoria "cilindrilor parabolici", care sunt descriși de ecuația
Cilindru (geometrie) () [Corola-website/Science/310885_a_312214]
-
real este rareori folosit, datorită problemelor legate de echilibul gravitațional al obiectului, care este cel mai adesea instabil. Cilindrii dați de ecuația următoare sunt "cilindri eliptici imaginari" respectiv, cei dați de ecuația următoare sunt "cilindri hiperbolici" În sfârșit, există categoria "cilindrilor parabolici", care sunt descriși de ecuația
Cilindru (geometrie) () [Corola-website/Science/310885_a_312214]
-
presiunii și temperaturii sistemului. Un exemplu de astfel de sistem este un vas închis încălzit. Perechea de parametri conjugați semnificativă este T-s. O transformare izobară are loc la presiune constantă. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis (sistem termodinamic izolat) în care pistonul se mișcă, însă presiunea din cilindru rămâne constantă, de exemplu presiunea atmosferică. Perechea de parametri conjugați semnificativă este p-V. O transformare izotermă are loc la temperatură constantă. Un exemplu de astfel de
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
închis încălzit. Perechea de parametri conjugați semnificativă este T-s. O transformare izobară are loc la presiune constantă. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis (sistem termodinamic izolat) în care pistonul se mișcă, însă presiunea din cilindru rămâne constantă, de exemplu presiunea atmosferică. Perechea de parametri conjugați semnificativă este p-V. O transformare izotermă are loc la temperatură constantă. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis în contact termic perfect cu mediul ambiant
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
în care pistonul se mișcă, însă presiunea din cilindru rămâne constantă, de exemplu presiunea atmosferică. Perechea de parametri conjugați semnificativă este p-V. O transformare izotermă are loc la temperatură constantă. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis în contact termic perfect cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obținut din căldură, care este primită din mediul ambiant, temperatura rămânând constantă. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. O
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
din mediul ambiant, temperatura rămânând constantă. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. O transformare adiabatică are loc fără schimb de căldură cu mediul ambiant. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis izolat din punct de vedere termic cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obținut din energia internă a sistemului. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. Transformarea politropică apare când exponentul
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. Transformarea politropică apare când exponentul politropic (vezi mai jos legea de transformare) este constant și este o generalizare a transformărilor prezentate mai sus. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis, dar care poate schimba cu mediul ambiant atât lucru mecanic, cât și căldură. Lucrul mecanic produs de piston este obținut atât din căldura provenită din mediul ambiant, cât și din energia internă a sistemului. Oricare dintre perechile de parametri
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
Stirling. Silențios din construcție, și neselectiv față de sursa de energie termică (petrolul lampant „ieftin și disponibil peste tot” a fost avantajat) părea să ofere reale posibilități. Încurajați de primul lor motor experimental care producea 16 W la arbore la un cilindru cu diametrul de 30 mm și o cursă a pistonului de 25 mm, au pornit un program de dezvoltare. În mod uimitor, activitatea a continuat și în perioada celui de al doilea război mondial, astfel că la sfârșitul anului 1940
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
Witt din Dordrecht pentru producția în serie în cadrul unui echipament pentru generarea energiei electrice conform planului inițial. Proiectul a fost dezvoltat cu prototipurile 102 A, B și C, ajungându-se la o putere de 200 W energie electrică la un cilindru cu diametrul de 55 mm și o cursă a pistonului de 27 mm la modelul "MP1002CA". Producția primului lot a început în anul 1951, dar a devenit clar că nu se putea produce la un preț acceptabil pe piață, lucru
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
fiind îndepărtați de pe segmenții de etanșare, colmatând schimbătoarele de căldură și prezentând chiar pericol de explozie. Ulterior s-a constatat că anumite gaze cum ar fi hidrogenul și heliul prezintă și alte avantaje vizavi de aer. Dacă un capăt al cilindrului este deschis, funcționarea este puțin diferită. În momentul în care volumul închis între piston și cilindru se încălzește, în partea încălzită se produce dilatarea, mărirea presiunii, care are ca rezultat mișcarea pistonului. La atingerea suprafeței reci, volumul gazului se reduce
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
Ulterior s-a constatat că anumite gaze cum ar fi hidrogenul și heliul prezintă și alte avantaje vizavi de aer. Dacă un capăt al cilindrului este deschis, funcționarea este puțin diferită. În momentul în care volumul închis între piston și cilindru se încălzește, în partea încălzită se produce dilatarea, mărirea presiunii, care are ca rezultat mișcarea pistonului. La atingerea suprafeței reci, volumul gazului se reduce rezultând reducerea presiunii sub valoarea presiunii atmosferice și astfel se produce mișcarea pistonului în sens invers
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
aer cald. În baza celor spuse, multe motoare care nu au un regenerator vizibil cu mici rezerve pot fi categorisite ca motoare Stirling în sensul că la versiunile beta și gama cu piston de refulare fără segmenți, acesta și suprafața cilindrului fac un schimb termic periodic cu gazul de lucru asigurând un oarecare efect de recuperare. Această rezolvare se regăsește adesea la modele de mici dimensiuni și de tip LTD unde pierderile de flux suplimentare și volumele neutilizate pot fi contraproductive
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
randament efectiv de puțin peste 40 %. Motoarele Stirling ating 50% din randamentul lor Carnot, cu un randament efectiv corespunzător mai mic. Inginerii clasifică motoarele Stirling în trei tipuri distincte. Tipul Alfa se referă la cazul când doi sau mai mulți cilindri separați, de diferite temperaturi, sunt legați între ei. Tipul Beta și Gama utilizează un piston de refulare pentru a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece situate in același cilindru. Un motor de tip Alfa
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
când doi sau mai mulți cilindri separați, de diferite temperaturi, sunt legați între ei. Tipul Beta și Gama utilizează un piston de refulare pentru a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece situate in același cilindru. Un motor de tip Alfa Stirling conține două pistoane de lucru, unul cald și altul rece, situate separat în câte un cilindru. Cilindru pistonului cald este situat în interiorul schimbătorului de căldură de temperatură înaltă iar cel al pistonului rece în
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
refulare pentru a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece situate in același cilindru. Un motor de tip Alfa Stirling conține două pistoane de lucru, unul cald și altul rece, situate separat în câte un cilindru. Cilindru pistonului cald este situat în interiorul schimbătorului de căldură de temperatură înaltă iar cel al pistonului rece în schimbătorul de căldură de temperatură scăzută. Acest tip de motor are o putere litrică foarte mare dar prezintă dificultăți tehnice din cauza temperaturilor
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
pentru a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece situate in același cilindru. Un motor de tip Alfa Stirling conține două pistoane de lucru, unul cald și altul rece, situate separat în câte un cilindru. Cilindru pistonului cald este situat în interiorul schimbătorului de căldură de temperatură înaltă iar cel al pistonului rece în schimbătorul de căldură de temperatură scăzută. Acest tip de motor are o putere litrică foarte mare dar prezintă dificultăți tehnice din cauza temperaturilor foarte
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
mare dar prezintă dificultăți tehnice din cauza temperaturilor foarte mari din zona pistonului cald și a etanșării sale. Funcționarea motorului Alfa Stirling Funcționarea motorului Alfa Stirling poate fi descrisă în patru timpi: Un motor de tip Beta Stirling are un singur cilindru în care sunt așezate un piston de lucru și unul de refulare montate pe același ax. Pistonul de refulare nu este montat etanș și nu servește la extragerea de lucru mecanic din gazul ce se dilată având doar rolul de
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
și nu servește la extragerea de lucru mecanic din gazul ce se dilată având doar rolul de a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece. Când gazul de lucru este împins către capătul cald al cilindrului, se dilată și împinge pistonul de lucru. Când este împins către capătul rece, se contractă și momentul de inerție al motorului, de obicei mărit cu ajutorul unui volant, împinge pistonul de lucru în sensul opus, pentru a comprima gazul. Spre deosebire de tipul
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]