4,913 matches
-
Bolintescu, Dem. Constantinescu Circa, Elena Voronca, F. Doboș, V. Ungureanu, G. A. Efrem, Octavian Goga, A. Cuza, St. S. Blegeanu, Șt. O. Iosif, Elena Farago, A. Bârseanu, St. Domnișoru. Se putea citi: „Ce trebuie să știe școlarul român”, „Sărac dar cinstit”, „Îndemn pentru a citi Calendarul și de a aduna folclor” etc. Erau puse la dispoziția cititorilor reproduceri din „Amicul tinerimii”, „Bucovina”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Sămănătorul”, „Fluerașul” ș.a. * Calendarul copiilor pe anul 1922 Calendarul copiilor pe anul 1922 editat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
I. Popescu îi califică drept „regionaliști ai capitalei” s-au pretins a fi nadirul și zenitul spiritualității noii bucovinene și s-au prezentat tuturor ca făcând parte dintr-o grupare, bine închegată, de tineri dornici să-și spună în mod cinstit și discret numai ceea ce trebuie să fie avânt și cuvânt tineresc. Cum însă anumite veleități și erezii au produs explicabile tensiuni între cei ce trebuiau să rămână grupați în jurul Junimii Literare, reacțiunea sănătoasă s-a semnalat fără întârziere. Junimea Literară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din care cauză și filatelia la noi nu este încă în deplină dezvoltare. Făcând un apel către filateliștii din România, revista îi ruga „ să se debaraseze de obiceiurile puțin elegante și să se comporte cât mai mult într-un mod cinstit în relațiile cu străinătatea, să se organizeze în societăți și cluburi filatelice naționale și internaționale, să facă în propriul lor interes o educație a tineretului român, dând astfel un puternic avânt filateliei din România.” Se arătau drepturile abonaților la revistă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
R.P.R. scriitori de limbă română, scriitori de limbă maghiară, scriitori de limbă germană -, n-am fi acceptat în mod liber îndrumarea partidului, n-am fi acceptat în mod liber regimul nostru de democrație populară, n-am fi acceptat în mod cinstit, deplin, în mod liber, dictatura proletariatului". Critică cu virulență posturile de radio imperialiste ce emit din străinătate în limba română (ne mai amintim de posturi gen Europa liberă, Vocea Americii etc.), precizînd: "Noi cunoaștem ce spun aceste posturi de radio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
altă cale de a fi Român: prin botezul sîngelui. Se arată foarte pornit în contra celor care confundă creștinismul cu prostia. Viitorul convertit știe că Hristos nu ne-a cerut niciodată să fim proști, El ne cheamă să fim buni, blînzi, cinstiți, smeriți cu inima, dar nu tîmpiți. Cînd nu cădem în păcat o putem face de frică, ori din dragoste: cum o fac sfinții și caracterele superioare, dar nu mai puțin din rușine: După ce l-ai cunoscut pe Hristos îți vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și al Sfîntului Duh. De spovedit, m-am spovedit sumar: botezul șterge toate păcatele. Mă nasc din nou, din apă viermănoasă și din duh rapid. Trecem apoi, oarecum liniștiți, oarecum ușurați hoțul care nu-i prins în fapt e om cinstit la patul unuia din preoții greco-catolici: e lîngă tinetă și balie (am coborît cu toții de la cucurigu), și acolo recit crezul (ortodox), după cum fusese stabilit. Reînnoiesc făgăduința de a nu uita că am fost botezat sub pecetea ecumenismului. Gata. Botezul, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu numai de rele (aceasta-i destul de ușor), ci și de savante boroboațe și sofisticate erori" (N.S.). În închisoare, chintesență de viață, cum o definește proaspătul convertit, descoperă fericirea zburdălniciei, seriozitatea ce ni se cere este de a fi virtuoși, cinstiți, atenți la durerile altora, dar nu acri, mereu încruntați și nemiloși executanți ai diverselor regulamente trecătoare. Domnul ne cere în Împărăția Lui să nu intrăm dacă nu vom fi precum pruncii ei care sînt de o neastâmpărată veselie. O fericire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Liviu Prună. Creierul lui funcționa după principiul aparatului digestiv al unei păsări de curte: înghițea boabe și producea găinaț. O asemenea pricepere de a deturna sensul unei mărturii, de a o împinge către opusul ei, țintind să transforme un om cinstit într-un bandit, ca și talentul de a face dintr-un enunț simplu și cuminte o monstruozitate gramaticală nu puteau să rămînă fără urmări: îndată după revoluția din 1989, Frontul Salvării Naționale l-a avansat pe judecătorul militar Liviu Prună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
les nouveaux riches - expresie apărută odată cu instaurarea burgheziei franceze pe „ruinele” Revoluției, fapt ce arată Încă o dată că, după o mare și esențială surpare a unui sistem statal și ideologic, primii care au averi iuți și enorme nu sunt oamenii „cinstiți și harnici”, ci așa-zisele lichele, canalii, ca să nu le zicem criminali!... Oare În Statele Unite nu s-a Întîmplat la fel?! Nu, nu e vorba numai de cei care au profitat de această „surpare” pentru a se Îmbogăți lacom și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
jumătate din teritoriul agrar ține de o zonă sub-carpatică și ignorând, bineînțeles, setea și dreptul la pământ, de posesiune a uneltelor și a vitelor, dreptul la liberă inițiativă al țăranului, ceea ce arăta printre altele că el, ca și alți comuniști „cinstiți”, nu Îi citiseră cu atenție pe marii noștri romancieri, care erau și remarcabili psihologi și cunoscători ai sufletului și specificului național!Ă În ce privește „orașul”, dl Iliescu mi-a dat un argument perfect ridicol, dar care trăda nu numai o sechelă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ales după o atât de radicală răsturnare a instituțiilor și oamenilor, când calea unor noi, abili și neîndurători oportuniști e deschisă larg, iar opinia publică e pur și simplu paralizată de schimbări atât de substanțiale și spectaculare. Nu, nu „oamenii cinstiți, harnici și dotați cu conștiință umană și civică” ajung la frâiele puterii, după ce, „odată la un secol se face dreptate!”, ci... ceea ce se vede! Și, spre slaba noastră consolare, putem să adăugăm că oarecum la fel s-au Întâmplat lucrurile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mea nu prea dau semne de durată. Ș-apoi lucrarea cu pricina trebuie refăcută - adaptată Îmbunătățirilor administrative survenite anul acesta - 1989. Deci ar dura refacerea ei. Chiar de-ar rămâne În manuscris - alături de altele, tot va prinde bine unor cercetători cinstiți. Mulțumindu-vă pentru bunăvoință, am o altă rugăminte. Când vine tov. A. Ciornei În zonă și dorește să mă vadă, să-mi fie anunțată din timp ziua respectivă, de către secretarul cu propaganda al comunei - să fiu acasă. Căci uneori mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Problema trebuie să rămână definitiv În forma aceasta: „Mărturiile fălticenene” apar sub egida Muzeului, pentru a se cunoaște că nimeni nu urmărește nimic și că la volum contribuie toți care se simt legați sufletește de orășelul modest, cu oameni buni, cinstiți și talentați. Cu acest gând ne vom adresa tuturor, inclusiv D-lui Gafița, pe carel vom ruga să se ocupe de editarea cărții, prefațând-o D-Sa cu dragostea, talentul și finețea care-l caracterizează. Voi merge la dânsul când
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
o idee sau un sistem politic - cum au făcut-o comuniștii sau troțkiștii de la Paris, până târziu, prin anii ’60 sau intelectualii de stânga din România, după căderea lui Antonescu și izgonirea regelui - până când „crezi” deci, până unde e corect, cinstit și uman să-ți rămâi credincios propriilor idei? Oare credința ta, sinceră, adâncă, nu se transformă în fanatism și apoi în complicitate, mai mult sau mai puțin vinovată, dacă nu criminală, când „sistemul”, „aparatul”, „puterea”, în numele ideilor ce-ți sunt
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
călăului” și, cum o spuneam, ani în șir, când îl contraziceam cu ceva, îmi arunca în cap, furios, felul ciudat - cu sensul de antiuman! - în care eu concep o relație ce, aplicată la viața socială, putea crea revolta oricărui „om cinstit!” - Ei, ia spune, Brebane, îmi arunca el, tot mai susții umanitatea călăului?!”. Aceasta și altele mi-au făcut mult rău, înainte și după debut, mult după, creând din mine, cum o spune prietenul Țepeneag, „o figură atipică!” Era și vina
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care vrea s-o „producă” despre sine, chiar și dacă acest „proces” e mai mult sau mai puțin involuntar; ci complice cu colectivitatea în care a trăit, complice cu istoria, cea reală, cea care se creează astfel și prin propria, cinstita sa mărturie. Rolul nostru, al scriitorilor, al artiștilor, cei care ne servim vocația cu abnegație și credință, este și acesta: de a mărturisi în sensul creării istoriei timpului pe care l-am trăit, deoarece masa mare de indivizi care ne
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mi-este teamă, am cam abuzat în acestă scriere! - trebuie să adaug că și azi chiar - mai ales azi! -, sursa majoră a întârzierii normalizării României, în administrație, economie, justiție etc., întârziere care provoacă atâta bătaie de cap oamenilor și politicienilor cinstiți, precum și comentatorilor din afară, vine, cred eu, tocmai din această enormă și unică mișcare de mase umane pe care a întreprins-o Ceaușescu în anii ’70 și ’80, în vederea unei industrializări forțate, a distrugerii vetrei românești tradiționale ce era satul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mare de țara de unde vii. De mediul în care ai fost format. Promotorii noțiunii de "mediu" din Franța trec drept niște personaje necioplite. Sainte-Beuve, Hippolyte Taine sunt niște pozitiviști, niște determiniști, niște materialiști și alte alea. Atunci când ideile unui om cinstit ne șochează, să privim cu atenție humusul pe care a crescut. Cu cine a copilărit alături, ce fel de chipuri a văzut în jurul lui, ce cântece de leagăn a auzit în prima copilărie. Dumneavoastră vreți să înțelegeți cine ce spune
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
noii filosofi se achită în mod strălucit, manifestându-și din când în când și niște indignări care nu-i costă nimic. Niciodată nu e prea târziu să mai înveți ceva. O cauză poate fi considerată ca importantă atunci când niciun om cinstit, fie el evreu, ateu, creștin sau musulman, nu poate refuza să-și pună semnătura în josul poliței. Efectul de seră, foametea din Sahel și uciderea pruncilor nou-născuți numărând puțini partizani declarați, acești cei mai mari numitori comuni galvanizează energiile tuturor prietenilor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
doit avoir, sur les femmes, les opinions de l'Orient. Domnul X e un comedian foarte respectat de galerie: când un fapt e adevărat, nu-l spune niciodată. Virtute absolută nu există; numai circumstanțe. Nu există decât aparențe de om cinstit. Le bonheur, comme la vertu, comme le mal, expriment quelque chose de relatif. Ainsi La Fontaine espérait que par la suite des temps les damnés s'habitueraient à leur position, et finiraient par être dans l'enfer comme les poissons
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
într-un târziu se aprind lumini și prin ogrăzi pretutindeni, focuri mari de gunoae, ca s-alunge prin fum roiurile de țânțari. Itinerar dobrogean [PERSONAJE DIN BUNEȘTI] Doi moșnegi Vasile Blană și Neculai Prună Cum Vasile e și șiret; cellalt cinstit. Istoria lui Neculai cu cuiul, cu dracul și istoria lui cu Vornicul și cu boerul din iad, din care reese că Neculai Prună e un instigator fără să vree. Să vezi, conașule, ce-i duminica la el; parcă-i la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că are Românul doi boi, l-am lăsat în pace. Dacă am văzut că are patru, i-am luat doi, și doi i-am lăsat..." Și urmează alte mărturisiri de pe vremea hoției lui pe care le face cu un aer cinstit, ca un om de treabă care nu se mai îndeletnicește cu lucruri de acestea. Cheile Bărnarului, priveliște măreață și sălbatică. Pod de lemn pe albia îngustă; la dreapta și la stânga pădurea neagră urcă drept în cer. Ici colo, în rărituri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
român și n-are drepturi, asta după ce a servit patruzeci de ani! Ca să mă sărute, trebuie să mi se suie pe opincă. ... Iar cine s-a ispiti să facă altfel, acela neiertat să fie de Domnul Dumnezeu și de prea cinstita Maica sfinției sale Marie și să fie blastamat și afurisit de doisprezece hovnici apostoli și de trei sute optsprezece sfinți părinți ce au fost la Nichea cetate și să aibă pârâți înaintea înfricoșatului județ pre arhiereul și de minuni făcătorul Nicolai și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un an și la șfert câte 25 lei noi și resura câte 5 parale de leu și vor mai da un șfert pentru ploconul baeramlâcului și două șferturi pentru ajutorință și un șfert la mucareriu." ... și s-au mântuit această cinstită jivină omul ... "au făcut paretesis" "paretesis" = demisie "cu acest smerit harzuhal, în chip de magzar, cad la pragul prea înălțatului scaun al prea puternicei împărății, pe unde se revarsă izvoarele tuturor milelor..." "vechi obiceiu și pronomion al pământului nostru" "nesăvârșita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în munți Dunărea mică. Aici sunt mine de sare: export în Ungaria și Bulgaria. Nurenberg; răcoare după ploaie. A propós de Olanda: Voltaire: C'est un pays de canots, de canards et de canailles. Agripa: Sunt europeni, oameni de treabă cinstiți și serioși. Lalescu: Olanda e curtierul Europei centrale. Râmniceanu: Interesant, dar nu prea sunt distractivi. Marcel P. îmi vorbește despre un moldovan, Docilă, care are unul din cele mai bune restaurante din Amsterdam: Bagatelle. Fost servitor și lucrător. Este aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]