7,569 matches
-
o aberantă, grotescă ipostaziere a bâlciului, semn al demenței colective și al morții spiritului: "înspăimântătoare procesiuni: oameni demenți, măști agățate de dosuri de animale/ purtând bonete, pălării cu pene, lumânări./ Sălbatica feerie prin fața tronului trecea: viori, fluiere, acordeoane/ tobe și clopote răsunând absurd,/ iar arca'n care oamenii și animalele se adunaseră/ era căruța de nebuni ce-ardea magnific" (Magia de tine, din Beggarland Poema inițierii (Falii 5), editate în 2004). Pe de altă parte, vocabule ale inițierii, ale accesului la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ale inițierii, ale accesului la o transcendență al cărei cod nu poate fi parcurs de orice profan. Doar inițiatului, desigur, îi este dăruită "din sorii altei lumi o scară/ ca sufletu'mi ce prin fântâni coboară/ să fie tânguire unui clopot" (Stelele umbrite, din Falii 2, Poema focului 1985). Întreaga creație a lui Liviu Pendefunda este plină de o asemenea versificație încifrată, amintind de revoluția simbolică din Joc secund. Cel ce în viața de toate zilele este, după cum se recomandă, cercetătorul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
termenii poetului, "puterea de a divina", Împlinirea tainei. Dar despre "divinele secrete care'mi dau de știre:/ eu sunt,/ suntem/ isvorul și oceanul/ adâncurile-unui mare vid/ pe care îl străbat hoinar...", cu siguranță că cel care aude Lumina din adâncul clopotului va mai da mărturie și în viitor. Referințe critice (selectiv): Laurențiu Ulici, în "România literară", nr. 27, 5 iulie 1979; Nicolae Ciobanu, în "Luceafărul", nr. 27, 7 iulie 1979; Ion Alex Angheluș, în "Tribuna", nr. 19, 13 mai 1982; Constantin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Când actantul uman își face simțită prezența sau chiar evoluează fizic în peisajul contaminat de această pace agonică, de această sumbră armonie a elementelor aflate în ora amorțirii pre-thanatice, decorul se încarcă și mai vizibil de însemnele unor vremi crepusculare: "clopote martirizate de ploi", zorii adormind "în venele înveninate ale îngerilor cu arcadele sparte", "toamna apăsătoare/ pentru o sperietoare/ dezarticulată", canoanele zării ruginind în marsupii etc. Încărcătura dramatică a textelor, adesea construite pe tiparul ritualului sacrificial sau desacralizant, sporește atunci când ceremonialul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
accentele profetice în care este pictat tabloul nemulțumirii și chiar al începutului de nevroză colectivă dintr-un text precum Iron Maiden sunt imposibil de cosmetizat: "Nu au decât să vuiască mâinile/ De stânci și înjurături ticăloase/ Pe buzele negre ale clopotului din Delfi/ Se auzeau cioburi melodioase/ Prin ceața târgului de sentimente/ Bocitoarele din umbra Pământului/ Ieșeau din izvoare să întunece lumea/ Caii fugeau speriați pe acoperișul cerului/ Ca tunetul fără sfârșit/ Pe marea întindere a uitării/ Trecea umbra fără trup
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
data de lipsă sentimentelor sau a inspirației creatoare este, întotdeauna, reversibila. Dimpotrivă, pentru Leopardi moartea era o experiență totală, o limită netă la a cărei traversare ființă este cuprinsă de fericirea dată de însăși absența vieții sinonime cu suferință: La clopotul ce trage-a-ngropăciune / la cântecul ce-i duce / pe morți către uitarea de pe urma, / cu ce suspine amare / și-adânci îl pizmuia pe cel ce-n groapă / cu morții se ducea să se-mpreune (Dragoste și Moarte, vv. 56-60). Sicilianul integrează moartea în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
readus în prezent prin filtrul amintirii, dar și în ipostaza să de prezent arid în care inspirația poetica a împietrit dezvăluie o afinitate profundă între lirica quasimodiană și cea leopardiană.315 În poezia lui Leopardi cântecul naturii, foșnetul vântului, dangătul clopotului și vocile casei sunt motive poetice din sfera sonorității, transpuse în versuri cu scopul de a contura și transmite în prezent iluzia fericirii trecute: privind la cer, si ascultând câmpiei / pierdut cânt al broaștelor departe! (...) și-alei înmiresmate / foșneau ușor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în vădita lor simplitate și în rezonanță lor metaforica: unele sintagme alcătuiesc un discurs care amintește de cel leopardian ce, la rândul său, le datorează mult anticilor: curbez ceruri și dealuri, si desiș albastru, pauze de frunză, silabe de umbra, clopote ce scufundă semitonuri de arbori și vânt.481 Cuvântul simplu, pur, nealterat și limpede ce îl atrăsese și pe romantic spre poezia vechilor greci reprezintă una dintre pietrele de temelie ale poeticii cuvântului reificat, analizată pe larg într-un capitol
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
punctului numit orizontul evenimentelor și trecerea printr-o gaură neagră presupunea dezintegrare, cu pierderea informației stocate. Căderea din lună (adică din Rai) a lui Dan-Dionis are ceva din repeziciunea (nanosecunde) și neantul trecerii printr-o "gaură neagră". Vum! Sunetul unui clopot urieșesc moartea mărei, căderea cerului bolțile se rupeau, jumalțul lor albastru se despica, și Dan se simți trăznit și afundat în nemărginire (Eminescu: 2011, II, 55). Poate că principiul holografic l-a ajutat pe eroul pe jumătate luciferic să ocolească
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
acestora. Doamna Lisbon constituie, după toate aparențele, elementul de dezechili bru al familiei. Supra-protectoare, autoritară (pînă la tiranie, s-ar părea, însă naratorii nu pot oferi totuși argumente plauzibile în această privință) și taciturnă, ea își ține fiicele sub un clopot de sticlă, refuzîndu-le orice integrare în lumea din afara casei casă închisă aidoma unei fortărețe. Dl. Lisbon, profesor la liceul unde învață atît naratorii, cît și fetele, dă semnale că, la limită, ar putea fi mai înțelegător, dar se află, la
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
intimitatea ființială a poetei, restul reprezentând o iluzie: " Dacă aș fi fost făcută/ Să mă plimb printre frunze de mentă/ Pe margini subțiri de pâraie/ Curgând peste ierburi/ Cu mirosuri străvechi;// Dacă nu mi-ar fi fost/ Zidit între tâmple/ Clopotul a cărui bătaie/ Sparge pereții de os și inventă/ Spaime legate-ntre ele prin rime perechi;// Dacă nu mi s-ar da mereu/ Și mereu aceeași dovadă dementă/ Că stelele curg și munții se-nmoaie/ Sub marea poruncă/ Rostogolită amenințător
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
țărăncile bătrâne/ Târându-se în genunchi/ Pe lespezile cu inscripții chirilice ;/ Megafoanele/ Transmițând slujba/ Până în curtea plină de corturi,/ Până în șoseaua pe marginea căreia/ Sunt parcate mașinile/ Așteptându-și sfințirea;/ În timp ce credința -/ Asemenea rândunelelor/ Care pătrund sub cupolă/ Zburătăcite de clopote -/ Se rotește speriată,/ Se lovește de pèreții pictați/ De Pantocrator,/ Coboară/ Și se așază cuminte în frescă". (În frescă) O adevărată frescă, în dimensiuni mici, a vieții cotidiene, în care credința, îngerii, timpul, aglomerația, oamenii, condiția poetului sunt prezentate într-
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
18497. Fără a intra în detaliile raportului (reprodus integral în anexe), se cuvine subliniată remarca preliminară a semnatarului și anume că maniera tradițională de exploatare a sării în Moldova, adică învechitul procedeu al gropilor în formă de con, butelie sau clopot, constituia "o adevărată sistemă de pustiere vătămătoare și păgubitoare, nu numai pentru vremea de acum, dar și pentru viitorime"8. Afirmația era apoi susținută prin argumente convingătoare, în rândul cărora erau incluse observațiile și datele tehnice curente, lesne verificabile. Privitivismul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
der Bauwesens, Gussformen, Barren, Blechen, Drähten, Nägeln, u.s.w., von den Vergoldungen, Versilberungen, Metallfarben u.s.w., us.w.] (Învățătură despre metale, îndeosebi învățătură despre fonta brută, fier forjat, oțel, plumb, cositor, zinc, cupru, alamă, aliaj de bronz și cositor pentru clopote, bronz ș.a.m.d., despre obținerea lor, prelucrarea prin turnare, ciocănire, laminare ș.a.m.d., despre întrebuințarea lor în toate domeniile construcțiilor, formelor de turnare, bare, tablă, cuie ș.a.m.d., despre aurire, argintare, oxizi metalici ș.a.m.d.), Stuttgart
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
barbar am uitat să și mai plângem, pentru ce să plângem? nici războaie fratricide nu știm să scornim. rațiunea umblă-n cârje și cerșește-n piață iar de-o vreme ne mai naștem doar să ne murim. vă propun un clopot mare din alămuri scumpe și-un poet care să-l tragă, să se-audă-n cer: pune Doamne oști de îngeri să ucidă ciuma, că în Edenul trădării oamenii Tăi pier... VEAC NOU poetului N. LABIȘ ne-a prevenit poetul: luptați cu
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
nu se schimbă însă de afli adevărul - mereu, atât de evident, încât nici nu-l băgăm în seamă - dimpotrivă, colina rămâne colină, ramura ramură. nu atât ce, ci mai ales cum rostim și-ntr-un târziu, dinspre coline adie dangătul clopotelor, acolo sub neodihna unei înfrunziri într-o împăcare de iarbă prin care susură soarele, ușor pământul diluat în sevele urcând, rămâi Nu atât liniile rostirii tale în marmură, nu atât trecut-au anii ca norii lungi pe șesuri cât mai
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/8510_a_9835]
-
Escavatoristul ăla blond te-a făcut", mai preciză zâmbind duios. Dinspre bucătărie veni, șonticăind, Sighirtău, văr bun cu Soporan. Abia mergea. Se răsturnase vara trecută butoiul cu vin peste el și-i stâlcise picioarele. Mergea împleticit, ca paraliticul de bătea clopotul la biserică. - Iertați, părinte, oftă Sighirtău. S-a aprins neamurile toate de la devideul ăla și Milică se dă tare. Poate e mai bine să mai treceți mâine p'aci părinte, că azi... - Auzi, bre nea Stoiene, da cu mama ce-
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
s-a spart aer rece a umplut odaia m-am simțit copil mi-am amintit țipătul mamei toată apa din găleată mi-am turnat-o pe față 12 Undeva în vale e un schit uneori aduse de vînt sunete de clopot răzbat pînă aici și-mi închipui că am avut o iubită pe care am părăsit-o sau care m-a părăsit însemn zilele cu sunete de clopot într-un răboj 13 Nu știu dacă zilele sunt ale mele fulgii de
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
12 Undeva în vale e un schit uneori aduse de vînt sunete de clopot răzbat pînă aici și-mi închipui că am avut o iubită pe care am părăsit-o sau care m-a părăsit însemn zilele cu sunete de clopot într-un răboj 13 Nu știu dacă zilele sunt ale mele fulgii de nea au dereglat ceasul solar stau în odaie și privesc pietrele troienite ce-au devenit pietre oarecare pe-o potecă de munte 14 Pe crengile de pin
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
de bulgări de zăpadă am vrut să mor dar sîngele s-a oprit pedeapsa ar fi fost prea ușoară am blestemat lemnele și securea care mi-au deslegat memoria 16 De acum înainte ceasul solar și petuniile și sunetele de clopot sunt bucuriile altuia aș vrea să rup coaja rănii să înroșesc toată zăpada împrejur a-ți cauza singur moartea e un păcat ar trebui să mă predau oamenilor așa cum iarba se predă pașilor deocamdată cioara s-a obișnuit să-mi
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
un păcat ar trebui să mă predau oamenilor așa cum iarba se predă pașilor deocamdată cioara s-a obișnuit să-mi vină la fereastră și am cu cine împărți turta de orez 17 Se întîmplă ceva am simțit asta sunetele de clopot nu se mai aud zăpada se topește înainte de vreme zorii-s mai călduroși ar trebui să-ncerc să urc cele cinci sute de trepte să cer iertare mării voi lua cu mine o petunie să vadă și ea marea acolo
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
-se la invidia pe care o va produce, în târg, vestea unei asemenea invitații. Totuși, ceea ce urmează șochează prin aparenta naturalețe a tonului narativ. Primele replici sunt, luate au pied de la lettre, perfect inocente: Când ajunserăm sus de tot dasupra clopotului celui mare, de unde vezi omul jos numai cât o vrabie, deodată mă cheamă la dânsul lângă o ferestruie și-mi zice: "Ia te uită de ici; mult e până jos?" "Mult, măria-ta îi răspunsei de-ar cădea cineva d-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
balaurului și se Îndreaptă apoi spre satul ce trebuie pedepsit unde o aruncau sub formă de grindină. Apoi Solomonarii duceau balaurul Într-o țară caldă, Îl omorau și-i vindeau oasele ca talismane. Ca măsuri de protecție, sătenii puteau trage clopotele bisericii ca să abată grindina sau se apărau prin descântece, rugăciuni și rituri magice intermediate de contra solomonari, care „au fost și ei pe vremuri solomonari, dar trecându-le vremea și statornicindu-se În satul lor, au rămas numai cu știința
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
dus de șapte ori mi-a dat posibilitatea să-i strâng în fiecare duminică, după slujbă, în fața bisericii, ca să pot să arăt diminuarea populației acestui sat. Și, într-adevăr, la un moment dat nu mai era decât unul, care trăgea clopotele, iar la sfârșit, nici unul. Prin dl Kremm am ajuns să fac acest film care are o durată de 45 de minute și a fost difuzat în Germania, pe mai multe posturi, ulterior și la 3sat. El a prezentat interes pentru
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
lipsit de viață al naturii [...] al cărui mecanism să fie comparabil cu mecanismul celui mai dezagreabil membru al celui mai demn de milă animal; și există incomparabil mai multă artă exprimată în structura labei câinilor decât în cea a vestitului clopot din Strasburg.“ Analogia dintre Dumnezeu și artizan, producătorul de artefacte, analogie care stă în centrul scrierilor de teologie naturală ale lui William Paley, ilustrează foarte bine acest gen de raționamente. În artefacte, de exemplu într un ceasornic, observa Paley în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]