5,924 matches
-
apo adelphou Kaiapha en), infiltrat În grupul apostolilor pentru a-i spiona și a transmite informațiile necesare Sinedriului. „Nu era ucenic pe față”, zice textul, adică sincer; fusese „Împins de iudei, cu viclenie.” El primește misiunea precisă de a-L compromite pe Isus, inventând o minciună verosimilă. Iuda speculează tâlhăria din Templu și pune pe seama lui Isus furtul. Isus ar fi avut, teoretic, toate motivele să se debaraseze de Torah, dat fiind că se declarase inamic al Templului (nu afirmase El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
la degradarea mintală, responsabilă de modificarea personalității lui Phineas. Anii au așternut uitarea asupra cazului lui Gage. După 146 de ani, în 1994, Antonio Damasio, care mai observase 12 cazuri cu leziuni frontale (în care comportamentul social al bolnavilor era compromis), știind că la Muzeul Warren de la Harvard există expuse craniul și bara de fier, a obținut permisiunea de a studia craniul cu mijloacele moderne. Acest studiu a evidențiat atât orificiul de intrare al barei, cât și pe cel de ieșire
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
nu, noi nu putem aștepta revigorarea economică și asanarea morală a instituțiilor numai „de sus”! Sarcina partidelor politice ar fi și de a insufla Încă o dată această idee a coeziunii naționale; poate a celui Național-Țărănesc În primul rând - din nefericire compromis de cei patru ani de geranță a treburilor statului și de sancționarea dură din partea electoratului, de ieșirea sa din viața parlamentară, de incapacitatea sa de redresare. Pe Corneliu Coposu l-am cunoscut sub dictatură, În casa prietenului meu Alexandru Ivasiuc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
al trecutului lor politic, dar care - spre deosebire de aprig contestații lor rivali comuniști! - nu aveau nici un fel de experiență În ceea ce se cheamă „gerarea puterii” și care au fost iute invadați de acei carieriști, mai tineri și mai hrăpăreți, care au compromis iute flamura istorică a partidului. Și a Ideii! Observând că partidele de la putere și din guvern nu-i „ascultă” și-și uită promisiunile și „rolul istoric”, că până și președintele Constantinescu, care Înainte de a fi fost ales dădea, se pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dar e o oboseală voită de tine, nu impusă de alții, o oboseală fericită, aproape mântuitoare! -, o victorie care te Îmbată și te „plătește” cu vîrf și Îndesat pentru atâtea incertitudini și suferințe fizice care erau, nu rareori, să-ți compromită bunul tău cel mai de preț: demnitatea. Acea elită, cum spuneam, căreia zeii Îi permit să ajungă la acest liman, pe această „Înălțime” de unde poate contempla nu numai „relieful”, adică cel al existenței sociale și al parcursului ce se numește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
literare” au crescut ca frecvență și intensitate. Urmăresc, se pare, „castrarea” acesteia. La revista Uniunii Scriitorilor activează N. Manolescu, Valeriu Cristea, Lucian Raicu, G. Dimisianu, la „Săptămîna” nemulțumitul prozator Traian Filip și ambițiosul poet și critic Marin Mincu. S-a compromis echipa de la „România literară”? Florin Mihăilescu, pe care nu l-am văzut de patru sau cinci ani, mi-a descris în cîteva minute pozițiile celor două grupări rivale. După părerea sa (a unuia ce se află în „conflict de opinie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai rău caz nu ești promovat, atunci însă riscai să fii dat afară din slujbă și chiar închis. M-a lăsat să înțeleg că, în ceea ce-l privește, a evitat, pe cît posibil, să fie zelos și, astfel, să se compromită. După deducțiile sale, conflictul Tudor Arghezi - A. Toma a pornit de la niște „înțepături” între cei doi, cu mult anterioare pamfletului lui Sorin Toma. Mai exact, de la o definiție formulată de Arghezi într-un joc de cuvinte încrucișate, despre „Influența poeziei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dintr-însele își dau seama că și lumea e exigentă cu ele. Dacă unui tînăr i se iartă anumite inexactități, față de cineva trecut de 40 de ani pretențiile sînt întotdeauna mai mari, încît pînă și o mică eroare îl poate compromite. Avantajele constau în faptul că lecturile efectuate între timp, pe diverse subiecte, îți lărgesc cîmpul vizual și te salvează din eventualele impasuri. Uneori, o idee sau o sintagmă, pe care tu o cauți cu disperare ca necesară, o descoperi, întîmplător
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
plicul, el duce mâinile la spate, iar i-l întind, el iar cu mâinile la spate și tot așa până-l întreb ce-i cu el. Îmi răspunde: "Probabil că suntem filmați pe ascuns de securitate, cum vreți să mă compromiteți cu acest plic în care s-ar afla documente secrete sau bani!". Am rămas stupefiat. Dimineața următoare, când să-l iau la program, îl văd cam nedormit și-l întreb care-i cauza. Îmi răspunde că toată noaptea bărbați și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la același etaj cu el fusese cazată o trupă de balet sovietică, ai cărei balerini și balerine se aranjaseră bine la bar și nu-și mai nimereau camerele". Am râs în sinea mea, gândind ce plăcut ar fi să te "compromită" o tânără și frumoasă balerină de la Kirov sau Balșoi. Probabil că invitatul trecuse și pe la ambasadă, pentru că, în dimineața celei de a treia zile a vizitei, am primit un telefon de la atașatul de presă care mă informa că, din dispoziția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și Convențiile de la Viena (o "diplomată" de la ambasada română la Bonn cu ani în urmă s-a trezit cu "amorezul" neamț "cuprins de patimă" sărind gardul ambasadei). Vă dați seama ce câmp liber de acțiune pentru serviciile secrete interesate să compromită și să racoleze "colaboratori", gen cazul focoasei "ziariste" dâmbovițene și al ambasadorului elvețian de la București. Știați că în conformitate cu un regulament de ordine interioară în MAE se permite "consumul moderat de alcool", ce înseamnă "moderat" nefiind specificat cantitativ, rămânând la latitudinea fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fost cu adevărat contemporanul lui Nero; Marcus Aure lius n-a trăit nici el tocmai în huzurul istoriei, nici Montaigne. Pentru ca omul să se situeze în centrul preo cu părilor noastre, nu ajunge să ne irite, trebuie să se și compromită, să infirme imaginea pe care ne-o facem despre el în epocile pașnice. Să recunoaștem: se stră du iește din răsputeri. Câtă pripă nu pune ca să ducă de râpă ideea pe care filozofii au ticluit-o despre el. Le desfide
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
miște cârma statului, în sfârșit, în conduita și în caracterul său, în permanentă contradicție cu sine, ne hotărât în cutezanțe, temător în tot ce încerca; în drăz nind tot și abandonând totul o clipă după ce se încu metase, el a compromis și a slăbit fără încetare auto ritatea regală, s-a făcut totodată detestat pentru des potis mul său, disprețuit pentru zăpăceala și pentru nesta tornicia lui. DOAMNA GEOFFRIN Destul de bogată pentru a face din casa ei locul de întâlnire al
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nefericiți, dar fără să-i vadă, de teamă să n-o emoționeze prea tare; se putea conta pe fidelitatea și chiar pe promptitudinea prieteniei sale, era timidă, făcea servicii prietenilor săi cu oarecare neliniște, din teamă de a nu-și compromite fie trecerea, fie tihna. Avea gusturi simple, atât în îmbrăcăminte cât și în mobilier, dar simplitatea ei era căutată, având până și rafinamentul unui lux delicat, dar nimic din ostentația și din vanitățile lui. Modestă în aerul, în ținuta, în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
meritorie, cum nu oricine poate spune că le-a făcut și el, lauda aceasta poate fi luată drept un reproș și va fi depreciată.“ Ceea ce prețuia cel mai mult la un prieten era o pru dență atentă să nu-l compromită niciodată; și, drept exemplu, îl cita pe Bernard, un om într-adevăr extraordinar de rece și de măsurat în acțiunile și în spusele sale. „Cu el - spunea Doamna Geoffrin - poți să fii liniștit, nimeni nu se plânge de el; nu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sale un aer de mister care să stârnească în preajmă curiozitatea: trăsura rămânea acolo câteva ceasuri la rând, iar spionii rivalului l-au informat curând că Mirabeau vizita casa doritei sale și rămânea acolo până dimineața. Reputația domnișoarei a fost compromisă, riva lul a bătut în retragere și părinții s-au socotit norocoși că pot preveni un scandal printr-o căsătorie: această unire, care începuse prin dragoste altoită pe fraudă, s-a desfăcut foarte curând prin infidelități reciproce și o separație
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Când Napoleon s-a îmbătat de victorii, a făcut greșeli enorme, frapante pentru oricine: Domnul de Talleyrand le-a observat, probabil ca toată lumea; asta nu indică în nici un fel o viziune de linx. În catastrofa ducelui d’Enghien s-a compromis într-un chip ciudat; s-a înșelat în privința războiului cu Spania, din 1808, deși mai târziu a vrut să-și tăgăduiască sfa tu rile și să-și retragă cuvintele. Totuși un actor nu este prestigios dacă este cu totul lipsit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
care urmau să se așeze, ea s-a găsit așezată alături de Cambacérès, căruia Bonaparte i-a spus, glumind: „Ei bine, consule Cambacérès, mereu alături de cea mai frumoasă!“ Tatăl Doamnei Récamier, Domnul Bernard, lucra la poștă și era regalist; a fost compromis sub Consulat, arestat și încarcerat. Ea a aflat asta imediat, având ca invitată la cină pe Doamna Bacciochi, sora lui Bonaparte. Aceasta a promis să facă totul pentru a-l face pe consul să se intereseze de acest caz. După
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lansează Reforma, organ al radicalismului. La 24 februarie 1848 împiedică stabilirea regenței ducesei de Orléans pentru fiul său și numește un guvern provizoriu din care face parte. Este sprijinitorul sufragiului universal. Candidat la președinția Republicii, pierde în fața lui Ludovic Napoleon. Compromis într-o revoltă împotriva Adunării Legislative, se expatriază la Londra. Formează împreună cu Mazarin, Kossuth și alții un comitet revoluționar internațional. Se întoarce în Franța după căderea celui de-al Doilea Imperiu, în 1870. LEROI, JEAN BAPTISTE ă1719-1813). Fizician. S-a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
antisimbolist, dar unul care le respingea cunoscându-le, și chiar mai mult decât atât, repertoriindu-le ironic procedeele printr-o deformare spe- ci fică : parodia. Parodiile simboliste stau la vedere, critica nu le-a dat prea mare atenție tocmai pentru că prozatorul compromitea sistematic coborând în deriziune un rol major în literatura pașoptistă și postpașoptistă, acela de poet. Parodiile simboliste relevă însă o perfectă stăpânire a mijloacelor poetice cu care scriitorul ar fi putut foarte bine să-și construiască un profil simbolist și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
se petrece în China cu boxerii, și toată Europa nu poate pentru ca să se-nțeleagă”. În plus, și solidaritățile fondatoare de națiune s-au dizolvat, „nu mai e niciun patriotism...”, iar ca un climax al agoniei generalizate, recolta de rapiță este compromisă. Trăirismul patriotic al lui Nae atinge paroxismul, momentele apoge- tice se succed, Nae simte „enorm”, iar sub raportul viziunii vede „monstruos”. Disoluția structurilor statale este deplină prin incapacitatea forțelor politice de a gestiona criza și de a ajunge la formula
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
piardă, dovadă că n-a venit la cheful de Sfântul Ștefan. "Păi, omul acesta nu-și poate masca invidia, realizând că mai există și un viitor cu numeroase posibilități. Posibilități pe care, nevenind la serbarea viitorului său șef, și le compromite și pe acelea!" Da, dar Robert Flink nu era (și nu este) doar antipatic, ci și foarte tenace. Încruntat mai încruntat ca de obicei încă din ajunul Crăciunului, s-a tot gândit și s-a tot gândit până ce, după două
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
1946. Continuând pe același diapazon, Terdiman lămurise chestiunea astfel: „Sunt ambiții net personale și cari nu Își au o corectă justificare, ci sunt pur și simplu niște certuri depe vremea Centralei, certuri Între intelectuali și centraliști, primii Încercând să-i compromită pe secunzii”. Raportorul propunea ca acest conflict să fie tranșat de comitetul executiv al BPD (Blocul partidelor democrate, alianță electorală eterogenă constituită și dirijată din umbră de partidul comunist În vederea alegerilor generale din 19 noiembrie 1946). n. Evreul a comis
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Început să se simtă”. O mare piedică În calea iubirii explicite manifestate față de PCR, fusese „...un grup de intelectuali dintr-o singură familie având În frunte pe Președintele CDE (avocatul Carniol, n.n.) care din ambiții și interese personale caută să compromită pe un alt intelectual care a fost În Centrala evreilor din Huși și care a fost Încadrat În PCR de către Întreg activul PCR - evrei, negăsindu-i-se nimic grav la activul său”. Gutman propunea „fraților” de luptă proletară români „...să
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
carieră, nici nu știm încă dacă are talent sau vocație pentru politică, mai mult, este atât de „încăpățânată” încât este greu să credem că poate să devină as în flexibilitate și în compromis moral (tipul de compromis care nu te compromite). Locul acestei nou-venite (18) este totuși remarcabil. Monica Macovei a devenit simbolul tenacității și competenței europene în reformarea Justiției, aproape împotriva tuturor celor „importanți” din propriul domeniu și adesea și din politică. Latura ei tare este consecvența și rezistența calmă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]