5,487 matches
-
Codreanu sunt deosebit de pertinente, dar tăioase, folosind exemple concludente. Considerații detaliate referitoare la Cazul minorității evreiești (Cap. IV) în spațiul românesc este o altă temă "caldă" cu privire la relația majoritari-minoritari, subiect pentru dezbateri palpitante referitoare la atitudini tolerante sau radicale, autorul conchizând că "românii s-au distins în istorie prin toleranță și omenie, dispuși, adică, să trăiască în armonie cu alogeni aduși de împrejurări în spațiul național". Un alt capitol extrem de consistent ideatic și factologic (Cap. VI) este cel intitulat Românitate și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
postmodernist, aflat azi în agonie, pe când cercetătorul american reprezintă ethosul transmodernității. Sunt două direcții filozofice diferite și ostile una față de alta, din care motiv a și răsărit bizara struțocămilă literară manolesciană. Autorul ei a preferat această opțiune tocmai pentru că, după cum conchide Th. Codreanu, "s-a lăsat sedus, ideologic, de mentalitatea postmodernistă a distrugerii canonului occidental și, implicit, românesc, atacând chiar "centralitatea" eminesciană, sub pretextul că sintagma "poet național" este o "aberație culturală"". Acest aspect al "distrugerii" amintește, involuntar, de imnul kominternist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
riscul, N. Manolescu a inventat metoda scrierii la două mâini, ceva de felul struțocămilei cantemiriene". De aici, probabil, deformarea conceptului de estetică "în sensul parodicului și jocului postmoderniste, încât fatalitatea apariției struțocămilei literare n-a dispărut". Așa se explica, după cum conchide Th. Codreanu, încercarea de "împăcare" a istoriei literare de tip călinescian cu "istoria canonică" a lui Harold Bloom. Din toate aceste motive autorul se simte obligat să precizeze că eseul său "are o miză precisă: responsabilitatea în fața literaturii române". Așadar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
articole în care a discutat cu competență profesională, cu simț de răspundere și curaj, probleme fundamentale ale învățământului în general, ale școlii primare în special. În articolul „Să povestim copiilor” subliniază marea însemnătate instructivă și educativă a povestirilor și poveștilor, conchizând că „povestirile încântă, satisfăcând imaginația copiilor, exercită facultățile lor de cunoaștere și simțire; ascultând copilul mult timp o povestire, se obișnuiește cu răbdarea, i se dezvoltă puterea de atenție, concentrare și, încetul cu încetul, devine stăpânitor pe aceste puteri ale
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
va lua în brațe” Ungaria. Autenticitatea informațiilor a lăsat însă de dorit, mai ales că se cunoștea că nu există „un cuib de intrigi și de minciuni politice” mai primejdios decât reprezentanța diplomatică italiană la București. Analiza acestor date a conchis că inițiativele arbitrare ale monarhului în politica internă și externă a țării ascund „primejdii mari și, deocamdată, imperceptibile”, iar contactele cu U.R.S.S. și Turcia nu vor aduce nici un folos României, ci dimpotrivă, vor fi „fatale” atât pentru stat, cât
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mod valabil a legilor" se face în prezența efectivă a majorității membrilor Parlamentului. De aceea se considera că diminuarea cvorumului stabilit de Constituție printr-o dispoziție regulamentara "apare că nejustificată". Cât privește adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masă, se conchide că aceasta "nu a fost votată cu respectarea cvorumului impus de "Constituție", urmând ca, în cadrul procedurii prevăzute la art. 145 din Constituție, legea să fie supusă reexaminării Parlamentului. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
DECIZIE nr. 96 din 30 iunie 1998 cu privire la constituţionalitatea votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 5 mai 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121257_a_122586]
-
toate părțile direct implicate, să discute problemele cu părțile și, unde e cazul, să promoveze dialogul, încrederea și cooperarea dintre ele. Declanșarea unei alerte timpurii 13) Dacă, pe baza schimbului de comunicări și contacte cu părțile respective, Înaltul Comisar va conchide că există prima facie riscul unui potențial conflict (astfel cum este stipulat în paragraful 3), el poate declanșa o alertă timpurie care va fi comunicată prompt C.I.F. de către președintele în exercițiu. 14) Președintele în exercițiu va include această alertă timpurie
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
un termen de o lună președintele în exercițiu va consulta confidențial asupra constatărilor, rezultatelor și concluziilor statul(ele) implicat(e) și poate avea consultări mai largi. După aceea, raportul împreună cu posibile comentarii va fi transmis C.I.F. 20) Dacă Înaltul Comisar conchide că situația este pe cale de a degeneră într-un conflict, sau daca Înaltul Comisar consideră că posibilitățile sale de acțiune au fost epuizate, Înaltul Comisar va informa C.I.F. despre acest lucru prin intermediul președintelui în exercițiu. 21) Dacă C.I.F. va fi
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
situația și, dacă e cazul, va recomanda alte proceduri și mecanisme pentru rezolvarea pașnică a diferendului. 7) Pentru a facilita examinarea situației, el poate =????face un aviz sau recomandare independente din partea unor experți, instituții organizații internaționale competențe. 8) Dacă C.I.F. conchide că este necesară o acțiune concertata a C.S.C.E., el va stabili procedura ce urmează a fi folosită ținînd seama de natură situației. El își va asuma, acționînd în numele consiliului, întreaga responsabilitate a C.S.C.E. pentru supravegherea crizei în vederea rezolvării acesteia. El
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
celei naționale a identității colective) a fost constituit de prelungitele dispute istoriografice dintre cărturarii români și cei maghiari și austrieci. Miza disputei a fost originea, etnogeneza și continuitatea nord-dunăreană a românilor după retragerea aureliană din 271-275 e.n. S. Mitu (1997) conchide că prin luările de poziție ale Școlii Ardelene, care își găsesc încununarea în tăioasele reacții critice ale lui Petru Maior, putem vorbi despre nașterea unei adevărate "tradiții a unei literaturi polemice" (p. 27), centrată pe reluarea "la nesfârșit, obsesiv, [a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deplin justificat. Pe măsură ce înaintăm înspre epoca modernă, rolul bisericii în istoria românilor scade considerabil. Până în secolul al XX-lea, când actorul colectiv central devine mișcarea muncitorească, reprezentată prin avangarda sa revoluționară, PCR, biserica este trecută în afara narațiunii istorice. Se poate conchide că ortodoxia a încetat să definească spiritualitatea colectivă a poporului român, care era acum concepută pe liniile umanismului socialist. Corrigendum: epurarea componentei monarhice a memoriei naționale românești. În trena evenimentelor politice ale secolului naționalist românesc (1848-1947) am urmărit constituirea ideii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atitudine favorabilă perioadei actuale. În schimb, între profesorii percepuți a fi "nostalgici" și elevii cu atitudini de pozitivare a perioadei comuniste există o suprapunere atitudinală de doar 62,8 la sută. Două concluzii pot fi desprinse în urma examinării acestor date. Conchidem, mai întâi, că transmiterea atitudinilor favorabile ordinii actuale este mai facilă decât transmiterea de atitudini favorabile perioadei comuniste. Câteva nuanțări trebuie aduse acestei concluzii. După cum arată J. Glass, V.L. Bengtson și C.C. Dunham (1986) într-o cercetare cantitativă centrată pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
memoria oficială a comunismului ca traumă istorică totală a societății românești pe fondul unei rezistențe populare pasive, exprimată de o largă nostalgie colectivă față de același trecut comunist criminalizat de puterea politică democrată. În termenii lui C.S. Maier (1988), se poate conchide că în România contemporană avem de-a face cu un "trecut controlat statal", pe fondul unor "amintiri nestăpânite". Sentința lui K. Marx și F. Engels (1958) [1848] din deschiderea Manifestului Partidului Comunist, care anunța că "o stafie umblă prin Europa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
făcut așa ceva. S.B.: În ședința biroului Comitetului județean de partid din 16 august 1982, s-a discutat despre faptul că oamenii merg mai mult la biserici decât la activitățile culturale. Dascălu Vasile atrage atenția asupra acestui lucru, iar Leonard Constantin conchide: "Nu s-a făcut nicio acțiune de control la asemenea case de rugăciuni, dar nu există nici opinie față de fenomenul religios. Este părerea că dacă își face datoria de serviciu, nu ridică probleme la serviciu, nu-i interesează ce fac
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
operarea rațională regulativă.102 Dintr-o anumită perspectivă, este vorba aici, la Kant, doar despre o extindere a semnificațiilor analiticii și dialecticii. În privința rostului lor epistemic, ele nu mai sunt doar teorii ale raționamentului, deși dialectica cercetează "raționamentele dialectice" (toate conchizând asupra necondiționatului, pentru care nu există niciodată un concept "plin", adică legat de un obiect posibil prin experiență, ajungându-se astfel la aparență), ci sunt și "critici", discipline investite cu sarcina de a stabili elementele a priori ale cunoștinței, competențele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialectice, a căror producere este, cumva, "naturală", susține Kant. Pentru a limpezi problema legată de raționamentele dialectice, este necesar un alt cadru de discurs, anume cel din parte a doua; important pentru demersul de față este faptul că aceste raționamente conchid asupra necondiționatului pornind de la condiționat: de aici încadrarea lor sofistică și aparența în cunoaștere pe care ele o creează. Paralogismul transcendental, antinomia rațiunii și idealul rațiunii pure, singurele forme posibile ale raționamentului dialectic, conduc spre necondiționat. Cum a apărut acesta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o negație a ceva despre ceva, în felul arătat înainte; va fi demonstrativă, dacă este adevărată și derivată din premise admise de la început; va fi dialectică, dacă cel care pune o întrebare cere alegerea între două contradictorii sau dacă se conchide la ceva ce este o aparență și probabil ..." Analitica primă, I, 1, 24 a, b; în Organon II; pp. 5 6. A se vedea și Topica, I, 1, 100 a 101 a; în Organon IV; p. 3 7, unde Aristotel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Cel de Sus, dar blestemul nu s-a risipit. Vitele abia se tîrau, laptele a secat, porumbul avea frunzele răsucite ca țigările de Havana, iarba era uscată ca tutunul, de îți puteai suci țigara cu ea. Blestem mare, oameni buni, conchidea bătrînul satului, moș Vasile Alistar. Noi, copiii, treceam hotarul satului și căram buruieni pentru vite de prin ogoare străine, de prin pădure și de pe marginea drumului spre Crasnaleuca. Cu părul alb și bogat, cu mustața cît două vrăbii dolofane, moș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
construcțiile de nave... marea și fluviile navigabile, cea mai înzestrată poziție pentru comerțul intern și extern, pe uscat și pe mare, cea mai rapidă și mai ieftină creștere a populației, cei mai supuși și mai credincioși către domnul țării", el conchidea că "Moldova și Valahia garantează Țărilor ereditare cezaro-crăiești avantaje și perspective, aproape de același rang și greutate, ca cele pe care le oferă Crimeea Rusiei"82. Deoarece memoriul nu vorbește explicit despre modul în care urmau să fie incluse aceste țări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
iar Narcis, disperat, încerca să-i revadă imaginea contem plîndu-și propria reflecție în oglinda apei. Or, unele mituri americane atribuie dorințe incestuoase unui personaj asemănător cu ecoul prin faptul că, în loc să răspundă, repeta întrebările. Aceste conduite au fost blamate ; și, conchide mitul, de atunci a fost a interzis incestul. Dacă mitul grecesc exprimă prin intermediul codului vizual ceea ce miturile americane exprimă prin intermediul codului acustic, reciproca este oare la fel de adevărată ? Se observă în America imagini vizuale ale ecoului care să corespundă reprezentării pe
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
și Unirea. Mulți dintre noi au sperat același lucru În consecința crizei URSS ului. Dar au trecut zece ani de când Basarabia a parcurs rapid primele două etape și ezită in fața celei de-a treia. Tot pățitu-i priceput, iar acum conchide că istoria se repetă, dar nu identic, căci Însăși conjunctura internațională evoluează. Atunci, În 1917, În viziunea Puterilor Centrale, Rusia trebuia să dispară și a fost procopsită cu o „revoluție“, de fapt o lovitură de stat finanțată și Înfăptuită prin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
inimilor noastre frământate și mereu în căutarea adevărurilor existențiale, a celor lumești, a celor palpabile, nicidecum a celor sofisticate, filosofice. Doamne, ce-o fi fost în capul nostru dacă l-am fi avut la momentul acela pe umeri, de am conchis ambele grupe să plecăm de la orele de lucrări practice. Pe nivelul anului nostru, anul II de studiu, fuzionau două semigrupe, existând în felul acesta două condici studențești de prezență. O condică asigura și verifica prezența pe geografie-franceză, unde numărul colegilor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
familie, încă era de 6 persoane, atunci putem accepta că populația satului Oprea în 1897 era de 1212, ceea ce se coroborează perfect cu cifra comunicată de preotul George N. Banciu din Streza pentru acelaș an, de 1013 locuitori și putem conchide că populația întregii Cârțișoare la data aceea era de 2325 de suflete. Conform recensămintelor populației din ultima sută de ani, conchidem că numărul de locuitori a evoluat în deplină concordanță cu politica complexă a conducerilor țării la diversele etape, funcție de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
perfect cu cifra comunicată de preotul George N. Banciu din Streza pentru acelaș an, de 1013 locuitori și putem conchide că populația întregii Cârțișoare la data aceea era de 2325 de suflete. Conform recensămintelor populației din ultima sută de ani, conchidem că numărul de locuitori a evoluat în deplină concordanță cu politica complexă a conducerilor țării la diversele etape, funcție de comandamentele impuse de acestea la vremea lor, când populația a fost determinată să migreze către obiective industriale sau de altă natură
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
oi întâlni, să vezi numa’.» în aceeași zi Ion îl întâlnește pe Gheorghe și-i și pune întrebarea : Ia să-mi spui tu mie măi Gheo, câte ouă poți tu mânca pră nemâncate ?» Gheorghe stă și cujetă și cujetă, și conchide ca un adevărat Solomon : -«D’apoi eu zic că patru.» Dezolat Ion îi replică : -«Tulai măi Gheo, că dacă ziceai șepte, așa o glumă faină îți puteam spune !» Electricianul Atunci în anul în care a fost electrificat satul, unul dintre
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]