14,043 matches
-
dramaturg și traducător. Ofițer activ după absolvirea Liceului Militar din Iași și a Școlii de Ofițeri din București, I.-M. a funcționat și ca inspector regional de pregătire premilitară, înaintea celui de-al doilea război mondial. Frecventează gruparea de la revista „Convorbiri critice” a lui Mihail Dragomirescu, unde l-a cunoscut pe I.L. Caragiale. Este unul dintre membrii fondatori ai Asociației Scriitorilor Militari. Debutează devreme, cu versuri și povestiri, în „Cronica” și în „Acțiunea” (1904- 1905). Colaborează la numeroase ziare și reviste
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
Mihail Dragomirescu, unde l-a cunoscut pe I.L. Caragiale. Este unul dintre membrii fondatori ai Asociației Scriitorilor Militari. Debutează devreme, cu versuri și povestiri, în „Cronica” și în „Acțiunea” (1904- 1905). Colaborează la numeroase ziare și reviste, între care „Universul”, „Convorbiri critice”, „Familia”, „Rampa”, „Epoca” ș.a. O primă încercare dramatică publicată, Stavila (1915), ca și alte lucrări destinate scenei care au fost și tipărite ( Într-un adăpost, 1920, În gheare de lup, 1928, Vă ordon: Treceți Prutul!, 1942, O poveste adevărată
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
Suceava (1962-1963), devine apoi cadru didactic la Institutul Pedagogic din Suceava, din 1991 fiind și șeful Catedrei de filologie a Universității din Suceava. Debutează în anul 1957 la revista „Viața studențească”, cu o serie de epigrame. Colaborează la „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare” ș. a. A făcut parte din colectivul de redacție al revistei „Pagini bucovinene” și din grupul fondator al „Bucovinei literare” (serie nouă) ș.a. Scrierea cea mai importantă a lui I. este monografia Adrian Maniu (1979), unde aproape o treime din
IORDACHE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
alături de care conducea un cerc literar liceal. Colaborează cu versuri, poeme în proză, cronici și recenzii la „Flacăra”, „L’Indépendance roumaine”, „Viitorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta tribunalelor” (cu seria de portrete intitulată Bara pariziană contemporană), „Cuvântul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „România literară” ș.a. Între 1934 și 1939 conduce revista „Tribuna avocaților”. Romanele tipărite la Paris, Amour, toujours... și Cette flambée de souvenirs, ambele apărute în 1937, conțin o transcriere directă, cu mijloace simple, nu lipsite însă de
IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287595_a_288924]
-
cu referiri istoriografice și critice la viață și opera unor scriitori români și străini, cu analize și comentarii privind relațiile literar-artistice dintre popoarele nord- si sud-dunărene, cu articole culturale și reportaje pe teme diverse. Colaborări substanțiale semnează în periodicele „Dimineață”, „Convorbiri literare” „Viața românească”, „Realitatea ilustrata” (revista căreia în 1934-1935 îi încredințează un serial de treizeci și trei de studii și portrete literare consacrate scriitorilor români din secolele al XIX-lea și al XX-lea), „Muzică și poezie”, „Libertatea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Gazeta
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
istroroman, la Universitatea din Cernăuți. Este membru fondator al Societății Academice Române, înființată în 1957 la Romă. A colaborat la „Arhiva”, „Archivum romanicum”, „Bollettino del Centro di Studi Filologici e Linguistici Siciliani”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Celebes”, „Cetatea Moldovei”, „Codrul Cosminului”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar”, „Ethnos”, „Ephemeris dacoromâna”, „Făt-Frumos”, „Folklore”, „Fond și forma”, „Giornale di politică e di letteratura”, „Giornale di Sicilia”, „Italica”, „Îndreptar”, „Junimea literară”, „La cultura nel mondo”, „La Sicilia del popolo”, „Meridiano di Romă”, „Moldova literară”, „Rassegna storica del
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
și literatura română. Din 1979 până în 1984 predă limba română și limba rusă la mai multe școli din județul Botoșani. Ulterior va fi, până în 1990, secretar general de redacție al publicației „Caiete botoșănene”, aceeași funcție deținând-o și la revista „Convorbiri literare” între 1995 și 2001. În anul 1990 este angajat asistent la Catedra de slavistică a Universității din Iași, ajungând profesor în 2001. Obține titlul de doctor în filologie în anul 1993, cu teza Semiotica traducerii poetice. I. debutează cu
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
I. debutează cu versuri în „Suplimentul literar artistic al «Scânteii tineretului»”, în anul 1982. Abandonează însă repede poezia și se dedică criticii, dar mai ales traducerilor, colaborând la „Caiete botoșănene”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, „Timpul”, „România literară”, „Observator cultural”, „Poesis”, „Convorbiri literare”, „Poezia”, „Kitej-grad” ș.a. Prima carte, Pașii poetului, îi apare în 1989, fiind scrisă în colaborare cu poetul Gellu Dorian. Critic literar cu un discurs elaborat, mizând pe un spectru stilistic bogat, I. reușește să armonizeze modalități dintre cele mai
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
Franceză din cadrul Universității din București, a profesat în învățământul secundar. A debutat cu un grupaj de versuri în „Iașul literar” (1964), prima ei carte fiind volumul de poezii Orașe nostalgice, apărut în 1969. A colaborat la revistele „Ateneu”, „Orizont”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Sinteze” (Bacău), „Bucovina literară” (Suceava) și „Europoésie” (Franța). Remarcabilă poetă și prozatoare, având, paradoxal, neșansa de a fi fost unica fiică a unor cunoscuți scriitori, I. s-a impus târziu în peisajul literar contemporan. Deși numele său a
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
de argint). În „Curierul românesc” și „Curier de ambe sexe” sunt răspândite articole, fragmente tălmăcite din numeroși autori: Herodot (în manuscris au rămas și primele două cărți din Istorii), Xenofon, Vergiliu, Horațiu, Goethe (Cântecul Margaretei din „Faust” și pasaje din convorbirile cu Eckermann), La Bruyère, La Rochefoucauld, La Harpe, A. Karr, Saint Marc-Girardin, J. Joubert, George Sand, Chateaubriand, M-me de Genlis, Balzac, E. Legouvé, E. Texier, E. Young, E. Bulwer-Lytton, W. Scott, Caroline Norton, Fr. Marryat, G.B. Zappi. Traducerile, utile și
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Brâncuși, 1976, Condiția scriitorului de provincie, 1978, „Tribuna”, la un sfert de secol, 1982. Debutează cu versuri în „Almanahul literar” din Cluj (1953) și editorial, cu volumul Cascadele luminii (1964). Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Meridianul Timișoara”, „Orizont”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Ateneu” ș.a. Multe poezii i-au fost traduse și publicate în antologii și în diverse reviste din Austria, Franța, Germania, Italia, Belgia, Canada, Marea Britanie. „Blăjean născut la Ploiești”, cum se autodefinește, sinteză între miticismul lui I.L. Caragiale și sobrietatea
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
1968-1970), apoi la „România literară” (1971-1989). Din 1989 s-a stabilit în Franța, devenind redactor la postul de radio Europa Liberă și colaborator la Radio France Internationale. Debutează în 1966, în „Revista nouă” (Ploiești), colaborând apoi la „Luceafărul”, „Ramuri”, „Argeș”, „Convorbiri literare” „România literară”, „Astra”, „Ateneu”, „Cronica”, „Tribuna”, „Tomis”, „Dilema”, „22” ș.a. Prima lui carte, Rondul de noapte, apare în 1974. Fiecare dintre volumele de critică la zi publicate de I. conține o suită de analize situate sub semnul unui program
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
cu decembrie 1989 editează, din proprie inițiativă, periodicul lunar „Curierul românesc”, preluat ulterior de Fundația Culturală Română, unde funcționează în calitate de secretar general de redacție. A debutat în 1956 la „Viața Buzăului”, colaborând apoi la „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Viața studențească”, „Convorbiri literare”. Prima lui carte de versuri, Măștile somnului, apare în 1968 și este premiată de revista „Amfiteatru”. Poetul I. a provocat reacții dintre cele mai diferite. Majoritatea comentatorilor îl încadrează printre „tradiționaliști”, alăturându-l lui Ioan Alexandru, George Alboiu, Gheorghe
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
Universității din Iași (1966), este profesor la Șaru Dornei (1967-1968), muzeograf la Casa memorială „V. Alecsandri” din Mircești (1968-1969), profesor la Școala Generală din Perieni, comuna Probota, în județul Iași (1969- 1990). Între 1990 și 1997, a fost redactor la „Convorbiri literare” și apoi la Editura Junimea din Iași. Debutează în „Cronica” în 1968, dar debutul real este considerat de I. cel din „Familia” (1971), cu o prezentare de Ștefan Aug. Doinaș. Primul volum, Cuvânt în cuvânt, îi apare în 1972
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
Editura Junimea din Iași. Debutează în „Cronica” în 1968, dar debutul real este considerat de I. cel din „Familia” (1971), cu o prezentare de Ștefan Aug. Doinaș. Primul volum, Cuvânt în cuvânt, îi apare în 1972. Colaborează mai susținut la „Convorbiri literare”, „Cronica” și „Familia”. Este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie în 1984 (tragedia Vlad Țepeș), în 1990 și 1996 cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași pentru poezie, în 1998 acordându-i-se Premiul Fundației „Cella Delavrancea” pentru Opera
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
1985, 10; Grigurcu, Existența, 462-465; Sorin Antohi, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie, ATN, 1987, 3; Florin Faifer, Un poem al mâniei, CRC, 1990, 21; Aurel Pantea, Extazul convulsiv, VTRA, 1991, 1; Vasile Spiridon, Un cosmotet, F, 1991, 10; Lucia Cifor, Convorbire cu Alexandru Paleologu despre Nicolae Ionel, RL, 1994, 40; Lucia Cifor, Argumente pentru o nouă poetică, „Limba română” (Chișinău), 1995, 2; Lucia Cifor, Jeanne d’Arc și forța artei sacre, VR, 1995, 9-10; Lucia Cifor, O nouă traducere a „Eneidei
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
demnități deținute succesiv după 1921. În răstimpul petrecut în Basarabia, a mai scris și la alte periodice din zonă („Răsăritul”, „Glasul Bucovinei”, „Viața Basarabiei”, „Gazeta Basarabiei”, „Pagini basarabene”) sau din vechiul Regat („Țara noastră”, „Universul”, „Gorjanul”, „Curentul magazin”, „România literară”, „Convorbiri literare” și multe altele). În 1940 este silit să revină la București, unde, ca redactor-șef al „Gazetei refugiaților”, apoi ca director al revistei „Îndrumătorul nostru” (1941-1943), dar mai ales ca asiduu colaborator la „Curentul”, „Evenimentul zilei”, „Sentinela”, „Soldatul”, militează
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
J. Urban Jarník ș.a., stimulat mai ales de pasiunea sa pentru lectură, I., un autodidact, devine un bun cunoscător al literaturii române, al preocupărilor de folclor de la noi. Debutează în gazeta „Țăranul român” și va colabora la „Columna lui Traian”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Revista literară”, „România liberă” ș.a. Prima carte tipărită este Legende sau Basmele românilor (1872). Condiția socială modestă, munca epuizantă în tipografie, nopțile jertfite studiului sau scrisului, grija pentru existența numeroasei sale familii - a avut șapte copii - l-au
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
basme, care nu s-a păstrat. Consacrarea vine însă abia după zece ani, când îi apare primul volum din Legende sau Basmele românilor. Ghicitori și proverburi (1872 ) și începe colaborarea la „Columna lui Traian”. A mai publicat la „Analele literare”, „Convorbiri literare”, „Dorobanțul”, „Familia”, „Revista literară”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Revista societății «Tinerimea română»”, „România liberă”, „Tribuna” ș.a. După ce a învățat singur limba franceză, încercând chiar o traducere din Ruinele Palmirei de Volney, I. scrie un articol de folclor
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Scriitor al poporului (1982), este laureat al Premiului de Stat. În 1984 a fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldova. În perioada interbelică a colaborat la „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Bugeacul”, „Gazeta Basarabiei”, „Itinerar”, „Jurnalul literar”, „Convorbiri literare” ș.a. Venind dinspre publicistică, I. a publicat plachetele de versuri Blestem (1937) și Moartea vulturului (1938), vădit marcate de „experiențe barbiene” și îndeosebi de „maniera lui Arghezi”, așa cum observa G. Călinescu, dar și de marea poezie franceză (Baudelaire, Verlaine
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
periodice precum „Ardealul”, „Cuget moldovenesc”, „Cum vorbim”, „Lupta Moldovei”, „Opinia”, „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»”, „Analele Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Iașul nou”, „Flacăra Iașului”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Ateneu”, „Cronica”, „Ecoul” (Bistrița), „Mitropolia Moldovei și a Sucevei”, „Arhiva someșeană”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Revista română”, „Mișcarea literară” (Bistrița), „Dacia literară”, „Literatură și artă” (Chișinău), „Studii și cercetări etnoculturale” (Bistrița) ș.a. În același sens se înscriu și volumele
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
1927-1928), lucrând totodată că redactor și cronicar plastic la „Rampă” și scriind pentru „Vremea” cronică dramatică (pe care o va susține două decenii). E prezent, și sub diverse pseudonime (Vivian Bell, Don Juan, Don Jose, Don X), în numeroase periodice: „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Ultimă oră”, „La Roumanie nouvelle”, „Le Moment”, „Contimporanul”, „Viața literară” ș.a. Se afirma că unul dintre fruntașii tinerei generații, alături de Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu. Împreună cu Petru Comarnescu și Constantin Noica, editează, în 1929-1930, „Acțiune
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
public mai larg. Prezența în diferite colegii și redacții de reviste, precum Revue roumain d’histoire, Revue des Etudes Sud-Est Européennes, Revista de istorie a Moldovei (Chișinău), Quaderni (Milano), New International Journal of Romanian Studies (Amsterdam / București), 22, Viața românească, Convorbiri literare, Timpul, Dacia literară etc., demonstrează preocuparea sa de a cultiva spiritul interși transdisciplinar. Pentru cultivarea acestui spirit s-a străduit să extindă legăturile cu lumea academică de pretutindeni. În acest sens, face parte din Asociația Istoricilor Europeni, Asociația Istoricilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a și fost, de altfel, făcut în mai multe rânduri, nu de mult - dar involuntar și fără ostentație - chiar de dl. Zub însuși, provocat de Sorin Antohi să reflecteze sistematic pe marginea propriei experiențe intelectuale într-o frumoasă carte de convorbiri. Faptul că o viață precum aceea de față poate face obiectul unor examinări atât de variate nu ține de „întinderea“ ei, ci de densitate, adică de complexitatea experiențelor pe care le divulgă, a căror înmănunchere lasă să se întrevadă un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1928, p. 19-22. A se vedea și idem, Istoria românilor, vol. III, Ctitorii, ediția a II-a, volum îngrijit de Victor Spinei, București, 1993, p. 146. • Ioan Bogdan, Analiza critică a câtorva notițe despre introducerea liturghiei slave la români, în „Convorbiri Literare“ (București), 23, 1889, p. 316. • Apud Petre P. Panaitescu, Interpretări românești, ediția II, postfață, note și comentarii de Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena Székely, București, 1994, p. 226. • Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, traducere de Gh. Guțu, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]